diff options
author | Christian Grothoff <christian@grothoff.org> | 2020-10-11 13:29:45 +0200 |
---|---|---|
committer | Christian Grothoff <christian@grothoff.org> | 2020-10-11 13:29:45 +0200 |
commit | 1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce (patch) | |
tree | 53117a55c27601e92172ea82f1d8cd11d355c06c /talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html | |
parent | 2e665813a44988bfd906c0fab773f82652047841 (diff) | |
download | taler-merchant-demos-1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce.tar.gz taler-merchant-demos-1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce.tar.bz2 taler-merchant-demos-1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce.zip |
add i18n FSFS
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html')
-rw-r--r-- | talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html | 368 |
1 files changed, 368 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html new file mode 100644 index 0000000..1db4c1b --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html @@ -0,0 +1,368 @@ +<!--#set var="PO_FILE" + value='<a href="/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.ro.po"> + https://www.gnu.org/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.ro.po</a>' + --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/who-does-that-server-really-serve.html" + --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" + --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2011-09-15" --> + + + +<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> +<!-- Parent-Version: 1.77 --> + +<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> +<title>Pe cine servește cu adevărat acel server? - Proiectul GNU - Fundația pentru +Software Liber</title> + +<!--#include virtual="/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.translist" --> +<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> +<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> +<h2>Pe cine servește cu adevărat acel server?</h2> + +<p>de <strong>Richard Stallman</strong></p> + +<blockquote><p>(Publicat pentru prima oară de <a +href="http://www.bostonreview.net/richard-stallman-free-software-DRM"> +Boston Review</a>).</p></blockquote> + +<p><strong>Pe Internet, software-ul privat nu este singurul mod în care ne +pierdem libertatea. Software-ul Ca Serviciu este un alt mod de a-i permite +cuiva să aibă putere asupra calculelor dumneavoastră.</strong></p> + +<h3>Informații preliminare: Cum vă răpește libertatea software-ul privat</h3> + +<p>Tehnologia digitală vă poate da libertatea; dar poate și să vă ia +libertatea. Prima amenințare la adresa controlului nostru asupra calculelor +noastre a venit de la <em>software-ul privat</em>: software pe care +utilizatorii nu îl pot controla deoarece deținătorul (o companie ca Apple +sau Microsoft) îl controlează. Deținătorul profită adesea de această putere +injustă, inserând funcții răuvoitoare ca spyware, porți ascunse (back doors) +și <a href="http://DefectiveByDesign.org">Gestiunea Restricțiilor Digitale +(DRM)</a> (menționată ca „Gestiunea Drepturilor Digitale” în propaganda +lor).</p> + +<p>Soluția noastră pentru această problemă este să dezvoltăm <em>software +liber</em> și să refuzăm software-ul privat. Software-ul liber înseamnă că +dumneavoastră, ca utilizator, aveți patru libertăți esențiale: (0) să +rulați programul cum doriți, (1) să studiați și să modificați +codul-sursă pentru ca acesta să facă ce doriți, (2) să redistribuiți +copii exacte și (3) să redistribuiți copii ale versiunilor +dumneavoastră modificate. (Vedeți <a +href="/philosophy/free-sw.html">definiția softare-ului liber</a>)</p> + +<p>Cu software-ul liber noi, utilizatorii, recâștigăm controlul asupra +calculelor noastre. Software-ul privat continuă să existe, dar îl putem +exclude din viețile noastre și mulți dintre noi au și făcut aceasta. Totuși, +acum ne confruntăm cu o nouă amenințare pentru controlul nostru asupra +calculelor noastre: Software-ul Ca Serviciu. În numele libertății noastre, +trebuie să-l respingem și pe acesta.</p> + +<h3>Cum vă răpește libertatea Software-ul Ca Serviciu</h3> + +<p>Software-ul Ca Serviciu (Software as a Service - SaaS) înseamnă că cineva +instalează un server de rețea care face anumite operații de calcul - execută +calcule tabelare, procesează texte, traduce texte în altă limbă etc. - apoi +invită utilizatorii să-și ruleze calculele pe acel server. Utilizatorii își +trimit datele la server, care execută calculele lor pe datele astfel +furnizate, apoi trimite înapoi rezultatele sau acționează direct asupra lor.</p> + +<p>Aceste servere smulg controlul de la utilizatori într-un mod chiar mai +inexorabil decât software-ul privat. Cu software-ul privat, utilizatorii +obțin de regulă un fișier executabil, dar nu și codul-sursă. Astfel, +programatorilor le este greu să studieze codul rulat, deci este greu să +stabilești ce face cu adevărat programul și greu să-l modifici.</p> + +<p>Cu SaaS, utilizatorii nu au nici măcar fișierul executabil: acesta este pe +server, unde utilizatorii nu-l pot vedea sau atinge. Astfel, le este +imposibil să stabilească ce face el cu adevărat și imposibil să-l modifice.</p> + +<p>În plus, SaaS conduce automat la consecințe dăunătoare echivalente cu +funcțiile răuvoitoare ale unor programe private. De pildă, unele programe +private sunt „spyware”: programul <a +href="/philosophy/proprietary-surveillance.html"> trimite înspre exterior date +despre activitățile de calcul ale utilizatorilor</a>. Microsoft Windows +trimite informații despre activitățile utilizatorilor la Microsoft. Windows +Media Player și RealPlayer raportează ce vizionează sau ce ascultă fiecare +utilizator.</p> + +<p>Spre deosebire de software-ul privat, SaaS nici nu are nevoie de cod +camuflat pentru a obține datele utilizatorului. În loc de aceasta, +utilizatorii trebuie să-și trimită datele la server pentru a-l +folosi. Aceasta are același efect ca și spyware-ul: operatorul serverului +primește datele. Le primește fără niciun efort special, prin natura Saas.</p> + +<p>Unele programe private își pot maltrata utilizatorii fiind comandate de la +distanță. De exemplu, Windows are o poartă ascunsă prin care Microsoft poate +forța modificarea oricărui software de pe calculator. Cititorul de e-cărți +Amazon Kindle (al cărui nume sugerează că intenția lui este să ardă cărțile +oamenilor) are o poartă ascunsă în stilul lui Orwell pe care Amazon a +folosit-o în 2009 pentru <a +href="http://www.nytimes.com/2009/07/18/technology/companies/18amazon.html"> +a șterge de la distanță</a> copiile de pe Kindle ale cărților lui Orwell +<cite>1984</cite> și <cite>Ferma animalelor</cite> pe care utilizatorii le +cumpăraseră de la Amazon.</p> + +<p>Saas îi dă implicit operatorului serverului puterea de a schimba software-ul +folosit sau datele utilizatorilor asupra cărora operează. Din nou, nu este +nevoie de niciun cod special pentru a face aceasta.</p> + +<p>De aceea, SaaS este echivalent cu un spyware total și o poartă ascunsă larg +deschisă și îi conferă operatorului serverului o putere injustă asupra +utilizatorului. Nu putem accepta așa ceva.</p> + +<h3>Cum separăm problema SaaS de problema software-ului privat</h3> + +<p>SaaS și software-ul privat conduc la rezultate dăunătoare similare, dar +mecanismele cauzale sunt diferite. În cazul sofware-ului privat, cauza este +că aveți și folosiți o copie care este dificil sau ilegal de modificat. În +cazul SaaS, cauza este că folosiți o copie pe care n-o aveți.</p> + +<p>Aceste două chestiuni sunt adesea confundate și nu doar din +greșeală. Dezvoltatorii web folosesc termenul vag „aplicație web” pentru a +pune software-ul serverului în aceeași oală cu programe rulate pe +calculatorul dumneavoastră în browserul dumneavoastră. Unele pagini web +instalează temporar în browserul dumneavoastră programe JavaScript nebanale +sau chiar mari, fără să vă informeze. <a +href="/philosophy/javascript-trap.html">Când aceste programe JavaScript sunt +nelibere</a>, ele sunt la fel de rele ca orice alt software neliber. Aici, +totuși, tratăm problema software-ului de pe serverul însuși.</p> + +<p>Mulți susținători ai software-ului liber presupun că problema SaaS va fi +rezolvată dezvoltând software liber pentru servere. Pentru binele +operatorului serverului, ar fi bine ca programele de pe server să fie +libere; dacă sunt private, proprietarii lor au putere asupra +serverului. Acest fapt este nedrept față de operator, iar pe dumneavoastră +nu vă ajută deloc. Dar dacă programele de pe server sunt libere, aceasta nu +vă protejează pe dumneavoastră <em>ca utilizator al serverului</em> de +efectele SaaS. Ele îi dau libertate operatorului, dar nu dumneavoastră.</p> + +<p>Publicarea codului-sursă al software-ului de pe server aduce beneficii +comunității: utilizatori pricepuți pot instala servere similare, poate +modificând software-ul. Dar niciunul din aceste servere nu v-ar da +dumneavoastră controlul asupra calculelor pe care le efectuați pe ele, decât +dacă este serverul <em>dumneavoastră</em>. Toate celelalte ar fi SaaS. SaaS +vă supune puterii operatorului serverului și singurul remediu este să <em>nu +folosiți Saas!</em> Nu folosiți serverul altcuiva pentru a face calculele +dumneavoastră pe date furnizate de dumneavoastră.</p> + +<h3>Cum diferențiem SaaS de alte servicii de rețea</h3> + +<p>Dacă criticăm SaaS, înseamnă să refuzăm toate serviciile de rețea? Nici +vorbă. Majoritatea serverelor nu ridică această problemă, deoarece treaba pe +care o faceți cu ele nu este propriul dumneavoastră calcul decât într-un +sens banal.</p> + +<p>Scopul original al serverelor web nu era să vă execute calculele, ci era să +publice informații pe care să le accesați. Chiar și astăzi, majoritatea +site-urilor web aceasta fac și problema SaaS nu apare, deoarece să accesați +informația publicată a altcuiva nu înseamnă să efectuați propriile +dumneavoastră calcule. Nu este o problemă nici să publicați materiale +proprii printr-un site de bloguri sau un serviciu de microblogging ca +Twitter sau identi.ca. Același lucru este valabil și pentru comunicări care +nu se vor private, ca grupurile de discuții. Rețelele sociale se pot extinde +în SaaS; totuși, la origine ele sunt doar o metodă de comunicare și +publicare, nu SaaS. Dacă folosiți serviciul pentru editări minore a ceea ce +vreți să comunicați, aceasta nu este o problemă semnificativă.</p> + +<p>Servicii ca motoarele de căutare colectează date de pe web și vă permit să +le examinați. Să cercetați colecția lor de date nu reprezintă propriile +dumneavoastră calcule în sensul obișnuit - nu dumneavoastră ați furnizat +acea colecție - deci nu este SaaS dacă folosiți un astfel de serviciu pentru +a căuta pe web. (Totuși, să folosiți motorul de căutare al altcuiva pentru a +implementa o funcție de căutare pe propriul site <em>este</em> SaaS)</p> + +<p>E-commerce is not SaaS, because the computing isn't solely yours; rather, it +is done jointly for you and another party. So there's no particular reason +why you alone should expect to control that computing. The real issue in +E-commerce is whether you trust the other party with your money and personal +information.</p> + +<p>Să folosiți serverele unui proiect colaborativ nu este SaaS deoarece +calculele pe care le faceți în acest mod nu sunt ale dumneavoastră +personal. De pildă, dacă editați pagini pe Wikipedia, nu faceți propriile +dumneavoastră calcule, ci colaborați la calculele lui Wikipedia.</p> + +<p>Wikipedia își controlează propriile servere, dar grupurile pot da peste +problema SaaS dacă își conduc activitățile de grup pe serverul altcuiva. Din +fericire, site-urile pentru găzduirea dezvoltării ca Savannah și SourceForge +nu ridică problema SaaS, pentru că acolo grupurile se ocupă în principal de +publicare și comunicări publice, nu de efectuarea propriilor calcule +private.</p> + +<p>Jocurile multiplayer sunt o activitate de grup desfășurată pe serverul +altcuiva, ceea ce le face SaaS. Dar când datele implicate sunt doar starea +jocului și scorul, cel mai mare rău pe care îl poate face operatorul este +favoritismul. Puteți ignora acel risc, de vreme ce pare improbabil și miza +este mică. Pe de altă parte, când jocul devine mai mult decât un joc, datele +problemei se schimbă.</p> + +<p>Care servicii online sunt SaaS? Google Docs este un exemplu +clar. Activitatea sa de bază este editarea și Google încurajează lumea să-l +folosească pentru propriile lor editări; acesta este SaaS. El oferă +beneficiul suplimentar al editării colaborative, dar adăugarea de +participanți nu schimbă faptul că editarea pe server este SaaS (În plus, +Google Docs este inacceptabil deoarece instalează un program JavaScript +neliber mare în browserele utilizatorilor). Dacă folosirea unui serviciu +pentru comunicare sau colaborare presupune și să faceți cu el cantități +substanțiale din propriile calcule, acele calcule sunt SaaS, chiar dacă +comunicarea nu este.</p> + +<p>Unele site-uri oferă servicii multiple, iar dacă unul nu este SaaS, altul +poate fi SaaS. De exemplu, principalul serviciu al lui Facebook este +interacțiunea socială, care nu este SaaS; totuși, el admite și aplicații ale +unor terțe părți, din care unele pot fi SaaS. Principalul serviciu al lui +Flickr este distribuirea de fotografii, care nu este SaaS, dar are și +funcții pentru editarea fotografiilor, care este SaaS.</p> + +<p>Unele site-uri al căror serviciu principal este publicarea și comunicarea îl +extind cu „gestiunea contactelor”: ținerea evidenței oamenilor cu care aveți +relații. Să trimită email acelor oameni în numele dumneavoastră nu este +SaaS, dar evidența tranzacțiilor cu ei, dacă este substanțială, este SaaS.</p> + +<p>Dacă un serviciu nu este SaaS, aceasta nu înseamnă că este în regulă. Există +și alte lucruri rele pe care le poate face un serviciu. De exemplu, Facebook +distribuie filme în Flash, ceea ce pune presiune pe utilizatori să +folosească software neliber și le dă utilizatorilor un sentiment înșelător +de confidențialitate. Și acele chestiuni sunt importante, dar acest articol +este preocupat de problema SaaS.</p> + +<p>Industria IT îi împiedică pe utilizatori să analizeze aceste +distincții. Pentru aceasta există termenul pompos „cloud computing” +[<em>n. trad.</em> textual, „calcul în nor” (de calculatoare)]. Acest termen +este atât de nebulos încât s-ar putea referi la aproape orice folosire a +Internetului. El include SaaS și aproape orice altceva. Termenul se pretează +numai la afirmații generalizate până la a fi inutile.</p> + +<p>Adevăratul sens al lui „cloud computing” este să sugereze o atitudine +nesăbuită față de calculele dumneavoastră. El spune „nu puneți întrebări, ci +doar aveți încredere în orice firmă fără ezitare. Nu vă îngrijorați de cine +vă controlează calculele sau de cine vă stochează datele. Nu căutați un +cârlig ascuns în serviciul nostru înainte să-l înghițiți”. Cu alte cuvinte, +„gândiți ca un fraier”. Eu prefer să evit termenul.</p> + +<h3>Cum tratăm problema SaaS</h3> + +<p>Numai o mică fracțiune din site-urile web fac SaaS; cele mai multe nu +creează această problemă. Dar ce să facem în privința celor care o ridică?</p> + +<p>Pentru cazul simplu, în care vă executați propriile calcule pe propriile +date, soluția este simplă: folosiți propria copie a unei aplicații cu +software liber. Editați-vă textele cu o copie a unui editor liber de texte +ca GNU Emacs sau cu un procesor liber de texte. Editați-vă fotografiile cu o +copie de software liber ca GIMP.</p> + +<p>Dar ce facem cu colaborarea cu alte persoane? Poate fi greu să faceți +aceasta în prezent fără să folosiți un server. Dacă folosiți unul, să nu +aveți încredere într-un server rulat de o companie. Un contract simplu din +postura de client nu vă oferă nicio protecție decât dacă ați putea să +detectați un abuz și să-i dați în judecată, or compania își scrie probabil +contractele pentru a-i permite o gamă largă de abuzuri. Poliția poate să +obțină datele dumneavoastră prin citație către companie cu mai puțin temei +decât i-ar trebui ca să vă citeze pe dumneavoastră, aceasta presupunând că +compania nu le oferă voluntar, asemenea companiilor de telefonie din SUA +care și-au ascultat ilegal clienții pentru Bush. Dacă trebuie să folosiți un +server, folosiți unul ai cărui operatori vă dau motive de încredere dincolo +de un simplu raport comercial.</p> + +<p>Totuși, pe termen mai lung, putem crea alternative la folosirea +serverelor. De exemplu, putem crea un program peer-to-peer prin care +colaboratorii să poată pună în comun date criptate. Comunitatea +software-ului liber ar trebui să dezvolte înlocuitori peer-to-peer pentru +„aplicații web” importante. Ar fi înțelept ca acestea să fie publicate sub +licența <a href="/licenses/why-affero-gpl.html">GNU Affero GPL</a>, de vreme +ce sunt candidați posibili pentru a fi convertiți la programe server. <a +href="/">Proiectul GNU</a> caută voluntari care să lucreze la astfel de +înlocuitori. Invităm și alte proiecte de software liber să ia în considerare +acest aspect în designul lor.</p> + +<p>Între timp, dacă o companie vă invită să-i folosiți serverele pentru a vă +face propriile operații de calcul, nu cedați; nu folosiți SaaS. Nu cumpărați +și nu instalați „thin clients” [<em>n. trad.</em> textual, „clienți +subțiri”], care sunt doar niște computere atât de slabe încât vă fac să +executați munca reală pe un server, decât în cazul când le veți folosi cu +serverul <em>dumneavoastră</em>. Folosiți un computer adevărat și stocați-vă +datele acolo. Faceți-vă treaba cu propria dumneavoastră copie a unui program +liber, de dragul libertății dumneavoastră.</p> + +<div class="translators-notes"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> + </div> +</div> + +<!-- for id="content", starts in the include above --> +<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> +<div id="footer"> +<div class="unprintable"> + +<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a +href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a +href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și +alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a +href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> + +<p> +<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, + replace it with the translation of these two: + + We work hard and do our best to provide accurate, good quality + translations. However, we are not exempt from imperfection. + Please send your comments and general suggestions in this regard + to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> + + <web-translators@gnu.org></a>.</p> + + <p>For information on coordinating and submitting translations of + our web pages, see <a + href="/server/standards/README.translations.html">Translations + README</a>. --> +Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la +dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu +suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile +dvs. generale în această privință la <a +href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> +<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru +paginile noastre, consultați <a +href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> +</div> + +<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to + files generated as part of manuals) on the GNU web server should + be under CC BY-ND 3.0 US. Please do NOT change or remove this + without talking with the webmasters or licensing team first. + Please make sure the copyright date is consistent with the + document. For web pages, it is ok to list just the latest year the + document was modified, or published. + + If you wish to list earlier years, that is ok too. + Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying + years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable + year, i.e., a year in which the document was published (including + being publicly visible on the web or in a revision control system). + + There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers + Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> +<p>Copyright © 2010 Richard Stallman</p> + +<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" +href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/3.0/us/">Creative Commons +Atribuire - Fără modificări 3.0 Statele Unite</a>.</p> + +<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> +<div class="translators-credits"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> +Traducere: Cătălin Frâncu <a +href="mailto:cata@francu.com"><cata@francu.com></a></div> + +<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> +Actualizat la: + +$Date: 2016/11/18 07:32:52 $ + +<!-- timestamp end --> +</p> +</div> +</div> +</body> +</html> |