path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-gnu-linux.html

<!--#set var="PO_FILE"
 value='<a href="/gnu/po/why-gnu-linux.ro.po">
 https://www.gnu.org/gnu/po/why-gnu-linux.ro.po</a>'
 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/gnu/why-gnu-linux.html"
 --><!--#set var="DIFF_FILE" value=""
 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2006-09-16" -->

<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
<!-- Parent-Version: 1.79 -->

<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
<title>De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber</title>

<!--#include virtual="/gnu/po/why-gnu-linux.translist" -->
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
<h2>Ce-i într-un nume?</h2>

<p><strong>de <a href="http://www.stallman.org">Richard Stallman</a></strong></p>

<div class="announcement">
  <blockquote><p>Pentru o explicație a istoriei denumirii sistemului GNU/Linux, vedeți <a
href="/gnu/linux-and-gnu.html">http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.html</a>.
S-ar putea de asemenea să fiți interesați să vedeți cele mai frecvente
întrebări puse pe această temă în documentul nostru <a
href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>, și <a
href="/gnu/gnu-users-never-heard-of-gnu.html">http://www.gnu.org/gnu/gnu-users-never-heard-of-gnu.html</a>.

</p></blockquote>
</div>

<p>
Numele implică înțelesuri; opțiunea noastră pentru nume determină înțelesul
exprimării noastre. Un nume nepotrivit crează oamenilor impresii greșite. Un
trandafir miroase la fel de frumos indiferent de nume, dar dacă îl numești
stilou, oamenii vor fi dezamăgiți încercând să scrie cu el. Iar dacă numești
stilourile „trandafiri”, oamenii nu-și vor da seama la ce folosesc. Dacă
denumești sistemul nostru de operare Linux, acest lucru generează o idee
eronată despre originea sistemului, istoria și scopul său. Dacă denumești
sistemul <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>, numele transmite
(deși nu chiar în detaliu) un înțeles corect.</p>
<p>
Dar contează asta pentru comunitatea noastră? Este important ca oamenii să
știe originea, istoria și scopul sistemului? Da, pentru că oamenii care uită
istoria sunt deseori condamnați să o repete. Lumea Liberă ce s-a dezvoltat
în jurul sistemului  <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> nu este
în siguranță; problemele care ne-au impus să dezvoltăm GNU nu au fost
complet eradicate, și ele amenință să revină.</p>

<p>
Când explic de ce este indicat să denumim sistemul de operare „Gnu/Linux” în
loc de „Linux”, oamenii răspund uneori astfel:</p>

<blockquote><p>
<em>Admițând că Proiectul GNU merită aprecieri pentru aceasta muncă, merită
supărarea când oamenii nu recunosc acest fapt?  Nu e mai important că treaba
a fost făcută, decât cine a făcut-o?  Ar trebui să te relaxezi, să fii
mulțumit de treaba bine făcută, și să nu-ți pese de aprecieri.</em>
</p></blockquote>
<p>
Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situația de așa natură: treaba să
fie terminată, și ar fi vreme de relaxat. Ce bine ar fi dacă ar fi adevărat!
Dar provocări sunt din abundență, și nu e acum vremea să neglijăm
viitorul. Puterea comunității noastre se bazează pe asumarea
responsabilitații pentru libertate și cooperare. Folosind numele <a
href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> e un mod de a păstra în minte
și de a informa pe alții despre aceste obiective.</p>

<p>
Este posibil să se scrie software liber de bună calitate fără a avea în
minte GNU; multe lucruri bune s-au făcut de asemenea în numele
Linux-ului. Dar, încă de la incepție, „Linux” a avut o filosofie care nu a
pus accentul pe libertatea de a coopera. Pe măsură ce numele e folosit tot
mai des de industrie, vom avea și mai multe probleme să îl conectăm cu
spiritul comunității.</p>

<p>
O mare provocare pentru viitorul software-ului liber vine din tendința
firmelor distribuitoare de „Linux” de a adăuga software ne-liber <a
href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>-ului în numele puterii și
ușurinței în exploatare. Toate distribuțiile comerciale majore fac acest
lucru; nici o companie nu produce o distribuție în întregime
liberă. Majoritatea nu indică în mod explicit pachetele de software ne-liber
din distribuțiile lor. Mulți dezvoltă software ne-liber și-l adaugă
sistemului. În mod scandalos, unii fac reclamă sistemelor „Linux” care sunt
licentiațe pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multă libertate
ca Windows-ul lui Microsoft.</p>

<p>
Unii justifică adăugarea de software ne-liber în numele „popularității
Linux-ului”, de fapt prețuind mai mult popularitatea decât
libertatea. Uneori, acest fapt e recunoscut pe față. De exemplu, în revista
Wired Magazine, Robert McMillan, editorul Linux Magazine, declară că „simte
că mișcarea spre programe cu open source ar trebui să fie dictată de motive
tehnice, mai degrabă decât cele politice”. Iar <abbr title="Chief Executive
Officer">CEO</abbr>-ul de la Caldera a incitat în mod deschis utilizatorii
<a href="http://www.zdnet.com/article/stallman-love-is-not-free/">să nu ma
aibă ca obiectiv libertatea și să lucreze în schimb pentru „popularitatea
Linux-ului”</a>.</p>

<p>
Adăugând software ne-liber sistemului <a
href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> poate mări popularitatea, dacă
prin popularitate înțelegem numărul de persoane care folosesc o combinație
<a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> și software ne-liber. Dar în
același timp, încurajază în mod implicit comunitatea să accepte software-ul
ne-liber ca pe un lucru bun, și a uita țelul libertății. N-are sens să
conduci mai repede dacă nu poți rămâne pe șosea.</p>

<p>
Când programele ne-libere adăugate sunt o bibliotecă ori o unealtă de
programare, ele pot deveni o capcană pentru dezvoltatorii de software
liber. Când ei scriu software care depinde de pachete ne-libere, programele
lor nu pot face parte dintr-un sistem total liber. Motif și Qt au afectat în
acest mod multe programe libere în trecut, creând probleme a căror rezolvare
a luat ani mulți. Problema cu Motif nu e încă rezolvată în totalitate, din
moment ce LessTif mai are nevoie de îmbunătățiri (oferiți-vă voluntari!). Un
efect similar îl are acum varianta Java ne-liberă de la Sun.</p>

<p>
Dacă comunitatea noastră continuă să se miște în această direcție, ar putea
transforma viitorul <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> într-un
mozaic de componente libere și ne-libere. În cinci ani, în mod cert vom mai
avea software liber din belșug; dar dacă nu suntem atenți, cu greu va fi
utilizabil fără software-ul ne-liber pe care utilizatorii se așteaptă să-l
găsească inclus. Dacă așa ceva se va întâmpla, campania noastră pentru
libertate va fi eșuat.</p>

<p>
Dacă producerea de programe alternative libere ar fi o simplă problemă de
programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai ușoară pe
măsură ce resursele comunității cresc. Dar suntem amenințați de obstacole ce
tind să facă acest lucru mai dificil: legi care interzic software-ul
liber. Pe masură ce patentele pe software se înmulțesc, și legi ca <abbr
title="Digital Millennium Copyright Act">DMCA</abbr> (Legea privind
drepturile de autor pentru produse digitale în noul mileniu în S.U.A.) sunt
folosite ca să se interzică dezvoltarea de software liber pentru utilizări
importante, cum ar fi vizionarea DVD-urilor sau ascultarea „stream”-urilor
RealAudio, nu ne rămâne alt mod de a lupta împotriva formatelor de date
patentate și secrete decât <strong>respingerea programelor ne-libere care le
utilizează</strong>.</p>

<p>
Înfruntarea acestor provocări va cere eforturi susținute. Dar mai presus de
orice avem nevoie, ca să înfruntăm orice fel de provocare, să prețuim
libertatea de a colabora. Nu ne putem aștepta ca simpla dorință pentru
software puternic și fiabil să motiveze oamenii să contribuie din greu. Avem
nevoie de acea hotărâre pe care o au oamenii când luptă pentru libertatea
lor și a comunității lor, hotărârea de a duce lupta peste ani, până la
capăt.</p>

<p>
Acest țel și această hotărâre izvorăsc în comunitatea noastră în special din
Proiectul GNU. Noi suntem aceia care vorbim despre libertate și comunitate
ca meritând să fie apărate; organizațiile care vorbesc de „Linux” nu
pomenesc de obicei aceste idealuri. Revistele de „Linux” sunt de obicei
pline de reclame pentru software ne-liber; companiile care vând „Linux”
adaugă sistemului software ne-liber; alte companii „sprijină Linux” prin
aplicații ne-libere; grupurile de utilizatori de „Linux” invită de obicei
comis-voiajori să prezinte aceste aplicații. Oamenii din comunitatea noastră
au cea mai bună șansă de a fi expuși ideii de libertate și hotărârii în
cadrul Proiectului GNU.</p>

<p>
Dar odată expuși acestor idei, vor simți oamenii că au legătură cu ele?</p>

<p>
Cei care știu că folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea o
legatură directă între ei înșiși și GNU. Nu vor fi de acord în mod automat
cu filosofia noastră, dar cel puțin, vor avea un motiv serios să se
gândească la ea. Prin contrast, cei ce se consideră „utilizatori de Linux”,
și cred că Proiectul GNU „a dezvoltat programe ce s-au dovedit folositoare
în Linux„, percep de obicei doar o relație tangențială (indirectă) între GNU
și ei înșiși. Ei ar putea ignora filosofia GNU când o întâlnesc.</p>

<p>
Proiectul GNU e idealist, și oricine încurajază idealismul înfruntă azi o
mare greutate: ideea răspindită ce încurajază oamenii să respingă idealismul
ca fiind „nepractic”. Idealismul nostru a fost foarte practic: este motivul
pentru care avem un sistem de operare liber <a
href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>. Cei care iubesc acest sistem
ar trebui să știe că idealismul nostru l-a făcut posibil.</p>

<p>
Dacă „treaba” ar fi terminată, dacă n-ar mai fi alte implicații decât
recunoașterea, poate că ar fi mai înțelept să ignorăm această problemă. Dar
nu suntem în această situație. Pentru a insufla oamenilor dorința de a face
ceea ce e nevoie, avem nevoie să ni se recunoască meritele pentru ceea ce am
făcut deja. Vă rugăm ajutați-ne, referindu-vă la sistem ca <a
href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>.</p>

<hr />
<blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a
href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free
Software, Free Society: The Selected Essays of Richard
M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote>

<div class="translators-notes">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
 </div>
</div>

<!-- for id="content", starts in the include above -->
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
<div id="footer">
<div class="unprintable">

<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>

<p>
<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
        replace it with the translation of these two:

        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
        Please send your comments and general suggestions in this regard
        to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">

        &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>

        <p>For information on coordinating and submitting translations of
        our web pages, see <a
        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
        README</a>. -->
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
dvs. generale în această privință la <a
href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
paginile noastre, consultați <a
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
</div>

<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
     files generated as part of manuals) on the GNU web server should
     be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
     without talking with the webmasters or licensing team first.
     Please make sure the copyright date is consistent with the
     document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
     document was modified, or published.
     If you wish to list earlier years, that is ok too.
     Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
     years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
     year, i.e., a year in which the document was published (including
     being publicly visible on the web or in a revision control system).
     There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
     Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
<p>Copyright &copy; 2000 Richard Stallman</p>

<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>

<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
<div class="translators-credits">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
Traducere de: Horațiu German</div>

<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
Actualizat la:

$Date: 2020/07/04 08:32:33 $

<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
</div>
</body>
</html>