diff options
author | Christian Grothoff <christian@grothoff.org> | 2020-10-11 13:29:45 +0200 |
---|---|---|
committer | Christian Grothoff <christian@grothoff.org> | 2020-10-11 13:29:45 +0200 |
commit | 1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce (patch) | |
tree | 53117a55c27601e92172ea82f1d8cd11d355c06c /talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html | |
parent | 2e665813a44988bfd906c0fab773f82652047841 (diff) | |
download | taler-merchant-demos-1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce.tar.gz taler-merchant-demos-1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce.tar.bz2 taler-merchant-demos-1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce.zip |
add i18n FSFS
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html')
-rw-r--r-- | talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html | 795 |
1 files changed, 795 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html new file mode 100644 index 0000000..1f59b98 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html @@ -0,0 +1,795 @@ +<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/gnu/manifesto.en.html" --> + +<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> +<!-- Parent-Version: 1.77 --> + +<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> +<title>Manifestul GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title> + +<!--#include virtual="/gnu/po/manifesto.translist" --> +<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> +<h2>Manifestul GNU</h2> + +<p> Manifestul GNU (prezentat în cele ce urmează) a fost scris de <a +href="http://www.stallman.org/">Richard Stallman</a> în 1985 pentru a cere +ajutor la dezvoltarea sistemului de operare GNU. O parte a textului a fost +reprodusă după anunțul original, publicat în 1983. În cursul anului 1987, +documentul a suferit actualizări minore, pentru a fi reflectate noutățile +apărute între timp; după acel moment, a-l lăsa neschimbat pare să fie cea +mai bună soluție.</p> + +<p>De atunci, am devenit conștienți de unele neînțelegeri frecvente, pe care +folosirea unei anume terminologii le poate evita. Notele de subsol, adăugate +manifestului începând cu anul 1993, ajută la clarificarea acestor aspecte.</p> + +<p>Dacă doriți să instalați sistemul GNU/Linux, vă recomandăm să folosiți una +dintre <a href="/distros/distros.html">distribuțiile GNU/Linux bazate 100% +pe programe libere</a>. Despre cum puteți contribui, vedeți la <a +href="/help/help.html">http://www.gnu.org/help</a>.</p> + +<p>Proiectul GNU este parte a Mișcării pentru Programe Libere (engl. <em>Free +Software Movement</em> – n.t.), o campanie pentru <a +href="/philosophy/free-sw.html">libertatea utilizatorilor de +programe</a>. Constituie o greșeală să asociați GNU cu termenul +<em>„open-source”</em> - acest termen a fost inventat în 1998 de către +oameni care sunt în dezacord cu valorile etice ale Mișcării. Ei îl folosesc +pentru a promova o <a +href="/philosophy/open-source-misses-the-point.html">viziune amorală</a> +asupra aceluiași domeniu.</p> + +<h3 id="whats-gnu">Ce este GNU? Gnu nu este Unix!</h3> + +<p> + GNU, care înseamnă „Gnu nu este Unix”, este numele unui sistem de programe +complet compatibil cu Unix, pe care îl scriu ca să îl ofer liber <a +href="#f1">(1)</a> oricui are nevoie să-l folosească (cuvântul englezesc +utilizat de autor este <em>„free”</em>, care are semnificație ambiguă, +fiindcă poate însemna atât <em>„liber”</em>, cât și <em>„gratis”</em> - +n.t.). Mă ajută alți câțiva voluntari. Contribuții constând în timp, bani, +programe și echipamente ne sunt foarte necesare.</p> + +<p> + Până acum avem editorul Emacs, care oferă limbajul Lisp pentru introducerea +comenzilor sale, un corector de cod-sursă (<em>„debugger”</em>), un +generator de analizoare compatibile cu yacc, un editor de legături și +aproximativ 35 de programe utilitare. Un <em>shell</em> (interpretor de +comenzi) este aproape gata. Un compilator C nou, portabil și capabil de +optimizări, s-a compilat singur și ar putea fi lansat anul acesta. Există un +nucleu (<em>„kernel”</em>) de bază, dar sunt necesare mai multe funcții +pentru a putea simula funcționarea Unix-ului. Când nucleul și compilatorul +vor fi gata, va deveni posibil să se distribuie celor interesați un sistem +GNU potrivit pentru dezvoltarea de programe. Vom folosi <em>TeX</em> ca +instrument pentru prelucrarea de text, dar se lucrează și la o variantă de +<em>nroff</em>. De asemenea, vom folosi sistemul <em>X Window</em>, care +este liber și portabil. După aceea, vom adăuga un <em>Common Lisp</em> +portabil, un joc <em>Empire</em>, un editor de tabele de calcul și sute de +alte lucruri, plus documentație în format electronic +(engl. <em>„online”</em> - în momentul publicării acestui text, +„documentație online” nu putea însemna documentație disponibilă pe World +Wide Web, fiindcă acesta nu luase naștere încă, ci documentație în format +electronic, disponibilă pentru a putea fi citită pe calculatorul local sau +pentru a putea fi copiată prin rețea - n.t.). Sperăm să putem oferi, în cele +din urmă, orice componentă utilă care, în mod normal, este livrată împreună +cu Unix - și chiar mai mult decât atât.</p> + +<p> + GNU va fi capabil să ruleze programe Unix, dar nu va fi identic cu Unix. Vom +face toate îmbunătățirile pe care le considerăm convenabile, pe baza +experienței noastre cu alte sisteme de operare. În particular, plănuim să +avem nume mai lungi de fișiere, cu număr de versiune, un sistem de fișiere +garantat împotriva distrugerii accidentale, probabil o funcție de completare +a numelor de fișier, lucru cu ecrane independente de tipul terminalului și, +la urmă, poate și un sistem de ferestre bazat pe Lisp, în care mai multe +programe Lisp și Unix să poată împărți ecranul. Atât C, cât și Lisp vor fi +disponibile ca limbaje pentru programarea sistemului. Vom încerca să oferim +UUCP, sistemul Chaosnet de la MIT și Internet, ca protocoale pentru +comunicații.</p> + +<p> + La început, GNU este destinat să ruleze pe mașini de calcul din clasa +68000/16000 cu memorie virtuală, ele fiind cele pe care obiectivul e cel mai +simplu de atins. Efortul suplimentar pentru a-l face să funcționeze pe +mașini mai puțin puternice va fi lăsat în seama celor care vor dori să-l +folosească pe astfel de calculatoare.</p> + +<p> + Pentru a evita o încurcătură de nedescris, vă rugăm să pronunțați +<em>g</em>-ul din numele „GNU” când vine vorba de numele proiectului.</p> + +<h3 id="why-write">De ce trebuie să scriu GNU</h3> + +<p> + Consider că regula de aur este următoarea: dacă un program îmi place, am +obligația să îl împart și cu alții cărora le place. Furnizorii de programe +vor să dezbine utilizatorii și să-i cucerească, făcându-i să accepte că nu +trebuie să împartă nimic cu alții. Eu refuz să încalc astfel solidaritatea +cu ceilalți utilizatori. Nu pot semna, cu bună credință, un acord de +confidențialitate sau unul pentru licențierea programului. Ani întregi am +militat, în interiorul Laboratorului de Inteligență Artificială, ca să nu se +dea curs acestor tendințe și altor lucruri neplăcute, dar până la urmă s-a +depășit măsura: nu pot rămâne într-o instituție unde astfel de treburi se +fac în numele meu, dar împotriva voinței mele.</p> + +<p> + Așa că, pentru a putea continua să utilizez calculatoarele fără să-mi pătez +obrazul, am hotărât să acumulez o cantitate suficientă de programe libere, +astfel încât să pot supraviețui fără nici un program ne-liber. Am demisionat +din Laboratorul de Inteligență Artificială ca să privez MIT de orice +argument juridic cu care să mă împiedice să dăruiesc oricui sistemul +GNU. <a href="#f2a">(2)</a></p> + +<h3 id="compatible">De ce GNU va fi compatibil cu Unix</h3> + +<p> + Pentru mine, Unix nu reprezintă sistemul ideal, dar nu e de +aruncat. Trăsăturile generale ale Unix-ului par să fie bune și cred că pot +completa ce îi lipsește fără să le afectez. Iar pentru adoptare, +compatibilitatea cu Unix ar fi un avantaj pentru mulți.</p> + +<h3 id="available">Cum va fi disponibil GNU</h3> + +<p> + GNU nu se află în domeniul public. Oricine va avea permisiunea să modifice +și să redistribuie GNU, dar nici un distribuitor nu va putea să +restricționeze răspândirea lui ulterioară. Altfel spus, modificările <a +href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">proprietare</a> nu +vor fi admise. Vreau să mă asigur că toate versiunile de GNU vor rămâne +libere.</p> + +<h3 id="why-help">De ce mulți alți programatori vor să ne ajute</h3> + +<p> + Am găsit mulți programatori care sunt încântați de GNU și vor să dea o mână +de ajutor.</p> + +<p> + Multor programatori le displace comercializarea programelor de sistem. Poate +că asta îi ajută să câștige mai mulți bani, dar, în general, le impune să +fie în conflict cu alți programatori, în loc să se simtă camarazi. Gestul +fundamental de prietenie între programatori este împărțirea programelor; în +esență, mecanismele comerciale utilizate acum îi împiedică pe aceștia să-i +trateze pe ceilalți ca pe prieteni. Cumpărătorul de programe are de ales +între prietenie și a respecta legea. Natural, mulți hotărăsc că prietenia +este mai importantă. Dar cei care pun legea pe primul loc nu se simt +confortabil în nici una dintre ipostaze. Ei devin cinici și se gândesc că +programarea reprezintă doar un mod de a face bani.</p> + +<p> + Dezvoltând și utilizând GNU în loc de programe proprietare, putem fi +prietenoși cu toată lumea fără a încălca legea. În plus, GNU servește ca un +exemplu care să-i inspire pe alții și ca drapel în jurul căruia să se adune +cei care vor să împartă lucruri, alături de noi. Asta ne poate da un +sentiment de armonie imposibil de atins dacă am utiliza programe +ne-libere. Pentru circa jumătate dintre programatorii cu care țin legătura, +e o bucurie importantă, pe care banii n-o pot înlocui.</p> + +<h3 id="contribute">Cum puteți contribui</h3> + +<blockquote> +<p> +(În zilele noastre, pentru a găsi teme de programare la care să lucrați, +vedeți în <a href="http://fsf.org/campaigns/priority-projects">lista de +proiecte de mare prioritate</a> și în cea de <a +href="http://savannah.gnu.org/people/?type_id=1">proiecte pentru care GNU +are nevoie de ajutor</a>, lista generală a pachetelor de programe +GNU. Pentru a afla alte moduri în care puteți ajuta, citiți <a +href="/help/help.html">ghidul pentru cei care vor să ofere ajutor sistemului +de operare GNU</a>.) +</p> +</blockquote> + +<p> + Solicit fabricanților de calculatoare donații constând în mașini de calcul +și bani. Solicit persoanelor fizice donații în programe și muncă.</p> + +<p> + O consecință la care vă puteți aștepta dacă donați calculatoare este aceea +că sistemul GNU va rula pe ele mai curând. Sistemele de calcul trebuie să +fie complete, gata de utilizare, agrementate pentru folosirea într-o zonă +rezidențială; nu trebuie să necesite metode sofisticate de răcire sau de +alimentare electrică.</p> + +<p> + Am cunoscut foarte mulți programatori dispuși să contribuie cu muncă +ocazională la GNU. Pentru cele mai multe proiecte, o asemenea muncă +distribuită ar fi foarte greu de coordonat, iar părțile de program scrise +independent nu ar funcționa împreună. Dar, pentru înlocuirea Unix, ca +sarcină anume, problema nu există. Un sistem Unix complet conține sute de +programe utilitare, fiecare având documentație separată. Majoritatea +specificațiilor interfețelor sunt impuse de necesitatea compatibilității cu +Unix. Dacă fiecare persoană contribuitoare poate scrie câte un program +compatibil, care să înlocuiască un utilitar Unix, atunci programele vor +funcționa corespunzător când sunt puse împreună. Chiar dacă admitem că +Murphy o să dea naștere câtorva probleme neașteptate, asamblarea +componentelor va constitui o sarcină rezolvabilă. (Nucleul necesită o +comunicare mai strânsă și va fi scris de un grup mai mic de persoane, bine +integrat.)</p> + +<p> + Dacă voi obține donații în bani, poate voi putea angaja câțiva oameni care +să lucreze cu program normal sau redus. Salariile nu vor fi mari, după +standardele programatorilor, dar caut persoane pentru care spiritul de +construire a unei comunități să fie la fel de important ca și dorința de a +produce bani. Privesc asta ca pe o cale de a permite unor oameni dedicați +să-și consacre întreaga energie lucrului la GNU, scutindu-i de necesitatea +de a-și câștiga traiul în alte moduri.</p> + +<h3 id="benefit">De ce vor avea de câștigat toți utilizatorii de calculatoare</h3> + +<p> + Odată ce GNU este scris, va deveni posibil pentru oricine să obțină liber +programe de sistem de bună calitate, exact ca pe aer. <a +href="#f2">(3)</a></p> + +<p> + Asta înseamnă mult mai mult decât a scuti fiecare utilizator de plata unei +licențe Unix. Înseamnă că cea mai mare parte a efortului de programare ce se +risipește pentru scrierea programelor de sistem duplicate poate fi +evitat. În schimb, efortul poate fi îndreptat către producerea de programe +de vârf.</p> + +<p> + Codul-sursă complet al sistemului va fi disponibil oricui. În consecință, un +utilizator care va avea nevoie să îi aducă o modificare va putea s-o opereze +el însuși sau să angajeze un programator sau o firmă să o facă. Utilizatorii +nu vor mai fi la mila unei companii care, deținând monopolul surselor, este +și singura care le poate modifica.</p> + +<p> + Școlile vor putea oferi un mediu mult mai educativ, încurajându-și elevii să +studieze și să îmbunătățească programul-sursă al sistemului. Laboratorul de +calculatoare de la Harvard obișnuia să impună o regulă conform căreia nici +un program nu putea fi instalat acolo dacă sursele sale nu erau disponibile +publicului; ei au respectat într-adevăr această politică, refuzând să +instaleze unele programe. Personal, m-am simțit foarte inspirat de lucrul +ăsta.</p> + +<p> + În fine, va fi eliminată bătaia de cap necesară pentru a vă lămuri cine +anume deține programele de sistem și ce vă este sau nu vă este îngăduit să +faceți cu ele.</p> + +<p> + Mecanismele necesare pentru a-i determina pe oameni să plătească pentru +folosirea unui anumit program, inclusiv cel de licențiere a copiilor, induc +întotdeauna un cost social uriaș, din cauza greutății de a determina cât +(adică, pentru care programe anume) trebuie să plătească fiecare. Numai un +stat polițienesc poate obliga pe toată lumea să utilizeze mecanismele +amintite. Imaginați-vă o stație spațială la bordul căreia aerul ar trebui +fabricat cu costuri importante: a factura un anumit număr de litri de aer +fiecărei persoane care respiră poate fi o metodă onestă, dar purtarea unei +măști de gaze cu contor, zi și noapte, devine intolerabilă chiar și pentru +unul care și-ar permite să plătească factura. Iar amplasarea de camere TV +peste tot, pentru a detecta dacă cineva își scoate masca, ar fi +scandaloasă. E mai bine să finanțăm instalația de producere a aerului +dintr-o taxă fixă pe cap de locuitor și să renunțăm la măști.</p> + +<p> + Pentru un programator, a copia toate elementele unui program este la fel de +natural ca și a respira - și la fel de productiv. De aceea, trebuie să fie +și la fel de liber.</p> + +<h3 id="rebutted-objections">Câteva critici ușor de demontat la adresa obiectivelor GNU</h3> + +<p id="support"> +<strong>„Nimeni n-o să-l utilizeze dacă e pe gratis, pentru că asta înseamnă +că nu se poate conta pe ajutorul furnizorului.”</strong></p> + +<p> +<strong>„Ești obligat să ceri bani pentru program, ca plată pentru asistența +pe care o acorzi.”</strong></p> + +<p> + Dacă publicul preferă să plătească pentru GNU plus acordarea de servicii +adăugate în loc să obțină GNU gratis fără aceste servicii, atunci o companie +care va furniza serviciile celor care au obținut GNU „la liber” trebuie să +fie profitabilă. <a href="#f3">(4)</a></p> + +<p> + E necesar să facem distincția între ajutor materializat ca muncă +propriu-zisă de programare și simpla îndrumare. Pe primul nu se poate conta, +din partea unui vânzător de programe. Dacă o problemă tehnică de care vă +izbiți nu este întâlnită de suficienți alți oameni, furnizorul o să vă +trimită la plimbare.</p> + +<p> + Dacă afacerea Dvs. are nevoie să poată conta permanent pe asistență, singura +soluție este să dețineți toate programele-sursă și uneltele necesare. În +cazul ăsta, puteți angaja orice persoană disponibilă care să intervină în +caz că apar probleme; nu sunteți la mila nimănui. În ce privește Unix, +prețul programelor-sursă face ca o asemenea opțiune să iasă din calcul, +pentru majoritatea firmelor. În cazul GNU, lucrurile vor fi simple. Este +posibil să nu aveți la îndemână persoana competentă, dar această problemă nu +poate fi imputată modelului de distribuire. GNU nu înlătură toate problemele +lumii, ci numai unele dintre ele.</p> + +<p> + Pe de altă parte, utilizatorii care nu știu nimic despre calculatoare au +nevoie de ajutor: trebuie făcute, în locul lor, lucruri pe care le-ar putea +face ușor și singuri, dar nu știu cum.</p> + +<p> + Astfel de servicii pot fi oferite numai de firmele de asistență și +reparații. Dacă este adevărat că utilizatorii ar prefera să cheltuiască bani +pe un produs însoțit de un serviciu de asistență, atunci ei vor fi dispuși, +de asemenea, să cumpere asistența atunci când au primit produsul +gratis. Firmele de servicii vor concura în ceea ce privește calitatea și +prețul: utilizatorii nu vor fi ținuți captivi de niciuna dintre ele. Pe de +altă parte, aceia dintre noi care nu avem nevoie de asistență vom putea +utiliza produsul fără s-o plătim.</p> + +<p id="advertising"> +<strong>„Nu vă puteți adresa prea multor clienți fără a avea publicitate și +va trebui să cereți bani pentru program ca s-o suportați.”</strong></p> + +<p> +<strong>„Nu are rost să faci publicitate unui program pe care lumea îl poate +obține gratis.”</strong></p> + +<p> + Există forme de publicitate gratuită sau foarte ieftină care pot fi folosite +pentru a face destui utilizatori de calculatoare să afle despre un lucru cum +e GNU. Dar poate fi adevărat că putem ajunge la mai mulți utilizatori de +microcalculatoare prin intermediul publicității. Dacă lucrurile stau +într-adevăr așa, o firmă care s-ar ocupa cu vânzarea prin poștă a copiilor +sistemului GNU ar trebui să aibă suficient succes comercial ca să poată +plăti pentru a-i face reclamă - și nu numai atât. În felul ăsta, numai +utilizatorii care beneficiază de publicitate vor plăti pentru ea.</p> + +<p> + În celălalt caz, dacă mulți vor obține GNU de la prieteni și companiile de +acest fel nu vor avea succes comercial, va însemna că publicitatea nu era +într-adevăr necesară pentru a răspândi sistemul GNU. De ce s-ar împotrivi +cei care propovăduiesc piața liberă ca ea să decidă toate aceste +aspecte? <a href="#f4">(4)</a></p> + +<p id="competitive"> +<strong>„Compania mea are nevoie de un sistem de operare proprietar ca să +obțină un avantaj în competiția de piață.”</strong></p> + +<p> + Apariția GNU va scoate sistemele de operare din domeniul competiției +comerciale. Nu veți putea obține un avantaj competițional în zona asta, dar +nici concurenții Dvs. nu vor putea obține unul asupra Dvs. Veți concura în +alte domenii, iar în ăsta vă veți bucura de avantaje reciproce. Dacă firma +Dvs. vinde sisteme de operare, n-o să vă placă GNU, însă greutățile vă +privesc. Dacă firma se ocupă cu altceva, GNU vă poate scuti de constrângerea +de a intra în afacerea costisitoare a vânzării de sisteme de operare.</p> + +<p> + Aș vrea să văd că dezvoltarea GNU este ajutată prin donații de la mulți +producători și utilizatori, micșorând astfel costurile pentru toți cei +implicați. <a href="#f5">(6)</a></p> + +<p id="deserve"> +<strong>„Programatorii nu merită o recompensă pentru creativitatea +lor?”</strong></p> + +<p> + Dacă există ceva care merită recompensat, acest lucru este contribuția +socială. Creativitatea poate reprezenta o contribuție socială, dar numai +dacă societății i se permite să-i folosească liber rezultatele. Dacă +programatorii merită să fie recompensați pentru că scriu programe +inovatoare, în aceeași măsură ei merită să fie pedepsiți când le +restricționează utilizarea.</p> + +<p id="reward"> +<strong>„Nu ar trebui să poată programatorul să ceară o recompensă pentru +creația lui?”</strong></p> + +<p> + Nu este nimic greșit în a vrea să fii plătit pentru munca ta sau în a căuta +să-ți maximizezi veniturile, atâta timp cât nu utilizezi mijloace +distructive pentru asta. Dar mijloacele uzual folosite azi în domeniul +programării se bazează pe distrugere.</p> + +<p> + A stoarce bani de la utilizatorii unui program, prin restricționarea +utilizării lui, înseamnă distrugere pentru că restricțiile reduc, cantitativ +și calitativ, felul în care programul poate fi folosit. Un astfel de lucru +micșorează beneficiul pe care omenirea îl poate obține de pe urma +programului. Acolo unde se face o alegere intenționată de a restricționa, +consecințele negative apărute reprezintă distrugere deliberată.</p> + +<p> + Motivul pentru care un bun cetățean nu trebuie să utilizeze astfel de +mijloace distructive pentru a deveni mai bogat este acela că, dacă toți am +proceda așa, am deveni toți mai săraci, prin distrugeri reciproce. Asta +înseamnă etică kantiană; altfel spus, regula de aur. Nu-mi plac consecințele +care apar dacă toată lumea dosește informație, așa că am să consider că e +rău dacă cineva o face. În particular, dorința cuiva de a fi recompensat +pentru creativitate nu scuză faptul de a priva omenirea, în sens larg, de +obiectul creat, în tot sau în parte.</p> + +<p id="starve"> +<strong>„Nu vor muri programatorii de foame?”</strong></p> + +<p> + Aș putea răspunde că nimeni nu este obligat să devină programator. Cei mai +mulți dintre noi nu putem câștiga bani stând pe stradă și cerșind. Dar nu +suntem condamnați să stăm pe stradă și să cerșim, ajungând muritori de +foame. Pur și simplu ne ocupăm cu altceva.</p> + +<p> + Însă un asemenea răspuns ar fi greșit, fiindcă acceptă premisa tacită a +interlocutorului: aceea că fără proprietatea asupra programelor, +programatorii n-ar putea să câștige nici măcar un cent. Se acreditează ideea +că e totul sau nimic.</p> + +<p> + Adevăratul motiv pentru care programatorii nu vor muri de foame este că vor +putea în continuare să fie plătiți pentru munca lor: doar că nu vor mai fi +plătiți atât de mult ca acum.</p> + +<p> + Restricționarea copierii nu reprezintă singurul mod de a face afaceri cu +programe. Este cea mai întâlnită metodă <a href="#f8">(7)</a> pentru că +aduce cei mai mulți bani. Dacă ea ar fi interzisă, sau dacă nu ar fi agreată +de către client, afacerile cu programe ar trece la alte moduri de +organizare, care acum sunt folosite mai rar. Există întotdeauna multe feluri +în care poți organiza orice tip de afacere.</p> + +<p> + Probabil că, pe noile baze, programarea nu ar mai fi atât de lucrativă ca +acum. Dar asta nu reprezintă un argument împotriva schimbării. Nu e +considerat o nedreptate faptul că vânzătorii dintr-un magazin au salariile +pe care le au în prezent. Dacă și cu programatorii s-ar întâmpla la fel, +nici atunci n-ar fi o nedreptate. (În practică, ei ar câștiga considerabil +mai mult decât vânzătorii.)</p> + +<p id="right-to-control"> +<strong>„Oamenii nu au dreptul să controleze felul cum este folosită creația +lor?”</strong></p> + +<p> +„Controlul asupra utilizării ideilor cuiva” înseamnă, de fapt, control +asupra vieților altor oameni; de obicei, el este folosit ca să le facă +acelora viețile mai dificile.</p> + +<p> + Cei care au studiat atent problema drepturilor de proprietate +intelectuală <a href="#f6">(8)</a> (cum ar fi avocații) spun că nu +există un drept intrinsec la așa ceva. Tipurile de pretinse drepturi de +proprietate intelectuală pe care le recunosc autoritățile au fost create de +legi anumite, cu scopuri anume.</p> + +<p> + De exemplu, sistemul de brevete de invenție (sau „sistemul de patente”; +cuvântul englezesc este <em>„patents”</em> - n.t.) a fost creat pentru a-i +încuraja pe inventatori să facă publice detaliile invențiilor lor. Scopul +lui era mai mult să ajute societatea decât să îi ajute pe autori. La +momentul acela, durata de 17 ani a unui brevet de invenție era scurtă în +comparație cu ritmul în care avansau lucrurile. Brevetele reprezintă un +subiect de discuție doar între fabricanți, pentru care costul și efortul +obținerii unei licențe înseamnă puțin în comparație cu cele pentru +organizarea producției; de aceea, de cele mai multe ori, brevetele nu făceau +rău. Ele nu reprezentau o piedică pentru majoritatea persoanelor care +utilizează produse patentate.</p> + +<p> + Ideea de drepturi de autor (engl. <em>„copyright”</em> - n.t.) nu exista în +vechime, când autorii copiau frecvent unul de la altul pasaje întregi din +lucrările de non-ficțiune. Acest obicei era util și reprezintă singura cale +pe care au ajuns până la noi lucrările multora, fie și în parte. Sistemul de +drepturi de autor a fost creat cu scopul expres de a încuraja asumarea +paternității lucrărilor. În domeniul pentru care el a fost inventat - +cărțile, care puteau fi multiplicate ieftin numai folosind o tiparniță - nu +a făcut mult rău și nu i-a obstrucționat pe cei care citeau aceste cărți.</p> + +<p> + Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă, de fapt, licențe acordate +de societate, pentru că s-a considerat, în mod corect sau incorect, că +societatea în ansamblu va beneficia de acordarea lor. Dar, în fiecare caz +particular, trebuie să ne întrebăm: avem vreun avantaj din acordarea unei +astfel de licențe? Pentru ce fel de acțiune împuternicim o persoană?</p> + +<p> + Cazul programelor de azi este foarte diferit de cel al cărților de acum o +sută de ani. Faptul că cea mai simplă cale de a copia un program este între +vecini, faptul că programul conține, distinct, atât cod-sursă, cât și +cod-obiect și faptul că este rulat, în loc de a fi citit de plăcere - toate +acestea,combinate, dau naștere unei situații în care o persoană ce impune +drepturile sale de autor face rău societății în ansamblu, pe plan material +și spiritual; o situație în care nimeni n-ar trebui să se pună, chiar dacă +legea îi dă voie s-o facă.</p> + +<p id="competition"> +<strong>„Concurența înseamnă că lucrurile sunt făcute mai bine.”</strong></p> + +<p> + Paradigma concurenței este întrecerea de viteză: recompensând câștigătorul, +îi stimulăm pe toți să alerge mai repede. Când capitalismul funcționează +așa, face treabă bună; dar apărătorii lui se înșală crezând că el chiar +funcționează astfel. Dacă alergătorii pierd din vedere pentru ce este +oferită recompensa și devin obsedați să câștige prin orice mijloc, ei ar +putea să folosească alte strategii - cum ar fi aceea de a ataca alți +alergători. Și când concurenții se angajează într-o încăierare, vor întârzia +toți la linia de sosire.</p> + +<p> + Programele proprietare și secrete sunt echivalentul moral al luptei corp la +corp între alergători. Din păcate, singurul arbitru pe care-l avem (adică +Statul – n.t.) nu pare să se opună bătăilor; el doar le reglementează +(„Pentru fiecare zece iarzi alergați, puteți trage un foc”). El ar trebui +să-i despartă pe concurenți și să-i penalizeze fie și doar pentru tentativa +de a se încăiera.</p> + +<p id="stop-programming"> +<strong>„Nu vor înceta toți să scrie programe dacă nu există un stimulent +material?”</strong></p> + +<p> + De fapt, multă lume va scrie programe fără absolut nici un avantaj +pecuniar. Programarea îi fascinează pe unii, de obicei pe cei care sunt cei +mai buni în domeniu. Nu ducem lipsă de muzicieni profesioniști care nu +renunță de muzică, chiar dacă n-au nici o speranță să poată trăi din asta.</p> + +<p> + În realitate, întrebarea asta, deși pusă frecvent, nu e potrivită pentru +situația dată. Plata pentru programatori nu va dispărea, doar va deveni mai +puțină. Așa că adevărata întrebare este: va mai programa cineva pentru mai +puțini bani? Experiența mea îmi arată că da.</p> + +<p> + Mai mult de zece ani, mulți dintre cei mai buni programatori ai lumii au +lucrat în Laboratorul de Inteligență Artificială pentru mult mai puțini bani +decât oriunde în altă parte. Ei au obținut multe recompense ne-materiale: de +exemplu, faimă și apreciere. În plus, a crea este amuzant: e o recompensă în +sine.</p> + +<p> + Apoi, cei mai mulți dintre ei au plecat când li s-a oferit șansa să facă +aceeași muncă interesantă contra unei grămezi de bani.</p> + +<p> + Ce ne arată faptele este că oamenii vor scrie programe pentru alte motive +decât bogăția; însă dându-li-se o șansă să producă, pe lângă asta, și mulți +bani, vor începe să îi aștepte și să îi pretindă. Organizațiile care oferă +salarii mici o duc prost în comparație cu cele care oferă salarii mari, dar +nu e obligatoriu s-o ducă prost dacă cele cu salarii mari vor fi interzise.</p> + +<p id="desperate"> +<strong>„Avem nevoie disperată de programatori. Dacă ei ne cer să încetăm a +ne mai ajuta vecinii, trebuie să ne supunem.”</strong></p> + +<p> + Nu sunteți niciodată atât de disperați încât să trebuiască să vă supuneți +acestui gen de cereri. Țineți minte: dăm milioane pentru apărare, dar nici +un cent ca tribut!</p> + +<p id="living"> +<strong>„Programatorii trebuie să trăiască din ceva.”</strong></p> + +<p> + Pe termen scurt, e adevărat. Totuși, există o mulțime de căi prin care ei +își pot câștiga existența fără a vinde dreptul de a utiliza un +program. Calea asta e cea uzitată acum fiindcă aduce programatorilor și +oamenilor de afaceri cei mai mulți bani, nu pentru că ar fi singurul mod +prin care ți-ai putea câștiga existența. Este ușor să găsești alte metode, +dacă vrei s-o faci. Iată câteva exemple.</p> + +<p> + Un producător care lansează un nou model de calculator va plăti pentru +portarea sistemului de operare pe noua mașină de calcul.</p> + +<p> + Vânzarea de cursuri, asistență și servicii de întreținere ar putea și ea să +implice programatori.</p> + +<p> + Oamenii care dezvoltă idei inovatoare ar putea distribui programele ca +„freeware” <a href="#f7">(9)</a> , solicitând donații de la +utilizatorii mulțumiți sau vânzând servicii de asistență. Am întâlnit +persoane care deja lucrează în felul ăsta, cu succes.</p> + +<p> + Utilizatorii cu nevoi asemănătoare pot forma grupuri și pot plăti +cotizații. Un grup va semna contracte cu firme de programare, pentru ca ele +să scrie anume programe pe care membrii grupului doresc să le utilizeze.</p> + +<p> + Toate felurile de dezvoltare pot fi finanțate printr-un impozit pe programe:</p> + +<p> + Să presupunem că oricine cumpără un calculator trebuie să plătească un +<em>x</em> procent din preț ca impozit pe programe. Guvernul dă acești bani +unei autorități, cum ar fi NSF, care să finanțeze dezvoltarea de programe.</p> + +<p> + Dar dacă cumpărătorul face chiar el o donație în acest scop, poate obține o +scutire de impozit. Poate dona unui proiect pe care îl alege singur - de +regulă, îl alege pentru că speră să îi utilizeze rezultatele atunci când vor +fi gata. Și poate obține o reducere de impozit de orice valoare, în limita +sumei totale pe care trebuie s-o plătească.</p> + +<p> + Procentul total de impozit poate fi stabilit prin vot de contribuabili, +proporțional cu suma ce le va fi impozitată.</p> + +<p> + Ca urmare:</p> + +<ul> +<li>Comunitatea utilizatorilor de calculatoare sprijină dezvoltarea de programe.</li> +<li>Această comunitate hotărăște ce nivel de asistență îi este necesar.</li> +<li>Utilizatorii care sunt interesați pe ce este cheltuită cota lor de impozit +pot alege ei înșiși.</li> +</ul> +<p> + Pe termen lung, a face programele gratuite reprezintă un pas către o lume a +abundenței, în care nimeni nu va trebui să mai muncească din greu doar +pentru a putea supraviețui. Oamenii se vor putea dedica activităților care +sunt amuzante, cum ar fi programarea, după ce au petrecut obligatoriu zece +ore pe săptămână cu sarcinile impuse, cum ar fi legislația, îndrumarea +familială, repararea roboților și mineritul pe asteroizi. Nu va fi nevoie +să-și poată câștiga existența din scrierea de programe.</p> + +<p> + Deja am redus mult cantitatea de muncă pe care societatea, în ansamblu, +trebuie s-o facă pentru a-și atinge nivelul actual de productivitate, însă +doar o mică parte din asta se traduce în lucruri plăcute pentru cei care +muncesc, fiindcă e nevoie de multă activitate neproductivă care s-o +însoțească pe cea productivă. Cauzele principale ale acestei stări de fapt +sunt birocrația și trasul la jug împotriva concurenților. Existența +programelor libere va reduce semnificativ epuizarea de forțe în domeniul +producerii de programe. Trebuie să facem asta, pentru ca progresele tehnice +care măresc productivitatea să însemne mai puțină muncă pentru noi.</p> + + +<h3 id="footnotes">Note de subsol</h3> + +<!-- The anchors do not match the actual footnote numbers because of + revisions over time. And if a new footnote is added, the references + to existing footnotes that follow the new one must be changed. --> +<ol> +<li id="f1">Alegerea cuvintelor în acest pasaj a fost neatentă. Ideea pe care vroiam s-o +exprim era ca nimeni să nu fie obligat să plătească pentru +<b>permisiunea</b> de a folosi sistemul GNU. Dar cuvintele nu sunt clare și +lumea le interpretează mereu ca și cum ar spune că exemplarele sistemului +GNU trebuie distribuite întotdeauna la preț mic sau chiar gratis. Nu asta a +fost intenția; mai departe în text, manifestul menționează posibilitatea ca +firmele care oferă serviciul de distribuire să lucreze contra +cost. Ulterior, am învățat să fac atent distincția între „free” în sensul de +libertate și „free” în sensul de preț. Programele libere sunt cele pe care +utilizatorii au libertatea să le distribuie și să le modifice. Unii +utilizatori pot obține copii gratis, în timp ce alții vor plăti ca să le +obțină - iar dacă fondurile ajută la îmbunătățirea programelor, cu atât mai +bine. Important este ca oricine deține o copie să aibă libertatea de a +coopera cu alții în ceea ce privește folosirea ei.</li> + +<li id="f2a">Expresia „să dăruiesc” este o altă indicație că nu făcusem încă separarea +clară între problema prețului și cea a libertății. Acum, noi recomandăm +evitarea acestei expresii atunci când se vorbește despre programe +libere. Vedeți <a +href="/philosophy/words-to-avoid.html#GiveAwaySoftware">„Cuvinte și fraze +care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații.</li> + +<li id="f2">Aici este un alt punct în care am dat greș în a discerne atent între cele +două sensuri ale cuvântului <em>„free”</em>. Așa cum a fost formulată, +afirmația nu este falsă - puteți obține copii ale programelor GNU gratis, de +la prieteni sau prin rețea. Dar exprimarea sugerează o altă idee.</li> + +<li id="f3">Câteva firme de acest gen există, în prezent.</li> + +<li id="f4">Deși este o organizație non-profit și nu o firmă, de zece ani Free Software +Foundation (<em>„Fundația pentru Programe Libere”</em>, prescurtat FSF - +n.t.) și-a obținut cea mai mare parte a finanțării din serviciul de +distribuire propriu. Puteți <a href="/order/order.html">comanda obiecte de +la FSF</a> pentru a-i sprijini activitatea. +</li> + +<li id="f5">Prin 1991, câteva firme de calculatoare au colaborat în a colecta fonduri +pentru sprijinirea întreținerii compilatorului GNU C.</li> + +<li id="f8">Cred că m-am înșelat spunând că programele proprietare erau mijlocul cel mai +utilizat pentru a face bani din programare. Se pare că, de fapt, modelul cel +mai întâlnit de afacere era și este încă dezvoltarea de programe la +comandă. Un astfel de model nu oferă posibilitatea de câștig permanent, deci +firma trebuie să continue să facă efort efectiv pentru a obține +venituri. Afacerile cu programe la comandă vor continua să existe, oarecum +neatinse, într-o lume a programelor libere. Prin urmare, nu mă mai aștept ca +majoritatea programatorilor să câștige mai puțin, într-o lume dominată de +astfel de programe libere.</li> + +<li id="f6">În anii '80 nu realizasem încă ce derutant este să vorbești despre „problema +proprietății intelectuale”. În mod clar, termenul acesta este tendențios; +mai greu de înțeles este faptul că el pune sub aceeași umbrelă legi +diferite, care se referă la aspecte foarte diverse. Astăzi stărui ca lumea +să renunțe complet la termenul de „proprietate intelectuală”, ca nu cumva +să-i facă și pe alții să creadă că legile acestea formează un tot +unitar. Metoda de a clarifica lucrurile este să discutăm separat despre +brevete de invenție, drepturi de autor și mărci comerciale. Vedeți <a +href="/philosophy/not-ipr.html">mai multe explicații</a> despre cum +răspândește acest termen confuzie și tendențiozitate.</li> + +<li id="f7">Ulterior am învățat să marcăm clar diferența dintre „free software” și +„freeware”. Termenul „freeware” înseamnă programe pe care le puteți +distribui liber, dar cărora în general nu aveți posibilitatea să le studiați +și modificați codul-sursă; așa că, în mare parte, ele nu sunt programe +libere. Vedeți <a href="/philosophy/words-to-avoid.html#Freeware">„Cuvinte +și fraze care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații.</li> + +</ol> + +<div class="translators-notes"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> + </div> +</div> + +<!-- for id="content", starts in the include above --> +<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> +<div id="footer"> +<div class="unprintable"> + +<p>Vă rugăm să trimiteți întrebările generale despre FSF și GNU la adresa <a +href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a +href="/contact/">alte căi de a lua legătura</a> cu FSF. Adresele +nefuncționale, precum și alte corecții sau sugestii pot fi trimise la <a +href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> + +<p> +<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, + replace it with the translation of these two: + + We work hard and do our best to provide accurate, good quality + translations. However, we are not exempt from imperfection. + Please send your comments and general suggestions in this regard + to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> + + <web-translators@gnu.org></a>.</p> + + <p>For information on coordinating and submitting translations of + our web pages, see <a + href="/server/standards/README.translations.html">Translations + README</a>. --> +Vă rugăm să vizitați pagina <a +href="/server/standards/README.translations.html"> CUM SĂ traduci</a> pentru +a obține informații despre coordonarea si transmiterea acestor traduceri.</p> +</div> + +<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to + files generated as part of manuals) on the GNU web server should + be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this + without talking with the webmasters or licensing team first. + Please make sure the copyright date is consistent with the + document. For web pages, it is ok to list just the latest year the + document was modified, or published. + + If you wish to list earlier years, that is ok too. + Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying + years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable + year, i.e., a year in which the document was published (including + being publicly visible on the web or in a revision control system). + + There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers + Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> +<p>Copyright © 1985, 1993, 2003, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2014, 2015 +Free Software Foundation, Inc.</p> + +<p> +Se acordă oricui permisiunea de a face sau de a distribui copii exacte ale +acestui document, în orice mediu, cu condiția păstrării prezentei note de +copyright și permisiuni. Distribuitorul trebuie să transmită destinatarului +permisiunea redistribuirii, așa cum este prevăzut în această notă. +<br /> +Nu este permisă crearea de versiuni modificate ale textului. +</p> + +<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> +<div class="translators-credits"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> +A translation by Răzvan Sandu / Traducere de Răzvan Sandu</div> + +<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> +Actualizat: + +$Date: 2017/08/17 15:58:48 $ + +<!-- timestamp end --> +</p> +</div> +</div> +</body> +</html> |