From 1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Christian Grothoff Date: Sun, 11 Oct 2020 13:29:45 +0200 Subject: add i18n FSFS --- talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html | 795 +++++++++++++++++++++ 1 file changed, 795 insertions(+) create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html') diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html new file mode 100644 index 0000000..1f59b98 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html @@ -0,0 +1,795 @@ + + + + + + +Manifestul GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + +

Manifestul GNU

+ +

Manifestul GNU (prezentat în cele ce urmează) a fost scris de Richard Stallman în 1985 pentru a cere +ajutor la dezvoltarea sistemului de operare GNU. O parte a textului a fost +reprodusă după anunțul original, publicat în 1983. În cursul anului 1987, +documentul a suferit actualizări minore, pentru a fi reflectate noutățile +apărute între timp; după acel moment, a-l lăsa neschimbat pare să fie cea +mai bună soluție.

+ +

De atunci, am devenit conștienți de unele neînțelegeri frecvente, pe care +folosirea unei anume terminologii le poate evita. Notele de subsol, adăugate +manifestului începând cu anul 1993, ajută la clarificarea acestor aspecte.

+ +

Dacă doriți să instalați sistemul GNU/Linux, vă recomandăm să folosiți una +dintre distribuțiile GNU/Linux bazate 100% +pe programe libere. Despre cum puteți contribui, vedeți la http://www.gnu.org/help.

+ +

Proiectul GNU este parte a Mișcării pentru Programe Libere (engl. Free +Software Movement – n.t.), o campanie pentru libertatea utilizatorilor de +programe. Constituie o greșeală să asociați GNU cu termenul +„open-source” - acest termen a fost inventat în 1998 de către +oameni care sunt în dezacord cu valorile etice ale Mișcării. Ei îl folosesc +pentru a promova o viziune amorală +asupra aceluiași domeniu.

+ +

Ce este GNU? Gnu nu este Unix!

+ +

+ GNU, care înseamnă „Gnu nu este Unix”, este numele unui sistem de programe +complet compatibil cu Unix, pe care îl scriu ca să îl ofer liber (1) oricui are nevoie să-l folosească (cuvântul englezesc +utilizat de autor este „free”, care are semnificație ambiguă, +fiindcă poate însemna atât „liber”, cât și „gratis” - +n.t.). Mă ajută alți câțiva voluntari. Contribuții constând în timp, bani, +programe și echipamente ne sunt foarte necesare.

+ +

+ Până acum avem editorul Emacs, care oferă limbajul Lisp pentru introducerea +comenzilor sale, un corector de cod-sursă („debugger”), un +generator de analizoare compatibile cu yacc, un editor de legături și +aproximativ 35 de programe utilitare. Un shell (interpretor de +comenzi) este aproape gata. Un compilator C nou, portabil și capabil de +optimizări, s-a compilat singur și ar putea fi lansat anul acesta. Există un +nucleu („kernel”) de bază, dar sunt necesare mai multe funcții +pentru a putea simula funcționarea Unix-ului. Când nucleul și compilatorul +vor fi gata, va deveni posibil să se distribuie celor interesați un sistem +GNU potrivit pentru dezvoltarea de programe. Vom folosi TeX ca +instrument pentru prelucrarea de text, dar se lucrează și la o variantă de +nroff. De asemenea, vom folosi sistemul X Window, care +este liber și portabil. După aceea, vom adăuga un Common Lisp +portabil, un joc Empire, un editor de tabele de calcul și sute de +alte lucruri, plus documentație în format electronic +(engl. „online” - în momentul publicării acestui text, +„documentație online” nu putea însemna documentație disponibilă pe World +Wide Web, fiindcă acesta nu luase naștere încă, ci documentație în format +electronic, disponibilă pentru a putea fi citită pe calculatorul local sau +pentru a putea fi copiată prin rețea - n.t.). Sperăm să putem oferi, în cele +din urmă, orice componentă utilă care, în mod normal, este livrată împreună +cu Unix - și chiar mai mult decât atât.

+ +

+ GNU va fi capabil să ruleze programe Unix, dar nu va fi identic cu Unix. Vom +face toate îmbunătățirile pe care le considerăm convenabile, pe baza +experienței noastre cu alte sisteme de operare. În particular, plănuim să +avem nume mai lungi de fișiere, cu număr de versiune, un sistem de fișiere +garantat împotriva distrugerii accidentale, probabil o funcție de completare +a numelor de fișier, lucru cu ecrane independente de tipul terminalului și, +la urmă, poate și un sistem de ferestre bazat pe Lisp, în care mai multe +programe Lisp și Unix să poată împărți ecranul. Atât C, cât și Lisp vor fi +disponibile ca limbaje pentru programarea sistemului. Vom încerca să oferim +UUCP, sistemul Chaosnet de la MIT și Internet, ca protocoale pentru +comunicații.

+ +

+ La început, GNU este destinat să ruleze pe mașini de calcul din clasa +68000/16000 cu memorie virtuală, ele fiind cele pe care obiectivul e cel mai +simplu de atins. Efortul suplimentar pentru a-l face să funcționeze pe +mașini mai puțin puternice va fi lăsat în seama celor care vor dori să-l +folosească pe astfel de calculatoare.

+ +

+ Pentru a evita o încurcătură de nedescris, vă rugăm să pronunțați +g-ul din numele „GNU” când vine vorba de numele proiectului.

+ +

De ce trebuie să scriu GNU

+ +

+ Consider că regula de aur este următoarea: dacă un program îmi place, am +obligația să îl împart și cu alții cărora le place. Furnizorii de programe +vor să dezbine utilizatorii și să-i cucerească, făcându-i să accepte că nu +trebuie să împartă nimic cu alții. Eu refuz să încalc astfel solidaritatea +cu ceilalți utilizatori. Nu pot semna, cu bună credință, un acord de +confidențialitate sau unul pentru licențierea programului. Ani întregi am +militat, în interiorul Laboratorului de Inteligență Artificială, ca să nu se +dea curs acestor tendințe și altor lucruri neplăcute, dar până la urmă s-a +depășit măsura: nu pot rămâne într-o instituție unde astfel de treburi se +fac în numele meu, dar împotriva voinței mele.

+ +

+ Așa că, pentru a putea continua să utilizez calculatoarele fără să-mi pătez +obrazul, am hotărât să acumulez o cantitate suficientă de programe libere, +astfel încât să pot supraviețui fără nici un program ne-liber. Am demisionat +din Laboratorul de Inteligență Artificială ca să privez MIT de orice +argument juridic cu care să mă împiedice să dăruiesc oricui sistemul +GNU. (2)

+ +

De ce GNU va fi compatibil cu Unix

+ +

+ Pentru mine, Unix nu reprezintă sistemul ideal, dar nu e de +aruncat. Trăsăturile generale ale Unix-ului par să fie bune și cred că pot +completa ce îi lipsește fără să le afectez. Iar pentru adoptare, +compatibilitatea cu Unix ar fi un avantaj pentru mulți.

+ +

Cum va fi disponibil GNU

+ +

+ GNU nu se află în domeniul public. Oricine va avea permisiunea să modifice +și să redistribuie GNU, dar nici un distribuitor nu va putea să +restricționeze răspândirea lui ulterioară. Altfel spus, modificările proprietare nu +vor fi admise. Vreau să mă asigur că toate versiunile de GNU vor rămâne +libere.

+ +

De ce mulți alți programatori vor să ne ajute

+ +

+ Am găsit mulți programatori care sunt încântați de GNU și vor să dea o mână +de ajutor.

+ +

+ Multor programatori le displace comercializarea programelor de sistem. Poate +că asta îi ajută să câștige mai mulți bani, dar, în general, le impune să +fie în conflict cu alți programatori, în loc să se simtă camarazi. Gestul +fundamental de prietenie între programatori este împărțirea programelor; în +esență, mecanismele comerciale utilizate acum îi împiedică pe aceștia să-i +trateze pe ceilalți ca pe prieteni. Cumpărătorul de programe are de ales +între prietenie și a respecta legea. Natural, mulți hotărăsc că prietenia +este mai importantă. Dar cei care pun legea pe primul loc nu se simt +confortabil în nici una dintre ipostaze. Ei devin cinici și se gândesc că +programarea reprezintă doar un mod de a face bani.

+ +

+ Dezvoltând și utilizând GNU în loc de programe proprietare, putem fi +prietenoși cu toată lumea fără a încălca legea. În plus, GNU servește ca un +exemplu care să-i inspire pe alții și ca drapel în jurul căruia să se adune +cei care vor să împartă lucruri, alături de noi. Asta ne poate da un +sentiment de armonie imposibil de atins dacă am utiliza programe +ne-libere. Pentru circa jumătate dintre programatorii cu care țin legătura, +e o bucurie importantă, pe care banii n-o pot înlocui.

+ +

Cum puteți contribui

+ +
+

+(În zilele noastre, pentru a găsi teme de programare la care să lucrați, +vedeți în lista de +proiecte de mare prioritate și în cea de proiecte pentru care GNU +are nevoie de ajutor, lista generală a pachetelor de programe +GNU. Pentru a afla alte moduri în care puteți ajuta, citiți ghidul pentru cei care vor să ofere ajutor sistemului +de operare GNU.) +

+
+ +

+ Solicit fabricanților de calculatoare donații constând în mașini de calcul +și bani. Solicit persoanelor fizice donații în programe și muncă.

+ +

+ O consecință la care vă puteți aștepta dacă donați calculatoare este aceea +că sistemul GNU va rula pe ele mai curând. Sistemele de calcul trebuie să +fie complete, gata de utilizare, agrementate pentru folosirea într-o zonă +rezidențială; nu trebuie să necesite metode sofisticate de răcire sau de +alimentare electrică.

+ +

+ Am cunoscut foarte mulți programatori dispuși să contribuie cu muncă +ocazională la GNU. Pentru cele mai multe proiecte, o asemenea muncă +distribuită ar fi foarte greu de coordonat, iar părțile de program scrise +independent nu ar funcționa împreună. Dar, pentru înlocuirea Unix, ca +sarcină anume, problema nu există. Un sistem Unix complet conține sute de +programe utilitare, fiecare având documentație separată. Majoritatea +specificațiilor interfețelor sunt impuse de necesitatea compatibilității cu +Unix. Dacă fiecare persoană contribuitoare poate scrie câte un program +compatibil, care să înlocuiască un utilitar Unix, atunci programele vor +funcționa corespunzător când sunt puse împreună. Chiar dacă admitem că +Murphy o să dea naștere câtorva probleme neașteptate, asamblarea +componentelor va constitui o sarcină rezolvabilă. (Nucleul necesită o +comunicare mai strânsă și va fi scris de un grup mai mic de persoane, bine +integrat.)

+ +

+ Dacă voi obține donații în bani, poate voi putea angaja câțiva oameni care +să lucreze cu program normal sau redus. Salariile nu vor fi mari, după +standardele programatorilor, dar caut persoane pentru care spiritul de +construire a unei comunități să fie la fel de important ca și dorința de a +produce bani. Privesc asta ca pe o cale de a permite unor oameni dedicați +să-și consacre întreaga energie lucrului la GNU, scutindu-i de necesitatea +de a-și câștiga traiul în alte moduri.

+ +

De ce vor avea de câștigat toți utilizatorii de calculatoare

+ +

+ Odată ce GNU este scris, va deveni posibil pentru oricine să obțină liber +programe de sistem de bună calitate, exact ca pe aer. (3)

+ +

+ Asta înseamnă mult mai mult decât a scuti fiecare utilizator de plata unei +licențe Unix. Înseamnă că cea mai mare parte a efortului de programare ce se +risipește pentru scrierea programelor de sistem duplicate poate fi +evitat. În schimb, efortul poate fi îndreptat către producerea de programe +de vârf.

+ +

+ Codul-sursă complet al sistemului va fi disponibil oricui. În consecință, un +utilizator care va avea nevoie să îi aducă o modificare va putea s-o opereze +el însuși sau să angajeze un programator sau o firmă să o facă. Utilizatorii +nu vor mai fi la mila unei companii care, deținând monopolul surselor, este +și singura care le poate modifica.

+ +

+ Școlile vor putea oferi un mediu mult mai educativ, încurajându-și elevii să +studieze și să îmbunătățească programul-sursă al sistemului. Laboratorul de +calculatoare de la Harvard obișnuia să impună o regulă conform căreia nici +un program nu putea fi instalat acolo dacă sursele sale nu erau disponibile +publicului; ei au respectat într-adevăr această politică, refuzând să +instaleze unele programe. Personal, m-am simțit foarte inspirat de lucrul +ăsta.

+ +

+ În fine, va fi eliminată bătaia de cap necesară pentru a vă lămuri cine +anume deține programele de sistem și ce vă este sau nu vă este îngăduit să +faceți cu ele.

+ +

+ Mecanismele necesare pentru a-i determina pe oameni să plătească pentru +folosirea unui anumit program, inclusiv cel de licențiere a copiilor, induc +întotdeauna un cost social uriaș, din cauza greutății de a determina cât +(adică, pentru care programe anume) trebuie să plătească fiecare. Numai un +stat polițienesc poate obliga pe toată lumea să utilizeze mecanismele +amintite. Imaginați-vă o stație spațială la bordul căreia aerul ar trebui +fabricat cu costuri importante: a factura un anumit număr de litri de aer +fiecărei persoane care respiră poate fi o metodă onestă, dar purtarea unei +măști de gaze cu contor, zi și noapte, devine intolerabilă chiar și pentru +unul care și-ar permite să plătească factura. Iar amplasarea de camere TV +peste tot, pentru a detecta dacă cineva își scoate masca, ar fi +scandaloasă. E mai bine să finanțăm instalația de producere a aerului +dintr-o taxă fixă pe cap de locuitor și să renunțăm la măști.

+ +

+ Pentru un programator, a copia toate elementele unui program este la fel de +natural ca și a respira - și la fel de productiv. De aceea, trebuie să fie +și la fel de liber.

+ +

Câteva critici ușor de demontat la adresa obiectivelor GNU

+ +

+„Nimeni n-o să-l utilizeze dacă e pe gratis, pentru că asta înseamnă +că nu se poate conta pe ajutorul furnizorului.”

+ +

+„Ești obligat să ceri bani pentru program, ca plată pentru asistența +pe care o acorzi.”

+ +

+ Dacă publicul preferă să plătească pentru GNU plus acordarea de servicii +adăugate în loc să obțină GNU gratis fără aceste servicii, atunci o companie +care va furniza serviciile celor care au obținut GNU „la liber” trebuie să +fie profitabilă. (4)

+ +

+ E necesar să facem distincția între ajutor materializat ca muncă +propriu-zisă de programare și simpla îndrumare. Pe primul nu se poate conta, +din partea unui vânzător de programe. Dacă o problemă tehnică de care vă +izbiți nu este întâlnită de suficienți alți oameni, furnizorul o să vă +trimită la plimbare.

+ +

+ Dacă afacerea Dvs. are nevoie să poată conta permanent pe asistență, singura +soluție este să dețineți toate programele-sursă și uneltele necesare. În +cazul ăsta, puteți angaja orice persoană disponibilă care să intervină în +caz că apar probleme; nu sunteți la mila nimănui. În ce privește Unix, +prețul programelor-sursă face ca o asemenea opțiune să iasă din calcul, +pentru majoritatea firmelor. În cazul GNU, lucrurile vor fi simple. Este +posibil să nu aveți la îndemână persoana competentă, dar această problemă nu +poate fi imputată modelului de distribuire. GNU nu înlătură toate problemele +lumii, ci numai unele dintre ele.

+ +

+ Pe de altă parte, utilizatorii care nu știu nimic despre calculatoare au +nevoie de ajutor: trebuie făcute, în locul lor, lucruri pe care le-ar putea +face ușor și singuri, dar nu știu cum.

+ +

+ Astfel de servicii pot fi oferite numai de firmele de asistență și +reparații. Dacă este adevărat că utilizatorii ar prefera să cheltuiască bani +pe un produs însoțit de un serviciu de asistență, atunci ei vor fi dispuși, +de asemenea, să cumpere asistența atunci când au primit produsul +gratis. Firmele de servicii vor concura în ceea ce privește calitatea și +prețul: utilizatorii nu vor fi ținuți captivi de niciuna dintre ele. Pe de +altă parte, aceia dintre noi care nu avem nevoie de asistență vom putea +utiliza produsul fără s-o plătim.

+ +

+„Nu vă puteți adresa prea multor clienți fără a avea publicitate și +va trebui să cereți bani pentru program ca s-o suportați.”

+ +

+„Nu are rost să faci publicitate unui program pe care lumea îl poate +obține gratis.”

+ +

+ Există forme de publicitate gratuită sau foarte ieftină care pot fi folosite +pentru a face destui utilizatori de calculatoare să afle despre un lucru cum +e GNU. Dar poate fi adevărat că putem ajunge la mai mulți utilizatori de +microcalculatoare prin intermediul publicității. Dacă lucrurile stau +într-adevăr așa, o firmă care s-ar ocupa cu vânzarea prin poștă a copiilor +sistemului GNU ar trebui să aibă suficient succes comercial ca să poată +plăti pentru a-i face reclamă - și nu numai atât. În felul ăsta, numai +utilizatorii care beneficiază de publicitate vor plăti pentru ea.

+ +

+ În celălalt caz, dacă mulți vor obține GNU de la prieteni și companiile de +acest fel nu vor avea succes comercial, va însemna că publicitatea nu era +într-adevăr necesară pentru a răspândi sistemul GNU. De ce s-ar împotrivi +cei care propovăduiesc piața liberă ca ea să decidă toate aceste +aspecte? (4)

+ +

+„Compania mea are nevoie de un sistem de operare proprietar ca să +obțină un avantaj în competiția de piață.”

+ +

+ Apariția GNU va scoate sistemele de operare din domeniul competiției +comerciale. Nu veți putea obține un avantaj competițional în zona asta, dar +nici concurenții Dvs. nu vor putea obține unul asupra Dvs. Veți concura în +alte domenii, iar în ăsta vă veți bucura de avantaje reciproce. Dacă firma +Dvs. vinde sisteme de operare, n-o să vă placă GNU, însă greutățile vă +privesc. Dacă firma se ocupă cu altceva, GNU vă poate scuti de constrângerea +de a intra în afacerea costisitoare a vânzării de sisteme de operare.

+ +

+ Aș vrea să văd că dezvoltarea GNU este ajutată prin donații de la mulți +producători și utilizatori, micșorând astfel costurile pentru toți cei +implicați. (6)

+ +

+„Programatorii nu merită o recompensă pentru creativitatea +lor?”

+ +

+ Dacă există ceva care merită recompensat, acest lucru este contribuția +socială. Creativitatea poate reprezenta o contribuție socială, dar numai +dacă societății i se permite să-i folosească liber rezultatele. Dacă +programatorii merită să fie recompensați pentru că scriu programe +inovatoare, în aceeași măsură ei merită să fie pedepsiți când le +restricționează utilizarea.

+ +

+„Nu ar trebui să poată programatorul să ceară o recompensă pentru +creația lui?”

+ +

+ Nu este nimic greșit în a vrea să fii plătit pentru munca ta sau în a căuta +să-ți maximizezi veniturile, atâta timp cât nu utilizezi mijloace +distructive pentru asta. Dar mijloacele uzual folosite azi în domeniul +programării se bazează pe distrugere.

+ +

+ A stoarce bani de la utilizatorii unui program, prin restricționarea +utilizării lui, înseamnă distrugere pentru că restricțiile reduc, cantitativ +și calitativ, felul în care programul poate fi folosit. Un astfel de lucru +micșorează beneficiul pe care omenirea îl poate obține de pe urma +programului. Acolo unde se face o alegere intenționată de a restricționa, +consecințele negative apărute reprezintă distrugere deliberată.

+ +

+ Motivul pentru care un bun cetățean nu trebuie să utilizeze astfel de +mijloace distructive pentru a deveni mai bogat este acela că, dacă toți am +proceda așa, am deveni toți mai săraci, prin distrugeri reciproce. Asta +înseamnă etică kantiană; altfel spus, regula de aur. Nu-mi plac consecințele +care apar dacă toată lumea dosește informație, așa că am să consider că e +rău dacă cineva o face. În particular, dorința cuiva de a fi recompensat +pentru creativitate nu scuză faptul de a priva omenirea, în sens larg, de +obiectul creat, în tot sau în parte.

+ +

+„Nu vor muri programatorii de foame?”

+ +

+ Aș putea răspunde că nimeni nu este obligat să devină programator. Cei mai +mulți dintre noi nu putem câștiga bani stând pe stradă și cerșind. Dar nu +suntem condamnați să stăm pe stradă și să cerșim, ajungând muritori de +foame. Pur și simplu ne ocupăm cu altceva.

+ +

+ Însă un asemenea răspuns ar fi greșit, fiindcă acceptă premisa tacită a +interlocutorului: aceea că fără proprietatea asupra programelor, +programatorii n-ar putea să câștige nici măcar un cent. Se acreditează ideea +că e totul sau nimic.

+ +

+ Adevăratul motiv pentru care programatorii nu vor muri de foame este că vor +putea în continuare să fie plătiți pentru munca lor: doar că nu vor mai fi +plătiți atât de mult ca acum.

+ +

+ Restricționarea copierii nu reprezintă singurul mod de a face afaceri cu +programe. Este cea mai întâlnită metodă (7) pentru că +aduce cei mai mulți bani. Dacă ea ar fi interzisă, sau dacă nu ar fi agreată +de către client, afacerile cu programe ar trece la alte moduri de +organizare, care acum sunt folosite mai rar. Există întotdeauna multe feluri +în care poți organiza orice tip de afacere.

+ +

+ Probabil că, pe noile baze, programarea nu ar mai fi atât de lucrativă ca +acum. Dar asta nu reprezintă un argument împotriva schimbării. Nu e +considerat o nedreptate faptul că vânzătorii dintr-un magazin au salariile +pe care le au în prezent. Dacă și cu programatorii s-ar întâmpla la fel, +nici atunci n-ar fi o nedreptate. (În practică, ei ar câștiga considerabil +mai mult decât vânzătorii.)

+ +

+„Oamenii nu au dreptul să controleze felul cum este folosită creația +lor?”

+ +

+„Controlul asupra utilizării ideilor cuiva” înseamnă, de fapt, control +asupra vieților altor oameni; de obicei, el este folosit ca să le facă +acelora viețile mai dificile.

+ +

+ Cei care au studiat atent problema drepturilor de proprietate +intelectuală (8) (cum ar fi avocații) spun că nu +există un drept intrinsec la așa ceva. Tipurile de pretinse drepturi de +proprietate intelectuală pe care le recunosc autoritățile au fost create de +legi anumite, cu scopuri anume.

+ +

+ De exemplu, sistemul de brevete de invenție (sau „sistemul de patente”; +cuvântul englezesc este „patents” - n.t.) a fost creat pentru a-i +încuraja pe inventatori să facă publice detaliile invențiilor lor. Scopul +lui era mai mult să ajute societatea decât să îi ajute pe autori. La +momentul acela, durata de 17 ani a unui brevet de invenție era scurtă în +comparație cu ritmul în care avansau lucrurile. Brevetele reprezintă un +subiect de discuție doar între fabricanți, pentru care costul și efortul +obținerii unei licențe înseamnă puțin în comparație cu cele pentru +organizarea producției; de aceea, de cele mai multe ori, brevetele nu făceau +rău. Ele nu reprezentau o piedică pentru majoritatea persoanelor care +utilizează produse patentate.

+ +

+ Ideea de drepturi de autor (engl. „copyright” - n.t.) nu exista în +vechime, când autorii copiau frecvent unul de la altul pasaje întregi din +lucrările de non-ficțiune. Acest obicei era util și reprezintă singura cale +pe care au ajuns până la noi lucrările multora, fie și în parte. Sistemul de +drepturi de autor a fost creat cu scopul expres de a încuraja asumarea +paternității lucrărilor. În domeniul pentru care el a fost inventat - +cărțile, care puteau fi multiplicate ieftin numai folosind o tiparniță - nu +a făcut mult rău și nu i-a obstrucționat pe cei care citeau aceste cărți.

+ +

+ Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă, de fapt, licențe acordate +de societate, pentru că s-a considerat, în mod corect sau incorect, că +societatea în ansamblu va beneficia de acordarea lor. Dar, în fiecare caz +particular, trebuie să ne întrebăm: avem vreun avantaj din acordarea unei +astfel de licențe? Pentru ce fel de acțiune împuternicim o persoană?

+ +

+ Cazul programelor de azi este foarte diferit de cel al cărților de acum o +sută de ani. Faptul că cea mai simplă cale de a copia un program este între +vecini, faptul că programul conține, distinct, atât cod-sursă, cât și +cod-obiect și faptul că este rulat, în loc de a fi citit de plăcere - toate +acestea,combinate, dau naștere unei situații în care o persoană ce impune +drepturile sale de autor face rău societății în ansamblu, pe plan material +și spiritual; o situație în care nimeni n-ar trebui să se pună, chiar dacă +legea îi dă voie s-o facă.

+ +

+„Concurența înseamnă că lucrurile sunt făcute mai bine.”

+ +

+ Paradigma concurenței este întrecerea de viteză: recompensând câștigătorul, +îi stimulăm pe toți să alerge mai repede. Când capitalismul funcționează +așa, face treabă bună; dar apărătorii lui se înșală crezând că el chiar +funcționează astfel. Dacă alergătorii pierd din vedere pentru ce este +oferită recompensa și devin obsedați să câștige prin orice mijloc, ei ar +putea să folosească alte strategii - cum ar fi aceea de a ataca alți +alergători. Și când concurenții se angajează într-o încăierare, vor întârzia +toți la linia de sosire.

+ +

+ Programele proprietare și secrete sunt echivalentul moral al luptei corp la +corp între alergători. Din păcate, singurul arbitru pe care-l avem (adică +Statul – n.t.) nu pare să se opună bătăilor; el doar le reglementează +(„Pentru fiecare zece iarzi alergați, puteți trage un foc”). El ar trebui +să-i despartă pe concurenți și să-i penalizeze fie și doar pentru tentativa +de a se încăiera.

+ +

+„Nu vor înceta toți să scrie programe dacă nu există un stimulent +material?”

+ +

+ De fapt, multă lume va scrie programe fără absolut nici un avantaj +pecuniar. Programarea îi fascinează pe unii, de obicei pe cei care sunt cei +mai buni în domeniu. Nu ducem lipsă de muzicieni profesioniști care nu +renunță de muzică, chiar dacă n-au nici o speranță să poată trăi din asta.

+ +

+ În realitate, întrebarea asta, deși pusă frecvent, nu e potrivită pentru +situația dată. Plata pentru programatori nu va dispărea, doar va deveni mai +puțină. Așa că adevărata întrebare este: va mai programa cineva pentru mai +puțini bani? Experiența mea îmi arată că da.

+ +

+ Mai mult de zece ani, mulți dintre cei mai buni programatori ai lumii au +lucrat în Laboratorul de Inteligență Artificială pentru mult mai puțini bani +decât oriunde în altă parte. Ei au obținut multe recompense ne-materiale: de +exemplu, faimă și apreciere. În plus, a crea este amuzant: e o recompensă în +sine.

+ +

+ Apoi, cei mai mulți dintre ei au plecat când li s-a oferit șansa să facă +aceeași muncă interesantă contra unei grămezi de bani.

+ +

+ Ce ne arată faptele este că oamenii vor scrie programe pentru alte motive +decât bogăția; însă dându-li-se o șansă să producă, pe lângă asta, și mulți +bani, vor începe să îi aștepte și să îi pretindă. Organizațiile care oferă +salarii mici o duc prost în comparație cu cele care oferă salarii mari, dar +nu e obligatoriu s-o ducă prost dacă cele cu salarii mari vor fi interzise.

+ +

+„Avem nevoie disperată de programatori. Dacă ei ne cer să încetăm a +ne mai ajuta vecinii, trebuie să ne supunem.”

+ +

+ Nu sunteți niciodată atât de disperați încât să trebuiască să vă supuneți +acestui gen de cereri. Țineți minte: dăm milioane pentru apărare, dar nici +un cent ca tribut!

+ +

+„Programatorii trebuie să trăiască din ceva.”

+ +

+ Pe termen scurt, e adevărat. Totuși, există o mulțime de căi prin care ei +își pot câștiga existența fără a vinde dreptul de a utiliza un +program. Calea asta e cea uzitată acum fiindcă aduce programatorilor și +oamenilor de afaceri cei mai mulți bani, nu pentru că ar fi singurul mod +prin care ți-ai putea câștiga existența. Este ușor să găsești alte metode, +dacă vrei s-o faci. Iată câteva exemple.

+ +

+ Un producător care lansează un nou model de calculator va plăti pentru +portarea sistemului de operare pe noua mașină de calcul.

+ +

+ Vânzarea de cursuri, asistență și servicii de întreținere ar putea și ea să +implice programatori.

+ +

+ Oamenii care dezvoltă idei inovatoare ar putea distribui programele ca +„freeware” (9) , solicitând donații de la +utilizatorii mulțumiți sau vânzând servicii de asistență. Am întâlnit +persoane care deja lucrează în felul ăsta, cu succes.

+ +

+ Utilizatorii cu nevoi asemănătoare pot forma grupuri și pot plăti +cotizații. Un grup va semna contracte cu firme de programare, pentru ca ele +să scrie anume programe pe care membrii grupului doresc să le utilizeze.

+ +

+ Toate felurile de dezvoltare pot fi finanțate printr-un impozit pe programe:

+ +

+ Să presupunem că oricine cumpără un calculator trebuie să plătească un +x procent din preț ca impozit pe programe. Guvernul dă acești bani +unei autorități, cum ar fi NSF, care să finanțeze dezvoltarea de programe.

+ +

+ Dar dacă cumpărătorul face chiar el o donație în acest scop, poate obține o +scutire de impozit. Poate dona unui proiect pe care îl alege singur - de +regulă, îl alege pentru că speră să îi utilizeze rezultatele atunci când vor +fi gata. Și poate obține o reducere de impozit de orice valoare, în limita +sumei totale pe care trebuie s-o plătească.

+ +

+ Procentul total de impozit poate fi stabilit prin vot de contribuabili, +proporțional cu suma ce le va fi impozitată.

+ +

+ Ca urmare:

+ + +

+ Pe termen lung, a face programele gratuite reprezintă un pas către o lume a +abundenței, în care nimeni nu va trebui să mai muncească din greu doar +pentru a putea supraviețui. Oamenii se vor putea dedica activităților care +sunt amuzante, cum ar fi programarea, după ce au petrecut obligatoriu zece +ore pe săptămână cu sarcinile impuse, cum ar fi legislația, îndrumarea +familială, repararea roboților și mineritul pe asteroizi. Nu va fi nevoie +să-și poată câștiga existența din scrierea de programe.

+ +

+ Deja am redus mult cantitatea de muncă pe care societatea, în ansamblu, +trebuie s-o facă pentru a-și atinge nivelul actual de productivitate, însă +doar o mică parte din asta se traduce în lucruri plăcute pentru cei care +muncesc, fiindcă e nevoie de multă activitate neproductivă care s-o +însoțească pe cea productivă. Cauzele principale ale acestei stări de fapt +sunt birocrația și trasul la jug împotriva concurenților. Existența +programelor libere va reduce semnificativ epuizarea de forțe în domeniul +producerii de programe. Trebuie să facem asta, pentru ca progresele tehnice +care măresc productivitatea să însemne mai puțină muncă pentru noi.

+ + +

Note de subsol

+ + +
    +
  1. Alegerea cuvintelor în acest pasaj a fost neatentă. Ideea pe care vroiam s-o +exprim era ca nimeni să nu fie obligat să plătească pentru +permisiunea de a folosi sistemul GNU. Dar cuvintele nu sunt clare și +lumea le interpretează mereu ca și cum ar spune că exemplarele sistemului +GNU trebuie distribuite întotdeauna la preț mic sau chiar gratis. Nu asta a +fost intenția; mai departe în text, manifestul menționează posibilitatea ca +firmele care oferă serviciul de distribuire să lucreze contra +cost. Ulterior, am învățat să fac atent distincția între „free” în sensul de +libertate și „free” în sensul de preț. Programele libere sunt cele pe care +utilizatorii au libertatea să le distribuie și să le modifice. Unii +utilizatori pot obține copii gratis, în timp ce alții vor plăti ca să le +obțină - iar dacă fondurile ajută la îmbunătățirea programelor, cu atât mai +bine. Important este ca oricine deține o copie să aibă libertatea de a +coopera cu alții în ceea ce privește folosirea ei.
    2. + +
  2. Expresia „să dăruiesc” este o altă indicație că nu făcusem încă separarea +clară între problema prețului și cea a libertății. Acum, noi recomandăm +evitarea acestei expresii atunci când se vorbește despre programe +libere. Vedeți „Cuvinte și fraze +care produc confuzie” pentru mai multe explicații.
    3. + +
  3. Aici este un alt punct în care am dat greș în a discerne atent între cele +două sensuri ale cuvântului „free”. Așa cum a fost formulată, +afirmația nu este falsă - puteți obține copii ale programelor GNU gratis, de +la prieteni sau prin rețea. Dar exprimarea sugerează o altă idee.
    4. + +
  4. Câteva firme de acest gen există, în prezent.
    5. + +
  5. Deși este o organizație non-profit și nu o firmă, de zece ani Free Software +Foundation („Fundația pentru Programe Libere”, prescurtat FSF - +n.t.) și-a obținut cea mai mare parte a finanțării din serviciul de +distribuire propriu. Puteți comanda obiecte de +la FSF pentru a-i sprijini activitatea. +
    6. + +
  6. Prin 1991, câteva firme de calculatoare au colaborat în a colecta fonduri +pentru sprijinirea întreținerii compilatorului GNU C.
    7. + +
  7. Cred că m-am înșelat spunând că programele proprietare erau mijlocul cel mai +utilizat pentru a face bani din programare. Se pare că, de fapt, modelul cel +mai întâlnit de afacere era și este încă dezvoltarea de programe la +comandă. Un astfel de model nu oferă posibilitatea de câștig permanent, deci +firma trebuie să continue să facă efort efectiv pentru a obține +venituri. Afacerile cu programe la comandă vor continua să existe, oarecum +neatinse, într-o lume a programelor libere. Prin urmare, nu mă mai aștept ca +majoritatea programatorilor să câștige mai puțin, într-o lume dominată de +astfel de programe libere.
    8. + +
  8. În anii '80 nu realizasem încă ce derutant este să vorbești despre „problema +proprietății intelectuale”. În mod clar, termenul acesta este tendențios; +mai greu de înțeles este faptul că el pune sub aceeași umbrelă legi +diferite, care se referă la aspecte foarte diverse. Astăzi stărui ca lumea +să renunțe complet la termenul de „proprietate intelectuală”, ca nu cumva +să-i facă și pe alții să creadă că legile acestea formează un tot +unitar. Metoda de a clarifica lucrurile este să discutăm separat despre +brevete de invenție, drepturi de autor și mărci comerciale. Vedeți mai multe explicații despre cum +răspândește acest termen confuzie și tendențiozitate.
    9. + +
  9. Ulterior am învățat să marcăm clar diferența dintre „free software” și +„freeware”. Termenul „freeware” înseamnă programe pe care le puteți +distribui liber, dar cărora în general nu aveți posibilitatea să le studiați +și modificați codul-sursă; așa că, în mare parte, ele nu sunt programe +libere. Vedeți „Cuvinte +și fraze care produc confuzie” pentru mai multe explicații.
    10. + +
+ +
+ + +
+ + + + + + + + -- cgit v1.2.3