path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html

<!--#set var="PO_FILE"
 value='<a href="/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.ro.po">
 https://www.gnu.org/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.ro.po</a>'
 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/who-does-that-server-really-serve.html"
 --><!--#set var="DIFF_FILE" value=""
 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2011-09-15" -->

 

<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
<!-- Parent-Version: 1.77 -->

<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
<title>Pe cine servește cu adevărat acel server? - Proiectul GNU - Fundația pentru
Software Liber</title>

<!--#include virtual="/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.translist" -->
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
<h2>Pe cine servește cu adevărat acel server?</h2>

<p>de <strong>Richard Stallman</strong></p>

<blockquote><p>(Publicat pentru prima oară de <a
href="http://www.bostonreview.net/richard-stallman-free-software-DRM">
Boston Review</a>).</p></blockquote>

<p><strong>Pe Internet, software-ul privat nu este singurul mod în care ne
pierdem libertatea. Software-ul Ca Serviciu este un alt mod de a-i permite
cuiva să aibă putere asupra calculelor dumneavoastră.</strong></p>

<h3>Informații preliminare: Cum vă răpește libertatea software-ul privat</h3>

<p>Tehnologia digitală vă poate da libertatea; dar poate și să vă ia
libertatea. Prima amenințare la adresa controlului nostru asupra calculelor
noastre a venit de la <em>software-ul privat</em>: software pe care
utilizatorii nu îl pot controla deoarece deținătorul (o companie ca Apple
sau Microsoft) îl controlează. Deținătorul profită adesea de această putere
injustă, inserând funcții răuvoitoare ca spyware, porți ascunse (back doors)
și <a href="http://DefectiveByDesign.org">Gestiunea Restricțiilor Digitale
(DRM)</a> (menționată ca „Gestiunea Drepturilor Digitale” în propaganda
lor).</p>

<p>Soluția noastră pentru această problemă este să dezvoltăm <em>software
liber</em> și să refuzăm software-ul privat. Software-ul liber înseamnă că
dumneavoastră, ca utilizator, aveți patru libertăți esențiale: (0)&nbsp;să
rulați programul cum doriți, (1)&nbsp;să studiați și să modificați
codul-sursă pentru ca acesta să facă ce doriți, (2)&nbsp;să redistribuiți
copii exacte și (3)&nbsp;să redistribuiți copii ale versiunilor
dumneavoastră modificate. (Vedeți <a
href="/philosophy/free-sw.html">definiția softare-ului liber</a>)</p>

<p>Cu software-ul liber noi, utilizatorii, recâștigăm controlul asupra
calculelor noastre. Software-ul privat continuă să existe, dar îl putem
exclude din viețile noastre și mulți dintre noi au și făcut aceasta. Totuși,
acum ne confruntăm cu o nouă amenințare pentru controlul nostru asupra
calculelor noastre: Software-ul Ca Serviciu. În numele libertății noastre,
trebuie să-l respingem și pe acesta.</p>

<h3>Cum vă răpește libertatea Software-ul Ca Serviciu</h3>

<p>Software-ul Ca Serviciu (Software as a Service - SaaS) înseamnă că cineva
instalează un server de rețea care face anumite operații de calcul - execută
calcule tabelare, procesează texte, traduce texte în altă limbă etc. - apoi
invită utilizatorii să-și ruleze calculele pe acel server. Utilizatorii își
trimit datele la server, care execută calculele lor pe datele astfel
furnizate, apoi trimite înapoi rezultatele sau acționează direct asupra lor.</p>

<p>Aceste servere smulg controlul de la utilizatori într-un mod chiar mai
inexorabil decât software-ul privat. Cu software-ul privat, utilizatorii
obțin de regulă un fișier executabil, dar nu și codul-sursă. Astfel,
programatorilor le este greu să studieze codul rulat, deci este greu să
stabilești ce face cu adevărat programul și greu să-l modifici.</p>

<p>Cu SaaS, utilizatorii nu au nici măcar fișierul executabil: acesta este pe
server, unde utilizatorii nu-l pot vedea sau atinge. Astfel, le este
imposibil să stabilească ce face el cu adevărat și imposibil să-l modifice.</p>

<p>În plus, SaaS conduce automat la consecințe dăunătoare echivalente cu
funcțiile răuvoitoare ale unor programe private. De pildă, unele programe
private sunt „spyware”: programul <a
href="/philosophy/proprietary-surveillance.html"> trimite înspre exterior date
despre activitățile de calcul ale utilizatorilor</a>. Microsoft Windows
trimite informații despre activitățile utilizatorilor la Microsoft. Windows
Media Player și RealPlayer raportează ce vizionează sau ce ascultă fiecare
utilizator.</p>

<p>Spre deosebire de software-ul privat, SaaS nici nu are nevoie de cod
camuflat pentru a obține datele utilizatorului. În loc de aceasta,
utilizatorii trebuie să-și trimită datele la server pentru a-l
folosi. Aceasta are același efect ca și spyware-ul: operatorul serverului
primește datele. Le primește fără niciun efort special, prin natura Saas.</p>

<p>Unele programe private își pot maltrata utilizatorii fiind comandate de la
distanță. De exemplu, Windows are o poartă ascunsă prin care Microsoft poate
forța modificarea oricărui software de pe calculator. Cititorul de e-cărți
Amazon Kindle (al cărui nume sugerează că intenția lui este să ardă cărțile
oamenilor) are o poartă ascunsă în stilul lui Orwell pe care Amazon a
folosit-o în 2009 pentru <a
href="http://www.nytimes.com/2009/07/18/technology/companies/18amazon.html">
a șterge de la distanță</a> copiile de pe Kindle ale cărților lui Orwell
<cite>1984</cite> și <cite>Ferma animalelor</cite> pe care utilizatorii le
cumpăraseră de la Amazon.</p>

<p>Saas îi dă implicit operatorului serverului puterea de a schimba software-ul
folosit sau datele utilizatorilor asupra cărora operează. Din nou, nu este
nevoie de niciun cod special pentru a face aceasta.</p>

<p>De aceea, SaaS este echivalent cu un spyware total și o poartă ascunsă larg
deschisă și îi conferă operatorului serverului o putere injustă asupra
utilizatorului. Nu putem accepta așa ceva.</p>

<h3>Cum separăm problema SaaS de problema software-ului privat</h3>

<p>SaaS și software-ul privat conduc la rezultate dăunătoare similare, dar
mecanismele cauzale sunt diferite. În cazul sofware-ului privat, cauza este
că aveți și folosiți o copie care este dificil sau ilegal de modificat. În
cazul SaaS, cauza este că folosiți o copie pe care n-o aveți.</p>

<p>Aceste două chestiuni sunt adesea confundate și nu doar din
greșeală. Dezvoltatorii web folosesc termenul vag „aplicație web” pentru a
pune software-ul serverului în aceeași oală cu programe rulate pe
calculatorul dumneavoastră în browserul dumneavoastră. Unele pagini web
instalează temporar în browserul dumneavoastră programe JavaScript nebanale
sau chiar mari, fără să vă informeze. <a
href="/philosophy/javascript-trap.html">Când aceste programe JavaScript sunt
nelibere</a>, ele sunt la fel de rele ca orice alt software neliber. Aici,
totuși, tratăm problema software-ului de pe serverul însuși.</p>

<p>Mulți susținători ai software-ului liber presupun că problema SaaS va fi
rezolvată dezvoltând software liber pentru servere. Pentru binele
operatorului serverului, ar fi bine ca programele de pe server să fie
libere; dacă sunt private, proprietarii lor au putere asupra
serverului. Acest fapt este nedrept față de operator, iar pe dumneavoastră
nu vă ajută deloc. Dar dacă programele de pe server sunt libere, aceasta nu
vă protejează pe dumneavoastră <em>ca utilizator al serverului</em> de
efectele SaaS. Ele îi dau libertate operatorului, dar nu dumneavoastră.</p>

<p>Publicarea codului-sursă al software-ului de pe server aduce beneficii
comunității: utilizatori pricepuți pot instala servere similare, poate
modificând software-ul. Dar niciunul din aceste servere nu v-ar da
dumneavoastră controlul asupra calculelor pe care le efectuați pe ele, decât
dacă este serverul <em>dumneavoastră</em>. Toate celelalte ar fi SaaS. SaaS
vă supune puterii operatorului serverului și singurul remediu este să <em>nu
folosiți Saas!</em> Nu folosiți serverul altcuiva pentru a face calculele
dumneavoastră pe date furnizate de dumneavoastră.</p>

<h3>Cum diferențiem SaaS de alte servicii de rețea</h3>

<p>Dacă criticăm SaaS, înseamnă să refuzăm toate serviciile de rețea? Nici
vorbă. Majoritatea serverelor nu ridică această problemă, deoarece treaba pe
care o faceți cu ele nu este propriul dumneavoastră calcul decât într-un
sens banal.</p>

<p>Scopul original al serverelor web nu era să vă execute calculele, ci era să
publice informații pe care să le accesați. Chiar și astăzi, majoritatea
site-urilor web aceasta fac și problema SaaS nu apare, deoarece să accesați
informația publicată a altcuiva nu înseamnă să efectuați propriile
dumneavoastră calcule. Nu este o problemă nici să publicați materiale
proprii printr-un site de bloguri sau un serviciu de microblogging ca
Twitter sau identi.ca. Același lucru este valabil și pentru comunicări care
nu se vor private, ca grupurile de discuții. Rețelele sociale se pot extinde
în SaaS; totuși, la origine ele sunt doar o metodă de comunicare și
publicare, nu SaaS. Dacă folosiți serviciul pentru editări minore a ceea ce
vreți să comunicați, aceasta nu este o problemă semnificativă.</p>

<p>Servicii ca motoarele de căutare colectează date de pe web și vă permit să
le examinați. Să cercetați colecția lor de date nu reprezintă propriile
dumneavoastră calcule în sensul obișnuit - nu dumneavoastră ați furnizat
acea colecție - deci nu este SaaS dacă folosiți un astfel de serviciu pentru
a căuta pe web. (Totuși, să folosiți motorul de căutare al altcuiva pentru a
implementa o funcție de căutare pe propriul site <em>este</em> SaaS)</p>

<p>E-commerce is not SaaS, because the computing isn't solely yours; rather, it
is done jointly for you and another party.  So there's no particular reason
why you alone should expect to control that computing.  The real issue in
E-commerce is whether you trust the other party with your money and personal
information.</p>

<p>Să folosiți serverele unui proiect colaborativ nu este SaaS deoarece
calculele pe care le faceți în acest mod nu sunt ale dumneavoastră
personal. De pildă, dacă editați pagini pe Wikipedia, nu faceți propriile
dumneavoastră calcule, ci colaborați la calculele lui Wikipedia.</p>

<p>Wikipedia își controlează propriile servere, dar grupurile pot da peste
problema SaaS dacă își conduc activitățile de grup pe serverul altcuiva. Din
fericire, site-urile pentru găzduirea dezvoltării ca Savannah și SourceForge
nu ridică problema SaaS, pentru că acolo grupurile se ocupă în principal de
publicare și comunicări publice, nu de efectuarea propriilor calcule
private.</p>

<p>Jocurile multiplayer sunt o activitate de grup desfășurată pe serverul
altcuiva, ceea ce le face SaaS. Dar când datele implicate sunt doar starea
jocului și scorul, cel mai mare rău pe care îl poate face operatorul este
favoritismul. Puteți ignora acel risc, de vreme ce pare improbabil și miza
este mică. Pe de altă parte, când jocul devine mai mult decât un joc, datele
problemei se schimbă.</p>

<p>Care servicii online sunt SaaS? Google Docs este un exemplu
clar. Activitatea sa de bază este editarea și Google încurajează lumea să-l
folosească pentru propriile lor editări; acesta este SaaS. El oferă
beneficiul suplimentar al editării colaborative, dar adăugarea de
participanți nu schimbă faptul că editarea pe server este SaaS (În plus,
Google Docs este inacceptabil deoarece instalează un program JavaScript
neliber mare în browserele utilizatorilor). Dacă folosirea unui serviciu
pentru comunicare sau colaborare presupune și să faceți cu el cantități
substanțiale din propriile calcule, acele calcule sunt SaaS, chiar dacă
comunicarea nu este.</p>

<p>Unele site-uri oferă servicii multiple, iar dacă unul nu este SaaS, altul
poate fi SaaS. De exemplu, principalul serviciu al lui Facebook este
interacțiunea socială, care nu este SaaS; totuși, el admite și aplicații ale
unor terțe părți, din care unele pot fi SaaS. Principalul serviciu al lui
Flickr este distribuirea de fotografii, care nu este SaaS, dar are și
funcții pentru editarea fotografiilor, care este SaaS.</p>

<p>Unele site-uri al căror serviciu principal este publicarea și comunicarea îl
extind cu „gestiunea contactelor”: ținerea evidenței oamenilor cu care aveți
relații. Să trimită email acelor oameni în numele dumneavoastră nu este
SaaS, dar evidența tranzacțiilor cu ei, dacă este substanțială, este SaaS.</p>

<p>Dacă un serviciu nu este SaaS, aceasta nu înseamnă că este în regulă. Există
și alte lucruri rele pe care le poate face un serviciu. De exemplu, Facebook
distribuie filme în Flash, ceea ce pune presiune pe utilizatori să
folosească software neliber și le dă utilizatorilor un sentiment înșelător
de confidențialitate. Și acele chestiuni sunt importante, dar acest articol
este preocupat de problema SaaS.</p>

<p>Industria IT îi împiedică pe utilizatori să analizeze aceste
distincții. Pentru aceasta există termenul pompos „cloud computing”
[<em>n. trad.</em> textual, „calcul în nor” (de calculatoare)]. Acest termen
este atât de nebulos încât s-ar putea referi la aproape orice folosire a
Internetului. El include SaaS și aproape orice altceva. Termenul se pretează
numai la afirmații generalizate până la a fi inutile.</p>

<p>Adevăratul sens al lui „cloud computing” este să sugereze o atitudine
nesăbuită față de calculele dumneavoastră. El spune „nu puneți întrebări, ci
doar aveți încredere în orice firmă fără ezitare. Nu vă îngrijorați de cine
vă controlează calculele sau de cine vă stochează datele. Nu căutați un
cârlig ascuns în serviciul nostru înainte să-l înghițiți”. Cu alte cuvinte,
„gândiți ca un fraier”. Eu prefer să evit termenul.</p>

<h3>Cum tratăm problema SaaS</h3>

<p>Numai o mică fracțiune din site-urile web fac SaaS; cele mai multe nu
creează această problemă. Dar ce să facem în privința celor care o ridică?</p>

<p>Pentru cazul simplu, în care vă executați propriile calcule pe propriile
date, soluția este simplă: folosiți propria copie a unei aplicații cu
software liber. Editați-vă textele cu o copie a unui editor liber de texte
ca GNU Emacs sau cu un procesor liber de texte. Editați-vă fotografiile cu o
copie de software liber ca GIMP.</p>

<p>Dar ce facem cu colaborarea cu alte persoane? Poate fi greu să faceți
aceasta în prezent fără să folosiți un server. Dacă folosiți unul, să nu
aveți încredere într-un server rulat de o companie. Un contract simplu din
postura de client nu vă oferă nicio protecție decât dacă ați putea să
detectați un abuz și să-i dați în judecată, or compania își scrie probabil
contractele pentru a-i permite o gamă largă de abuzuri. Poliția poate să
obțină datele dumneavoastră prin citație către companie cu mai puțin temei
decât i-ar trebui ca să vă citeze pe dumneavoastră, aceasta presupunând că
compania nu le oferă voluntar, asemenea companiilor de telefonie din SUA
care și-au ascultat ilegal clienții pentru Bush. Dacă trebuie să folosiți un
server, folosiți unul ai cărui operatori vă dau motive de încredere dincolo
de un simplu raport comercial.</p>

<p>Totuși, pe termen mai lung, putem crea alternative la folosirea
serverelor. De exemplu, putem crea un program peer-to-peer prin care
colaboratorii să poată pună în comun date criptate. Comunitatea
software-ului liber ar trebui să dezvolte înlocuitori peer-to-peer pentru
„aplicații web” importante. Ar fi înțelept ca acestea să fie publicate sub
licența <a href="/licenses/why-affero-gpl.html">GNU Affero GPL</a>, de vreme
ce sunt candidați posibili pentru a fi convertiți la programe server. <a
href="/">Proiectul GNU</a> caută voluntari care să lucreze la astfel de
înlocuitori. Invităm și alte proiecte de software liber să ia în considerare
acest aspect în designul lor.</p>

<p>Între timp, dacă o companie vă invită să-i folosiți serverele pentru a vă
face propriile operații de calcul, nu cedați; nu folosiți SaaS. Nu cumpărați
și nu instalați „thin clients” [<em>n. trad.</em> textual, „clienți
subțiri”], care sunt doar niște computere atât de slabe încât vă fac să
executați munca reală pe un server, decât în cazul când le veți folosi cu
serverul <em>dumneavoastră</em>. Folosiți un computer adevărat și stocați-vă
datele acolo. Faceți-vă treaba cu propria dumneavoastră copie a unui program
liber, de dragul libertății dumneavoastră.</p>

<div class="translators-notes">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
 </div>
</div>

<!-- for id="content", starts in the include above -->
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
<div id="footer">
<div class="unprintable">

<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>

<p>
<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
        replace it with the translation of these two:

        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
        Please send your comments and general suggestions in this regard
        to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">

        &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>

        <p>For information on coordinating and submitting translations of
        our web pages, see <a
        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
        README</a>. -->
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
dvs. generale în această privință la <a
href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
paginile noastre, consultați <a
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
</div>

<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
     files generated as part of manuals) on the GNU web server should
     be under CC BY-ND 3.0 US.  Please do NOT change or remove this
     without talking with the webmasters or licensing team first.
     Please make sure the copyright date is consistent with the
     document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
     document was modified, or published.
     
     If you wish to list earlier years, that is ok too.
     Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
     years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
     year, i.e., a year in which the document was published (including
     being publicly visible on the web or in a revision control system).
     
     There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
     Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
<p>Copyright &copy; 2010 Richard Stallman</p>

<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/3.0/us/">Creative Commons
Atribuire - Fără modificări 3.0 Statele Unite</a>.</p>

<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
<div class="translators-credits">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
Traducere: Cătălin Frâncu <a
href="mailto:cata@francu.com">&lt;cata@francu.com&gt;</a></div>

<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
Actualizat la:

$Date: 2016/11/18 07:32:52 $

<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
</div>
</body>
</html>