path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html

<!--#set var="PO_FILE"
 value='<a href="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro.po">
 https://www.gnu.org/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro.po</a>'
 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/open-source-misses-the-point.html"
 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro-diff.html"
 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2020-01-07" -->

<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
<!-- Parent-Version: 1.90 -->

<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
<title>De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului
liber - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber</title>

<!--#include virtual="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.translist" -->
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
<h2>De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului
liber</h2>

<p class="byline">de Richard Stallman</p>

<div class="article">

<blockquote class="comment"><p>
Termenii „software liber” și „sursă deschisă” descriu aproape aceeași serie
de programe. Dar, aceștia exprimă concepte complet diferite despre aceste
programe, bazate pe valori diferite. Mișcarea software-ului liber promovează
libertăți specifice utilizatorilor de calculatoare; este o mișcare pentru
libertate și justiție. Pe cealaltă parte, conceptul de sursă deschisă pune
accent pe avantaje practice și nu susține aceste libertăți. Din această
cauză nu suntem de acord cu acest concept, și nu folosim termenul de „sursă
deschisă”.
</p></blockquote>

<p>Când ne referim la software drept „liber”, vrem să spunem că el respectă <a
href="/philosophy/free-sw.html">libertățile esențiale ale
utilizatorului</a>: libertatea de a-l rula, de a-l studia și modifica și de
a redistribui cópii cu sau fără modificări. Aceasta este o chestiune de
libertate, nu de preț, deci gândiți-vă la „exprimare liberă”, nu la „bere
gratis”. [<em>n. trad.</em> În limba engleză, <em>free</em> înseamnă atât
„liber”, cât și „gratuit”]</p>

<p>Aceste libertăți au o importanță vitală. Ele sunt esențiale, nu doar pentru
binele utilizatorilor în particular, ci și pentru societatea în ansamblu,
deoarece ele promovează solidaritatea socială &mdash; mai exact,
întrajutorarea și cooperarea. Ele devin chiar mai importante pe măsură ce
cultura și activitățile noastre zilnice sunt tot mai digitale. Într-o lume
de sunete, imagini și cuvinte digitale, software-ul liber devine tot mai
esențial pentru libertatea în general.</p>

<p>Zeci de milioane de oameni din toată lumea folosesc software liber astăzi;
școlile publice din unele regiuni ale Indiei și Spaniei își învață elevii să
folosească <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">sistemul de operare
GNU/Linux</a> liber. Totuși, cei mai mulți dintre acești utilizatori nu au
auzit niciodată de motivele etice pentru care am dezvoltat acest sistem și
am clădit comunitatea software-ului liber, pentru că în prezent acest sistem
și această comunitate sunt pomenite mai des ca „sursă deschisă”,
încadrându-le într-o filozofie diferită în care aceste libertăți sunt
rareori pomenite.</p>

<p>Mișcarea pentru software liber a luptat pentru libertatea utilizatorilor de
computare începând cu 1983. În 1984 am demarat dezvoltarea sistemului de
operare liber GNU, pentru a putea evita sistemele de operare nelibere care
le neagă libertatea utilizatorilor lor. În anii '80, am dezvoltat
majoritatea componentelor esențiale ale sistemului și am conceput <a
href="/licenses/gpl.html">Licența Publică Generală GNU</a> (LPG GNU) sub
care să lansăm aceste componente &mdash; o licență concepută anume pentru a
proteja libertatea tuturor utilizatorilor unui program.</p>

<p>Nu toți utilizatorii și dezvoltatorii de software liber au fost de acord cu
scopurile mișcării pentru software liber. În 1998, o parte din comunitatea
software-ului liber s-a desprins și a început să militeze în numele „sursei
deschise”. Original, termenul a fost propus pentru a evita o posibilă
interpretare greșită a termenului „software liber”, dar curând a devenit
asociat cu niște perspective filozofice destul de diferite de cele ale
mișcării pentru software liber.</p>

<p>Unii dintre susțînătorii sursei deschise au considerat termenul „o campanie
de marketing pentru softare-ul liber”, care ar atrage persoane în poziții de
conducere în lumea afacerilor, subliniind beneficiile practice ale
software-ului, fără a ridică probleme despre bine și rău pe care acestea nu
ar dori să le audă. Alți suporteri au respins fără ocolișuri valorile etice
și sociale ale mișcării pentru software liber. Indiferent de convingerile
lor, când au făcut campanie pentru software cu sursă deschisă, ei nici nu au
citat, nici nu au susținut aceste valori. Termenul „sursă deschisă” a fost
asociat rapid cu idei și argumente bazate numai pe valori practice, ca de
exemplu dezvoltarea de software puternic și solid. De atunci, cei mai mulți
susțînători ai sursei deschise au ajuns în acest punct și au făcut aceeași
asociere. Mare parte din discuția referitoare la „sursă deschisă” nu
menționează problema a ce e bine și rău, în schimbă punând accent pe
popularitate și succes; aici puteți vedea un <a
href="http://www.linuxinsider.com/story/Open-Source-Is-Woven-Into-the-Latest-Hottest-Trends-78937.html">
exemplu tipic</a>. O minoritate de susținători ai „sursei deschise”
menționează problema libertății, dar aceștia nu se fac văzuți de majoritatea
care e indiferentă la această problema.</p>

<p>Cei doi termeni descriu aproape aceeași categorie de software, dar
reprezintă puncte de vedere bazate pe valori fundamental diferite. Pentru
mișcarea pentru software liber, software-ul liber este o necesitate etică,
pentru că doar software-ul liber respectă libertatea utilizatorilor. Prin
contrast, filozofia sursei deschise examinează problemele prin prisma a cum
să „îmbunătățești” software-ul &mdash; într-un sens strict practic. Ea spune
că software-ul neliber este o soluție inferioară pentru problema practică în
discuție.</p>

<p>Pentru mișcarea pentru software liber, în schimb, software-ul neliber este o
problemă socială, iar soluția este să renunțăm a-l mai folosi și să migrăm
la software liber.</p>

<p>„Software liber”. „Sursă deschisă”. Dacă este același software (<a
href="/philosophy/free-open-overlap.html">sau pe aproape</a>), contează ce
nume folosiți? Da, deoarece cuvinte diferite comunică idei diferite. Deși un
program liber, sub orice nume, v-ar da astăzi aceeași libertate, instaurarea
libertății într-un mod durabil depinde, mai presus de toate, de a învăța
oamenii să prețuiască libertatea. Dacă vreți să contribuiți la asta, este
esențial să vorbiți despre „software liber”.</p>

<p>Noi, cei din mișcarea pentru software liber, nu ne gândim la tabăra sursei
deschise ca la un dușman; dușmanul este sofware-ul privat (neliber). Dar
vrem ca oamenii să știe că noi sprijinim libertatea, și de aceea nu acceptăm
să fim greșit etichetați ca suporteri ai sursei deschise.</p>

<h3>Diferențe practice între software-ul liber și codul sursă deschisă</h3>

<p>În practică, conceptul de sursă deschisă reprezintă criterii puțin mai largi
decât cele ale software-ului liber. Din câte știm, tot codul sursă publicat
drept software liber ar putea fi calificat drept sursă deschisă. Aproape tot
codul de tip sursă deschisă e software liber, dar există excepții. În primul
rând, unele licențe sursă deschisă sunt prea restrictive pentru a putea fi
clasificate drept licențe libere. De exemplu, „Open Watcom” este neliber
deoarece licența acestuia nu permite crearea unei versiuni modificate și
folosirea acesteia in privat. Din fericire, puține programe folosesc astfel
de licențe.</p>

<p>În al doilea rând, când codul sursă al unui program poartă o licență slabă,
fără copyleft (metodă prin care un program sau o lucrare devine
liber/liberă), fișierele executabile ale acestuia pot conține condiții
nelibere. <a href="https://code.visualstudio.com/License/">Microsoft face
acest lucru cu Visual Studio, </a> de exemplu.</p>

<p>Dacă aceste fișiere executabile correspund în întregime codului sursă
publicat, atunci ele pot fi descrise ca drept sursă deschisă dar nu ca și
software liber. Totuși, în acest caz utilizatorii pot compila codul sursă
pentru a produce și a distribui fișiere executabile libere.</p>

<p>În ultimul rând, și cel mai important în practică, multe programe conțîn
metode de verificare a calculatorului utilizatorului pentru a-l bloca pe
acesta din a instala alte programe; doar o companie privilegiată poate
produce programe care pot fi executate pe un dispozitiv sau îi pot accesa
abilitățile pe deplin. Noi numin aceste dispozitive „tirani” și această
practică e numită „tivoizare”, după produsul unde am întâlnit-o prima oară
(Tivo). Chiar dacă programul executabil e creat din cod sursă liber,
utilizatori nu pot rulaversiuni modificate ale acestuia, deci programul
executabilul e neliber.</p>

<p>Multe produse Android conțin fișiere executabile nelibere, tivoizate de la
Linux, chiar dacă codul sursă este licențiat sub LPG GNU, versiunea 2. Noi
am conceput LPG GNU versiunea 3 pentru a interzice această practică.</p>

<p>Criteriile sursei deschise se preocupă în mod exclusiv cu licențierea
codului sursă. Astfel, aceste fișiere executabile care nu pot fi modificate,
când sunt realizate din cod sursă precum Linux care e de tip sursă deschisă
și liber, sunt de tip sursă deschisă dar nu libere.</p>

<h3>Greșeli comune în înțelegerea „software-ului liber” și a „sursei deschise”</h3>

<p>Termenul „software liber” este pasibil de o interpretare greșită: un înțeles
neintenționat, „software pe care îl poți obține pe gratis”, se potrivește
termenului la fel de bine ca înțelesul intenționat, „software care îi dă
utilizatorului anumite libertăți”. Tratăm această problemă publicând
definiția software-ului liber și spunând „gândiți-vă la exprimare liberă, nu
la bere gratuită”. Aceasta nu este o soluție perfectă; ea nu poate elimina
complet problema. Un termen deloc ambiguu și mult mai corect ar fi mai bun,
dacă nu ar ridica alte probleme.</p>

<p>Din păcate, toate alternativele în engleză au problemele lor. Am examinat
multe pe care ni le-a sugerat lumea, dar niciuna nu este atât de „potrivită”
ca să facă schimbarea la ea o idee bună. (De exemplu, în unele contexte
cuvântul spaniol și franțuzesc „libre” funcționează bine, dar oamenii din
India nu-l recunosc deloc.) Fiecare înlocuitor propus pentru „software
liber” are câte o problemă semantică &mdash; și aceasta include „software cu
sursă deschisă”.</p>

<p><a href="https://opensource.org/osd">Definiția oficială a software-ului cu
„sursă deschisă”</a> (care este publicată de Inițiativa pentru Sursă
Deschisă și care este prea lungă pentru a o include aici) a fost derivată
indirect din criteriile noastre pentru software liber. Nu este la fel; este
puțin mai relaxată în câteva chestiuni. Oricum, definiția lor se potrivește
cu definiția noastră în cele mai multe situații.</p>

<p>Totuși, sensul evident al expresiei „software cu sursă deschisă” &mdash; și
sensul pe care cred cei mai mulți oameni că îl are &mdash; este „te poți
uita la codul-sursă”. Acest criteriu este mult mai slab decât definiția
software-ului liber, mult mai slab și decât definiția oficială a sursei
deschise. El include multe programe care nu sunt nici libere, nici cu sursă
deschisă.</p>

<p>De vreme ce înțelesul evident pentru „cu sursă deschisă” nu este sensul pe
care îl intenționează adepții lui, rezultatul este că majoritatea oamenilor
înțeleg greșit termenul. Conform scriitorului Neal Stephenson, „Linux este
software «cu sursă deschisă», aceasta însemnând pur și simplu că oricine
poate obține copii ale fișierelor cu codul-sursă”. Nu cred că el a căutat în
mod intenționat să respingă sau să combată definiția oficială. Cred că el
doar a aplicat convențiile limbii engleze pentru a găsi un înțeles al
termenului. <a
href="https://web.archive.org/web/20001011193422/http://da.state.ks.us/ITEC/TechArchPt6ver80.pdf">Statul
Kansas</a> a publicat o definiție similară: „Folosește software cu sursă
deschisă (OSS). OSS este software pentru care codul-sursă este disponibil
gratuit și public, deși termenii exacți din licență variază în ceea ce este
permis unei persoane să facă cu acel cod.”</p>

<p>Ziarul <i>New York Times</i> a <a
href="http://www.nytimes.com/external/gigaom/2009/02/07/07gigaom-the-brave-new-world-of-open-source-game-design-37415.html">
publicat un articol care extinde înțelesul termenului</a> pentru a se referi
la testarea beta de către utilizatori &mdash; în care câtorva utilizatori li
se permite să încerce o versiune timpurie și să-și prezinte confidențial
reacțiile &mdash; lucru pe care dezvoltatorii de software privat îl practică
de decenii.</p>

<p>Termenul a fost extins pentru a include schițe de echipament <a
href="http://www.theguardian.com/sustainable-business/2015/aug/27/texas-teenager-water-purifier-toxic-e-waste-pollution">publicate
fără patent</a>. Schițele de echipament nepatentate pot fi considerate
contribuții admirabile societății, dar termenul nu „sursă deschisă” ne li se
aplică acestora.</p>

<p>Susținătorii sursei deschise încearcă să trateze acest aspect făcând
trimitere la definiția lor oficială, dar această abordare corectivă este mai
puțin eficace pentru ei decât este pentru noi. Termenul „software liber” are
două înțelesuri naturale, dintre care unul este cel intenționat, deci o
persoană care a înțeles ideea de „exprimare liberă, nu bere gratis” nu va
mai repeta greșeala. Dar termenul „cu sursă deschisă” are un singur înțeles
natural, care este diferit de sensul pe care îl intenționează susținătorii
lui. Așadar, nu există nici un mod succint de a explica și justifica
definiția sa oficială. De aici izvorăște o confuzie mai mare.</p>

<p>O altă înțelegere greșită a „sursei deschise” este ideea că ea înseamnă „să
nu folosești LPG GNU”. Aceasta tinde să însoțească altă înțelegere greșită,
că „software-ul liber înseamnă software acoperit de GPL”. Ambele sunt
greșite, de vreme ce LPG GNU corespunde cerințelor unei licențe cu sursă
deschisă și majoritatea licențelor cu sursă deschisă corespund cerințelor
unei licențe pentru software liber. Sunt mai multe <a
href="/licenses/license-list.html"> licențe de software liber</a> în afară
de LPG GNU.</p>

<p>Termenul „cu sursă deschisă” a mai fost extins prin aplicarea la alte
activități, cum ar fi guvernământul, educația și știința, unde nu există
noțiunea de cod-sursă și unde criteriile pentru licențierea software-ului
pur și simplu nu sunt relevante. Singurul lucru pe care aceste activități îl
au în comun este că ele invită oamenii să participe. Termenul este extins
atât de departe, încât înseamnă numai „cu participare” sau „transparent”,
sau mai puțin de atât. În cel mai rău caz, a devenit un <a
href="http://www.nytimes.com/2013/03/17/opinion/sunday/morozov-open-and-closed.html">
termen la modă stupid</a>.</p>

<h3>Valori diferite pot conduce la concluzii similare&mdash;dar nu întotdeauna</h3>

<p>Unele grupuri radicale din anii '60 erau renumite pentru mania facțiunilor:
unele organizații se separau din cauza neînțelegerilor asupra detaliilor
strategice, iar cele două grupuri urmașe se tratau unul pe altul ca dușmani,
deși aveau aceleași scopuri și valori de bază. Aripa dreaptă făcea caz de
cutare lucru și îl folosea pentru a critica întreaga stângă.</p>

<p>Unii încearcă să discrediteze mișcarea pentru software liber comparând
neînțelegerile dintre noi și adepții sursei deschise cu neînțelegerile
acelor grupuri radicale. Dar au înțeles anapoda. Noi și tabăra sursei
deschise suntem în dezacord asupra scopurilor și valorilor de bază, dar
viziunile lor și ale noastre au condus, în multe cazuri, la același
comportament practic &mdash; cum ar fi dezvoltarea de software liber.</p>

<p>Drept rezultat, oamenii din mișcarea pentru software liber și din tabăra
sursei deschise colaborează frecvent la proiecte practice precum dezvoltarea
de software. Este remarcabil că păreri filozofice atât de diferite motivează
adesea oameni diferiți să participe la aceleași proiecte. Cu toate aceastea,
există situații când aceste păreri fundamental diferite duc la acțiuni
foarte diferite.</p>

<p>Ideea sursei deschise este că, permițând utilizatorilor să modifice și să
redistribuie software-ul, el va deveni mai puternic și mai robust. Dar acest
lucru nu este garantat. Dezvoltatorii de software privat nu sunt neapărat
incompetenți. Uneori ei produc un program care este puternic și robust, fără
a respecta libertatea utilizatorilor. Militanții pentru software liber și
entuziaștii sursei deschise vor reacționa foarte diferit la acel program.</p>

<p>Un entuziast pur al sursei deschise, care nu este influențat deloc de
idealurile software-ului liber, va spune „sunt surprins că ai fost în stare
să faci programul să meargă atât de bine fără să folosești modelul nostru
pentru dezvoltare, dar ai reușit. Cum pot să obțin o copie?” Această
atitudine va răsplăti tacticile care ne răpesc libertatea, ducând la
pierderea ei.</p>

<p>Militantul pentru software liber va spune „Programul tău este foarte
atractiv, dar eu îmi prețuiesc întâi libertatea. Așadar, refuz programul
tău. În schimb, voi susține un proiect care intenționează să dezvolte un
înlocuitor liber”. Dacă ne prețuim libertatea, putem acționa ca să ne-o
menținem și să o apărăm.</p>

<h3>Un software puternic și robust poate fi rău</h3>

<p>Ideea că dorim ca software-ul să fie puternic și robust vine de la
presupunerea că software-ul este gândit să-și servească utilizatorii. Dacă
este puternic și robust, aceasta înseamnă că îi va servi și mai bine.</p>

<p>Dar putem spune că software-ul își servește utilizatorii doar dacă le
respectă libertatea. Dacă software-ul este conceput să-i pună pe
utilizatorii lui în lanțuri? Atunci puterea software-ului înseamnă că
lanțurile sunt mai strânse, iar robustețea că lanțurile sunt mai greu de
înlăturat. Trăsăturile răuvoitoare, cum ar fi spionarea utilizatorilor,
restrângerea utilizatorilor, porțile ascunse (back doors) și forțarea
aducerii la zi sunt comune în software-ul privat, iar unii susținători ai
sursei deschise vor să le implementeze și în programe cu sursă deschisă.</p>

<p>Sub presiunea companiilor de cinematografie și înregistrări, software-ul de
folosință personală este tot mai des conceput exact pentru a limita. Această
trăsătură răuvoitoare este cunoscută ca Gestiunea Drepturilor Digitale (DRM)
(vezi <a href="http://defectivebydesign.org">DefectiveByDesign.org</a>) și
este antitetică în spirit libertății pe care software-ul liber dorește să o
ofere. Și nu doar în spirit: deoarece scopul DRM este să vă pângărească
libertatea, dezvoltatorii DRM încearcă să facă grea, imposibilă sau chiar
ilegală încercarea voastră de a modifica software-ul care implementează DRM.</p>

<p>Cu toate acestea, unii susținători ai sursei deschise au propus software cu
„sursă deschisă cu DRM”. Ideea lor este că, publicând codul-sursă al
programelor desemnate să vă restrângă accesul la informații cifrate și
permițându-le altora să-l modifice, vor produce software mai puternic și mai
robust pentru a-i restrânge pe utilizatorii ca voi. Software-ul ar urma să
vă fie livrat în dispozitive care nu vă permit să-l modificați.</p>

<p>Acest software poate fi cu sursă deschisă și poate folosi modelul de
dezvoltare cu sursă deschisă, dar nu va fi software liber de vreme ce nu
respectă libertatea utilizatorilor care îl rulează. Dacă modelul de
dezvoltare cu sursă deschisă reușește să facă acest software mai puternic și
mai robust pentru a vă subjuga, aceasta îl face cu atât mai rău.</p>

<h3>Frica de libertate</h3>

<p>Motivația principală inițială a celor care au dezbinat tabăra sursei
deschise de mișcarea pentru software liber a fost că ideile etice ale
„software-ului liber” îi stânjenesc pe unii oameni. Este adevărat: să ridici
probleme etice ca libertatea, să discuți despre responsabilitate și nu doar
despre confort, înseamnă să le ceri oamenilor să se gândească la chestiuni
pe care ar prefera să le ignore, de exemplu dacă comportamentul lor este
etic. Aceasta poate declanșa disconfort și s-ar putea ca unii oameni să le
încuie afară din minte. Asta nu inseamnă că trebuie să încetăm să vorbim
despre aceste chestiuni.</p>

<p>Totuși, exact asta s-au hotărât să facă liderii sursei deschise. Și-au
închipuit că, păstrând liniștea referitor la etică și libertate, și vorbind
numai despre beneficiile practice imediate ale unui anumit software liber,
vor putea „vinde” mai eficient software-ul unor clienți, în special firme.</p>

<p>Când susținătorii sursei deschise discută despre orice temă mai profundă
decât aceasta, este de obicei ideea formării „darului” codului cu sursă
deschisă umanității. Presentarea acestuia că o fapta deosebit de bună, mai
presus decât ceea ce moralitatea cere, presupune că distribuirea
software-ului privat, fără sursă deschisă, e din punct de vedere moral
legitim.</p>

<p>Această abordare s-a dovedit eficientă ca atare. Retorica sursei deschise a
convins multe firme și persoane fizice să folosească, și chiar să dezvolte,
software liber, ceea ce a extins comunitatea noastră &mdash; dar numai la un
nivel superficial, practic. Filozofia sursei deschise, cu valorile sale pur
practice, împiedică înțelegerea ideilor mai profunde ale software-ului
liber; aduce mulți oameni în comunitatea noastră, dar nu-i învață să o
apere. Aceasta este bine, până la o limită, dar nu este destul pentru a ne
consolida libertatea. Atragerea utilizatorilor spre software liber îi
îndrumă doar parțial pe calea de a deveni apărătorii propriei libertăți.</p>

<p>Mai devreme sau mai târziu, acești utilizatori vor fi invitați să treacă
înapoi la software privat pentru vreun avantaj practic. Nenumărate companii
caută să ofere această tentație, unele chiar oferind copii gratuite. De ce
ar refuza utilizatorii aceasta? Numai dacă au învățat să prețuiască
libertatea pe care le-o acordă software-ul liber, să prețuiască libertatea
pentru ea însăși, în loc de confortul tehnic și practic al unui software
liber anume. Pentru a răspândi această idee, trebuie să vorbim despre
libertate. Un grad de „a păstra tăcerea” în chestiuni economice poate fi
util pentru comunitate, dar este periculos dacă devine atât de comun, încât
iubirea de libertate ajunge să pară o excentricitate.</p>

<p>Acea situație periculoasă este exact ce se întâmplă. Majoritatea oamenilor
implicați în software liber, mai ales distribuitorii acestuia, vorbesc puțin
despre libertate &mdash; de obicei deoarece încearcă să fie „mai agreabili
în mediul de afaceri”. Aproape toate distribuțiile de sisteme GNU/Linux
adaugă pachete private la sistemul liber de bază, apoi îi invită pe
utilizatori să considere aceasta un avantaj, nu un defect.</p>

<p>Pachetele add-on private și distribuțiile de GNU/Linux parțial nelibere
găsesc un teren fertil deoarece majoritatea comunității noastre nu insistă
asupra libertății cu software-ul lor. Aceasta nu este o
coincidență. Majoritatea utilizatorilor de GNU/Linux au fost introdusi
sistemului prin discuții despre „sursă deschisă”, care nu spune că
libertatea este un scop. Practicile care nu încurajează libertatea și
cuvintele care nu pomenesc despre libertate merg mână în mână, fiecare
promovând-o pe cealaltă. Pentru a depăși această tendință, trebuie să vorbim
mai mult, nu mai puțin, despre libertate.</p>

<h3>„FLOSS” si „FOSS”</h3>

<p> Termenii „FLOSS” și „FOSS” sunt folosiți cu intenția de a fi <a
href="/philosophy/floss-and-foss.html"> neutrali între software-ul liber și
cel cu sursă deschisă</a>. Dacă neutralitatea este țelul dvs., „FLOSS” este
termenul mai potrivit dintre cele două, deoarece este cu adevărat
neutral. Dar dacă sprijiniți libertatea, folosirea unui termen neutru nu
este calea cea mai potrivită. Sprijinirea libertății presupune exprimarea
acestui fapt.</p>

<h3>Rivalii companiei Mindshare (Companie globală de marketing)</h3>

<p>„Liber” și „deschis” sunt rivali pentru compania Mindshare. „Software-ul
liber” și cel cu „sursă deschisă” sunt idei diferite dar, pentru marea
majoritate a celor care au de-a face cu software, acestea concurează pentru
aceeași bază conceptuală. Când oamenii se obișnuiesc gândindu-se la și
spunând software cu „sursă deschisă”, acest fapt devine un obstacol în
înțelegerea acestora a filozofie mișcării pentru software liber. Dacă au
ajuns deja să ne asocieze pe noi și software-ul nostru cu cuvântul
„deschis”, atunci s-ar putea să fie nevoie să îi șocăm intelectual înainte
să recunoască că noi promovăm ceva <em> diferit </em>. Orice activitate care
promovează cuvântul „deschis” tinde să răspândească cortina care ascunde
ideile mișcării pentru software liber.</p>

<p>Astfel, susțînătorii software-ului liber sunt sfătuiți să refuze sprijinirea
unei activități carese autointitulează „deschisă”. Chiar dacă activitatea
este in sine bună, fiecare contribuție pe care o faceți dăunează prin
promovarea ideii sursei deschise. Sunt numeroase alte activități demne de
sprijin, care se numesc „libere” sau „libre”. Fiecare contribuție făcută
acestor proiecte facilitează ideea software-ului liber. Cu o astfel de
selecție numeroasă de proiecte onorabile, din care să alegeți, de ce să nu
alegeți una care e benefică altora?</p>

<h3>Concluzie</h3>

<p>Pe măsură ce susținătorii sursei deschise atrag utilizatori noi în
comunitatea noastră, noi, militanții pentru software liber, trebuie să
preluăm atribuția de a le supune atenției chestiunea libertății. Trebuie să
spunem „Este software liber și îți dă libertate!” &mdash; mai des și mai
tare ca oricând. De fiecare dată când spuneți „software liber” în loc de
„sursă deschisă”, contribuiți la campania noastră.</p>

</div>

<h4>Note de subsol</h4>

<!-- The article is incomplete (#793776) as of 21st January 2013.
<p>

Joe Barr's article, 
<a href="http://www.itworld.com/LWD010523vcontrol4">&ldquo;Live and
let license,&rdquo;</a> gives his perspective on this issue.</p>
-->
<p>
<a
href="http://ocw.mit.edu/courses/sloan-school-of-management/15-352-managing-innovation-emerging-trends-spring-2005/readings/lakhaniwolf.pdf">Articolul
lui Lakhani și Wolf despre motivația dezvoltatorilor de software liber</a>
spune că o fracțiune considerabilă sunt motivați de punctul de vedere că
software-ul trebuie să fie liber. Aceasta deși ei au studiat dezvoltatorii
de pe SourceForge, un site care nu împărtășește ideea că aceasta este o
problemă etică.</p>

<div class="translators-notes">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
 </div>
</div>

<!-- for id="content", starts in the include above -->
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
<div id="footer">
<div class="unprintable">

<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Link-urile stricate și
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>

<p>

<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
        replace it with the translation of these two:

        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
        Please send your comments and general suggestions in this regard
        to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">

        &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>

        <p>For information on coordinating and submitting translations of
        our web pages, see <a
        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
        README</a>. -->
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
dvs. generale în această privință la <a
href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
paginile noastre, consultați <a
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
</div>

<p>Copyright &copy; 2007, 2010, 2012, 2015, 2016, 2019 Richard Stallman</p>

<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>

<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
<div class="translators-credits">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
<b>Traduceri (un sfert) de </b>: Denis Cherean
<a
href="mailto:denis.cherean@gmail.com">&lt;denis.cherean@gmail.com&gt;</a>,
2019.</div>

<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
Actualizat la:

$Date: 2020/10/06 08:42:12 $

<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
</div>
</body>
</html>