path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/not-ipr.html

<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/not-ipr.en.html" -->

<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
<!-- Parent-Version: 1.86 -->

<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
<title>Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie - Proiectul GNU -
Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation)</title>

<!--#include virtual="/philosophy/po/not-ipr.translist" -->
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
<h2>Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie</h2>

<p>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard M. Stallman</a></p>

<p>
A ajuns să fie la modă să arunci dreptul de autor (copyright-ul), patentele
și mărcile comerciale – trei entități diferite, care implică trei seturi
diferite de legi – plus o duzină de alte legi, într-o „oală” comună, numită
„proprietate intelectuală”. Acest termen, distorsionant și confuz, nu  este
utilizat în mod întâmplător. Companiile care au de câștigat de pe urma
acestei confuzii îl promovează. Cea mai sigură metodă de a lămuri confuzia
este să respingeți acest termen cu totul.
</p>

<p>
Conform celor spuse de profesorul Mark Lemley, care predă acum la Facultatea
de Drept din Stanford, folosirea termenului de „proprietate intelectuală”
s-a răspândit după fondarea, în 1967, a Organizației Mondiale pentru
Proprietate Intelectuală (World “Intellectual Property” Organization  -
WIPO) și care a devenit comună doar în ultimii ani. Formal, WIPO este o
organizație a Națiunilor Unite, dar reprezintă interesele deținătorilor de
drepturi de autor, patente și mărci comerciale. Folosirea extensivă a
termenului datează de prin anul <a
href="https://books.google.com/ngrams/graph?content=intellectual+property&amp;year_start=1800&amp;year_end=2008&amp;corpus=15&amp;smoothing=1&amp;share=&amp;direct_url=t1%3B%2Cintellectual%20property%3B%2Cc0">1990</a>.
(<a href="/graphics/seductivemirage.png">Copie locală a imaginii</a>)
</p>

<p>
Termenul are o nuanță părtinitoare, care nu este greu de observat: el
sugerează că trebuie să gândim despre drepturile de autor, patente și
mărcile comerciale ca și despre drepturile de proprietate asupra bunurilor
fizice. (Această analogie este în contradicție cu teoriile juridice despre
legea dreptului de autor, legea patentelor și legea mărcilor comerciale, dar
numai specialiștii știu asta). De fapt, aceste legi nu prea seamănă cu cea
care se referă la dreptul de proprietate asupra bunurilor fizice, dar
folosirea termenului confuz „proprietate intelectuală” determină corpurile
de lege să modifice legile, astfel încât asemănarea să crească. Deoarece
acestea sunt chiar schimbările dorite de companiile ce dețin drepturi de
autor, patente sau mărci comerciale, ambiguitatea introdusă de termenul
„proprietate intelectuală” le convine.
</p>

<p>
Lipsa de neutralitate este un motiv suficient pentru a respinge termenul; în
numeroase rânduri, oamenii mi-au cerut să propun o denumire alternativă
pentru această categorie generală – sau au propus propriile lor denumiri,
uneori hazlii. Sugestiile includ IMP (de la Imposed Monopoly Privileges –
Privilegii Impuse de Monopoluri) sau GOLEM-uri (de la Government-Originated
Legally Enforced Monopolies – Monopoluri inițiate de Guvern și Impuse prin
Lege). Unii vorbesc despre „regimuri de drepturi exclusive”, dar a spune
„drepturi” atunci când vorbești despre restricții este, din nou, o
contradicție.
</p>

<p>
Folosirea unora dintre termenii alternativi ar reprezenta o oarecare
îmbunătățire, dar este o greșeală să înlocuiești termenul de „proprietate
intelectuală” cu orice alt termen. Un nume diferit nu va rezolva problema de
bază a expresiei: suprageneralizarea. Nu există acel „ceva” numit
„proprietate intelectuală” - este o iluzie. Singurul motiv pentru care
oamenii tot mai cred că are rost să vorbească despre o asfel de categorie
generală este acela că folosirea prelungită a termenului incorect i-a indus
profund în eroare.
</p>

<p>
În cel mai bun caz, „proprietate intelectuală” este o expresie acoperitoare
pentru separate legi. Persoanele fără pregătire juridică, care aud că un
singur termen se aplică acestor legi  diferite, tind să creadă că ele au un
principiu comun și că funcționează similar.
</p>

<p>
Nimic nu este mai departe de realitate. Cele trei legi au origini diferite,
au evoluat separat, acoperă activități diferite, cuprind seturi de reguli
diferite și dau naștere la probleme sociale care nu au nimic în comun. 
</p>

<p>
De exemplu, legea drepturilor de autor (copyright) a fost proiectată să
încurajeze creația și arta și acoperă detaliile exprimării unei opere. Legea
patentelor a fost gândită să încurajeze publicarea unor invenții utile, cu
prețul de a conferi aceluia care publică o astfel de idee un monopol
temporar asupra ei &mdash; un preț care merită plătit în unele domenii, iar
în altele nu.
</p>

<p>
Din contră, legea mărcilor comerciale nu intenționa să încurajeze nici un
mod anume de a acționa, ci doar să permită cumpărătorilor să știe ce anume
cumpără. Corpurile legislative sub influența derutantă a termenului
„proprietate intelectuală” au transformat-o într-o schemă care stimulează
reclamă anumitor produse. Iar acestea sunt doar trei dintre multele legi la
care acest termen se referă.
</p>

<p>
Fiindcă legile acestea s-au dezvoltat independent, ele sunt diferite în
fiecare detaliu - ca și în ceea ce privește principiile și metodele lor de
bază. Deci, dacă învățați ceva despre legea dreptului de autor, este
înțelept să presupuneți că în legea patentelor lucrurile stau
altfel. Rareori vă veți înșela!
</p>

<p>
În practică, aproape toate opiniile generale formate folosind termenul de
„proprietate intelectuală” pe care o să le întâlniți au să fie false. De
exemplu, veți întâlni păreri care menționează că scopul „acestuia” este de a
„promova inovații”, dar această părere se potrivește doar legii patentelor
și probabil crează monopoluri. Legea drepturilor de autor nu e preocupată de
inovație; o melodie sau un roman e sub protecția legii drepturilor de autor,
chiar dacă nu este nimic inovativ în legătură cu această piesă sau acest
roman. Legea mărcilor comerciale nu e preocupată de inovație: dacă eu mi-aș
deschide o ceainărie și aș numi-o „rms”, această ar fi o marcă comercială
validă, chiar dacă aș vinde același ceai că și restul. Legea secretului
comercial nu e preocupată de inovație; lista mea de clienți la ceainărie ar
fi un secret comercial care nu ar avea nimic de-a face cu inovația.</p>

<p>
Veți vedea afirmații precum că „proprietatea intelectuală” e preocupată cu
„creativitatea”, dar această afirmație se potrivește doar legii drepturilor
de autor. E nevoie de mai mult decât creativitate pentru a crea o invenție
patentabila. Legea mărcilor comerciale și legea secretului comercial nu au
nimic de-a face cu creativitatea; numele „ceainăria rms” nu e sub nici o
formă creativ, la fel și cu lista mea secretă de clienți.</p>

<p>
De obicei, oamenii spun „proprietate intelectuală” atunci când, de fapt, se
referă la o categorie mai restrânsă sau mai largă. De exemplu, țările bogate
impun legi nedrepte celor sărace, pentru a stoarce bani de la ele. Unele
dintre acestea sunt legi referitoare la „proprietatea intelectuală”, altele
nu; cu toate acestea, cei care critică practica caută această etichetă
pentru că le-a devenit familiară. Folosind-o, ei denaturează natura
faptelor. Ar fi mai bine să se utilizeze un termen precis, cum ar fi
„colonizare legislativă”, pentru a se ajunge la esența fenomenului.
</p>

<p>
Nu doar amatorii sunt derutați de această expresie. Chiar și profesorii de
drept, care predau despre legile amintite, sunt ademeniți și zăpăciți de
seducția termenului „proprietate intelectuală”, ajungând să facă afirmații
ce contrazic fapte pe care deja le cunosc. De exemplu, un profesor a scris,
în 2006:
</p>

<blockquote><p>
Spre deosebire de descendenții lor care pun acum bazele WIPO, creatorii
Constituției americane aveau o atitudine principială, pro concurență, în
ceea ce privește proprietatea intelectuală. Ei știau că drepturile sunt
necesare dar&hellip; au ales să lege mâinile Congresului, restrângându-i
puterile în multe feluri.
</p></blockquote>

<p>
Afirmația se referă la Articolul 1, Secțiunea 8, Paragraful 8 din
Constituția Statelor Unite, care autorizează legea dreptului de autor și
legea patentelor. Paragraful acela, totuși, nu are nimic de-a face cu legea
mărcilor comerciale sau cu multe altele. Termenul „proprietate intelectuală”
l-a determinat pe acel profesor să facă generalizări false.
</p>

<p>
De asemenea, termenul „proprietate intelectuală” duce la o gândire
simplistă. El îi face pe oameni să-și concentreze atenția asupra asemănării
superficiale pe care aceste legi o au &mdash; privilegiile artificiale
create pentru unele dintre părțile interesate &mdash; și să ignore detaliile
ce dau substanța legilor: restricțiile specifice pe care fiecare lege le
impune publicului și consecințele lor. Concentrarea simplistă pe forma și nu
pe fondul legilor duce la o abordare „economică” a tuturor implicațiilor
ulterioare.
</p>

<p>
Aici, economia acționează, așa cum se întâmplă în multe cazuri, că un
vehicul pentru premise ce nu sunt atent examinate în prealabil. Acestea
includ presupuneri despre valori, precum căci cantitatea produsă contează
dar libertatea și modul de viață nu, și presupuneri factuale care sunt de
cele mai multe ori false, ca de exemplu că drepturile de autor îi susțin pe
muzicieni, sau că medicamentele patentate susțin cercetarea vietiilor
omenești.
</p>

<p>
O altă problemă este și aceea că, la scara largă impusă de termenul
„proprietate intelectuală”, preocupările specifice ale fiecărei legi în
parte devin greu de observat. Aceste preocupări provin din particularitățile
fiecărei legi – adică exact zona pe care termenul „proprietate intelectuală”
îi încurajează pe oameni s-o ignore. De exemplu, o problemă ridicată de
legea dreptului de autor este întrebarea dacă schimbul liber de înregistrări
muzicale trebuie permis; legea patentelor n-are nimic de-a face cu
asta. Legea patentelor ridică întrebări cum ar fi aceea dacă țărilor sărace
ar trebui să li se permită să producă medicamente și să le vândă ieftin
pentru a ajuta sănătatea oamenilor; legea dreptului de autor nu are nimic în
comun cu asta.
</p>

<p>
Nici una dintre aceste probleme nu este strict economică, iar aspectele
non-economice sunt foarte variate; folosirea generalizărilor „economice”
supeficiale atunci când vorbim despre asta duce doar la ignorarea
diferențelor. Punerea împreună a mai multor legi sub umbrela „proprietății
intelectuale” ne împiedică să gândim clar despre fiecare dintre ele, luată
în parte.
</p>

<p>
Astfel, orice opinie despre „problema proprietății intelectuale” și orice
generalizare despre această categorie este, mai mult ca sigur,
prostească. Dacă credeți că toate legile acestea reprezintă o singură
problemă, atunci aveți tendința de a vă forma opiniile din generalități mult
prea largi și grosiere, care nu sunt bune.
</p>

<p>
Respingerea „proprietății intelectuală” nu este un exercițiu strict
filozofic. Termenul dăunează cu adevărat. Apple l-a folosit că să <a
href="https://www.theguardian.com/us-news/2017/mar/11/nebraska-farmers-right-to-repair-bill-stalls-apple">schimbe
debata în statul Nebraska pe tema legii „dreptului de a repara”</a>. Acest
concept fals i-a dat companiei Apple o posibilitate să-și masamulizeze
preferința pentru secrete, fapt care stă în direct conflict cu drepturile
clienților, pe baza unui principiu căruia clienții și statul trebuie să
cedeze.</p>

<p>
Dacă doriți să judecați clar despre chestiunile ridicate de patente,
drepturi de autor, mărci comerciale sau multe alte legi de acest gen, atunci
primul pas pe care trebuie să-l faceți este să renunțați la obiceiul de a le
gândi unitar și să le tratați separat. Al doilea pas este acela de a
respinge viziunea simplistă și limitată pe care o sugerează termenul
„proprietate intelectuală”. Luați în considerare fiecare aspect, separat, și
veți avea șansa de a-l judeca bine.
</p>

<p>Și dacă este vorba să reformăm WIPO, aici este <a
href="http://fsfe.org/projects/wipo/wiwo.en.html">o propunere conform căreia
să i se schimbe numele și scopul</a>.
</p>

<hr />

<p>
Vedeți de asemenea și <a href="/philosophy/komongistan.html">Istoria
interesantă a Komongistanului (Descreditarea termenului „proprietate
intelectuală”)</a>.
</p>

<p>
Țările din Africa au mai multe în comun decât aceste legi, iar „Africa” este
un concept geografic coerent; cu toate acestea, <a
href="http://www.theguardian.com/world/2014/jan/24/africa-clinton">să
vorbești despre întregul continent „Africa” în loc de anumite țări poate
cauza un număr mare de neînțelegeri</a>.
</p>

<p>
<a
href="http://torrentfreak.com/language-matters-framing-the-copyright-monopoly-so-we-can-keep-our-liberties-130714/">
Rickard Falkvinge susține respingerea acestui termen</a>.</p>

<p><a
href="http://www.locusmag.com/Perspectives/2016/11/cory-doctorow-sole-and-despotic-dominion/">
Cory Doctorow  condemnă de asemenea</a> termenul „proprietate intelectuală”.</p>

<div class="translators-notes">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
 </div>
</div>

<!-- for id="content", starts in the include above -->
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
<div id="footer">
<div class="unprintable">

<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>

<p>
<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
        replace it with the translation of these two:

        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
        Please send your comments and general suggestions in this regard
        to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">

        &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>

        <p>For information on coordinating and submitting translations of
        our web pages, see <a
        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
        README</a>. -->
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
dvs. generale în această privință la <a
href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
paginile noastre, consultați <a
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
</div>

<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
     files generated as part of manuals) on the GNU web server should
     be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
     without talking with the webmasters or licensing team first.
     Please make sure the copyright date is consistent with the
     document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
     document was modified, or published.
     
     If you wish to list earlier years, that is ok too.
     Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
     years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
     year, i.e., a year in which the document was published (including
     being publicly visible on the web or in a revision control system).
     
     There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
     Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
<p>Copyright &copy; 2004, 2006, 2010, 2013, 2015, 2016, 2017, 2018 Richard
M. Stallman</p>

<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>

<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
<div class="translators-credits">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
 </div>

<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
Actualizat:

$Date: 2019/06/09 10:31:40 $

<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
</div>
<!-- for class="inner", starts in the banner include -->
</body>
</html>