path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html

<!--#set var="PO_FILE"
 value='<a href="/gnu/po/linux-and-gnu.ro.po">
 https://www.gnu.org/gnu/po/linux-and-gnu.ro.po</a>'
 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/gnu/linux-and-gnu.html"
 --><!--#set var="DIFF_FILE" value=""
 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2005-06-19" -->

<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
<!-- Parent-Version: 1.79 -->

<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
<title>Linux și GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title>
<meta http-equiv="Keywords" content="GNU, FSF, Fundatia pentru Software Liber, Linux, Emacs, GCC, Unix, software
liber, sistem de operare, nucleul GNU, HURD, GNU HURD, Hurd" />
<meta http-equiv="Description" content="Din 1983, dezvoltând sistemul de operare liber GNU stil Unix, pentru ca
utilizatorii de calculatoare să poată avea libertatea de a împărtăși și
îmbunătăți software-ul pe care îl folosesc." />

<!--#include virtual="/gnu/po/linux-and-gnu.translist" -->
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
<h2>Linux și sistemul GNU</h2>

<p><strong>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard Stallman</a></strong></p>

<div class="announcement">
  <blockquote><p>Dacă doriți să aflați mai multe despre această chestiune, puteți citi pagina
noastră de „întrebări puse frecvent”, <a
href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>, și <a
href="/gnu/why-gnu-linux.html">De ce GNU/Linux?</a></p>
  </blockquote>
</div>

<p>
Multi utilizatori de computere folosesc o versiune modificată a <a
href="/philosophy/categories.html#TheGNUsystem">sistemului GNU</a> în
fiecare zi, fără să o știe. Printr-o întorsătură ciudată a evenimentelor,
versiunea de GNU care este folosită pe scară largă astăzi este mai ales
cunoscută ca „Linux” și mulți utilizatori <a
href="/gnu/gnu-users-never-heard-of-gnu.html"> nu sunt conștienți</a> de
amploarea conexiunilor sale cu <a href="/gnu/gnu-history.html">Proiectul
GNU</a>.</p>

<p>
Există într-adevăr un Linux; iar acești oameni îl folosesc, dar el nu este
sistemul de operare. Linux este un kernel: programul din sistem care alocă
resursele computerului altor programe care sunt executate. Kernelul este o
parte esențială a unui sistem de operare, dar un kernel de unul singur nu se
poate folosi; el poate funcționa numai ca parte a unui întreg sistem de
operare. Linux este în mod uzual folosit în combinație cu sistemul de
operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcționând ca și kernelul
său.</p>

<p>
Mulți utilizatori nu sunt conștienți de distincția dintre kernel, care este
Linux, și întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea „Linux”. Folosirea
ambiguă a numelui nu promovează înțelegerea conceptelor. Acești utilizatori
adesea cred că Linus Torvalds a dezvoltat întregul sistem de operare în
1991, cu un pic de ajutor.</p>

<p>
Programatorii în general știu că Linux este un kernel. Dar întrucât ei au
auzit de asemenea întregul sistem numit „Linux”, ei adeseori imaginează o
istorie care ar justifica numirea întregului sistem după kernel. De exemplu
mulți cred că odată ce Linus Torvalds a terminat de scris Linux, kernelul,
utilizatorii săi au căutat alt software liber disponibil cu care acesta să
funcționeze, și au descoperit că (din pură întâmplare) aproape tot ceea ce
era necesar pentru a face un sistem similar Unix-ului era deja disponibil.</p>

<p>
Ceea ce au găsit ei nu era un accident &mdash; era sistemul GNU. <a
href="/philosophy/free-sw.html">Software-ul liber</a> disponibil a întregit
un sistem complet pentru că Proiectul GNU a lucrat către acest obiectiv încă
din 1984. <a href="/gnu/manifesto.html">Manifestul GNU</a> a formulat ca
scop dezvoltarea unui sistem liber similar Unix-ului, numit GNU. <a
href="/gnu/initial-announcement.html">Anunțul inițial</a> al Proiectului GNU
schițează de asemenea unele dintre planurile inițiale ale sistemului
GNU. Până în momentul când Linux a fost scris, sistemul era aproape
terminat.</p>

<p>
Cele mai multe dintre proiectele de software liber au ca scop dezvoltarea
unui anumit program pentru a rezolva o anumită sarcină. De exemplu Linus
Torvalds a decis să scrie un kernel similar Unix-ului (Linux); Donald Knuth
a decis să scrie un program pentru formatarea textelor (TeX); Bob Scheifler
a decis să scrie un sistem de ferestre (X Window System). Este natural să
măsurăm contribuția acestui tip de proiecte prin programele specifice care
au rezultat din proiect.</p>

<p>
Dacă am încerca să măsurăm contribuția Proiectului GNU în acest fel, ce
putem concluziona? Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat că în
„distribuția Linux” pe care o generau software-ul GNU constituia cea mai
mare parte din conținut, aproximativ 28% din totalul codului sursă, iar
aceasta includea unele componente esențiale majore, fără de care sistemul nu
ar exista. Linux în sine era aproximativ 3%. Așa că dacă ar fi să se aleagă
un nume pentru sistem pe baza celor care au scris programele din sistem, cea
mai potrivită alegere individuală ar fi „GNU”.</p>

<p>
Dar noi nu credem că aceasta este metoda corectă de soluționare a
problemei. Proiectul GNU nu a fost și nu este un proiect pentru dezvoltarea
de pachete software specifice. Nu a fost un proiect pentru <a
href="/software/gcc/">dezvoltarea unui compilator C</a>, dar l-am creat. Nu
a fost un proiect pentru dezvoltarea unui editor de texte, dar l-am
creat. Scopul Proiectului GNU a fost să dezvolte <em>un sistem liber
complet, similar Unix-ului</em>: GNU.</p>

<p>
Mulți oameni au făcut contribuții majore la software-ul liber din sistem și
ei toți merită să le acordăm credit. Dar motivul pentru care el este <em>un
sistem integrat</em> &mdash; și nu doar o colecție de programe utilitare
&mdash; este pentru că Proiectul GNU a fost menit să creeze unul. Noi am
făcut o listă de programe necesare pentru a forma un sistem liber
<em>complet</em> iar apoi sistematic am găsit, scris, sau găsit oameni să
scrie programele de pe listă. Noi am scris componentele esențiale dar mai
puțin senzaționale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul și
linker-ul, pentru că nu poți avea un sistem fără ele. Unele componente ale
sistemului nostru, uneltele pentru programare, au devenit populare pe cont
propriu printre programatori, dar noi am scris multe componente care nu sunt
unelte <a href="#nottools">(2)</a>. Am dezvoltat chiar și un joc de șah, GNU
Chess (Șah), pentru că un sistem complet are nevoie și de jocuri.</p>

<p>
Până pe la începutul anilor 90 noi am pus laolaltă întregul sistem, cu
excepția kernelului. Lucram de asemenea la kernel, numit <a
href="/software/hurd/hurd.html">GNU Hurd</a>, care rulează bazat pe
Mach. Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilă decât ne așteptam;
<a href="/software/hurd/hurd-and-linux.html">GNU Hurd a început să
funcționeze corespunzător în 2001</a>. Noi ne pregătim acum să distribuim
actualul sistem GNU, cu kernelul GNU Hurd.</p>

<p>
Din fericire d-voastră nu a trebuit să așteptați pentru Hurd, pentru că
Linux a fost disponibil. Când Linus Torvalds a scris Linux el a umplut
ultimul gol major în sistem. Oamenii au putut atunci pune laolaltă Linux
împreună cu sistemul GNU pentru a obține un sistem liber complet: o versiune
a sistemului GNU bazat pe Linux: pe scurt sistemul GNU/Linux. <a
href="http://ftp.funet.fi/pub/linux/historical/kernel/old-versions/RELNOTES-0.01">
Notele de distribuire ale Linux-ului</a> au recunoscut că Linux era un
kernel, folosit cu părți din GNU: „Multe dintre uneltele folosite cu Linux
sunt software GNU și sunt sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în
distribuție &mdash; cereți-mi mie (sau proiectului GNU) informații
suplimentare.”</p>

<p>
A le pune laolaltă sună simplu, dar nu a fost o treabă elementară. Unele
componente GNU <a href="#somecomponents">(3)</a> au avut nevoie de schimbări
substațiale pentru a funcționa cu Linux. Integrarea unui sistem complet
într-o distribuție care să meargă ca „scoasă din cutie” a fost de asemenea
un efort major. Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare și
boot-are a sistemului, o problemă pe care noi n-am tratat-o pentru că noi nu
atinsesem încă acel nivel. Oamenii care au dezvoltat diversele distribuții
ale sistemului au făcut o contribuție substanțială.</p>

<p>Noi folosim astăzi sisteme GNU bazate pe Linux pentru cea mai mare parte a
muncii noastre și sperăm că și d-voastră faceți la fel. Dar vă rugăm nu
încurcați publicul folosind numele „Linux” în mod ambiguu. Linux este
kernelul, unul din componentele majore esențiale ale sistemului. Sistemul ca
un întreg este mai mult sau mai puțin sistemul GNU, cu Linux adăugat. Când
vorbiți despre această combinație, vă rugăm numiți-o „GNU/Linux”.</p>

<p>
Dacă doriți să creeați o legătură despre „GNU/Linux” pentru viitoare
referințe, această pagină și <a href="/gnu/the-gnu-project.html">
http://www.gnu.org/gnu/the-gnu-project.html</a> sunt alegeri bune. Dacă vă
referiți la Linux, kernelul, și doriți să adăugați o legătură pentru
viitoare referințe, <a
href="http://foldoc.org/linux">http://foldoc.org/linux</a> este un URL bun
de folosit.</p>

<h3>Post-scriptum</h3>

<p>
Pe lângă GNU, un alt proiect a dezvoltat în mod independent un sistem de
operare similar Unix-ului. Acest sistem este cunoscut ca BSD, și a fost
dezvoltat la UC Berkeley. Acesta nu a fost liber în anii 80, dar a devenit
liber la începutul anilor 90. Un sistem de operare liber care există astăzi
este aproape sigur fie o variantă a sistemului GNU, fie un fel de sistem
BSD.</p>

<p>
Oamenii întreabă uneori dacă BSD este de asemenea o versiune de GNU, cum
este GNU/Linux. Programatorii BSD au fost inspirați să facă codul lor
software liber după exemplul Proiectului GNU iar apeluri explicite din
partea activiștilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are
foarte puțin în comun cu GNU. Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU,
așa cum și GNU și variantele sale folosesc unele programe BSD; totuși, luate
pe ansamblu, ele sunt două sisteme diferite care au evoluat
separat. Programatorii BSD nu au scris un kernel și nu l-au adăugat
sistemului GNU, așa că un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situației.</p>

<h3>Note</h3>
<ol>
<li>
<a id="unexciting"></a>Aceste componente mai puțin senzaționale dar
esențiale includ asambler-ul GNU (GAS) și linker-ul (GLD), amândouă sunt
acum parte a pachetului <a href="/software/binutils/">GNU Binutils</a>, <a
href="/software/tar/">GNU tar</a>, și altele.</li>

<li>
<a id="nottools"></a>De exemplu, Bourne Again SHell-ul (BASH), interpretorul
PostScript <a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>,
și <a href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a> nu sunt unelte de
programare. Așa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, și GNU Chess.</li>

<li>
<a id="somecomponents"></a>De exemplu, <a
href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a>.</li>

</ol>

<div class="translators-notes">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
 </div>
</div>

<!-- for id="content", starts in the include above -->
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
<div id="footer">
<div class="unprintable">

<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>

<p>
<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
        replace it with the translation of these two:

        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
        Please send your comments and general suggestions in this regard
        to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">

        &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>

        <p>For information on coordinating and submitting translations of
        our web pages, see <a
        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
        README</a>. -->
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
dvs. generale în această privință la <a
href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
paginile noastre, consultați <a
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
</div>

<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
     files generated as part of manuals) on the GNU web server should
     be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
     without talking with the webmasters or licensing team first.
     Please make sure the copyright date is consistent with the
     document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
     document was modified, or published.
     If you wish to list earlier years, that is ok too.
     Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
     years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
     year, i.e., a year in which the document was published (including
     being publicly visible on the web or in a revision control system).
     There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
     Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
<p>Copyright &copy; 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002 Richard M. Stallman</p>

<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>

<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
<div class="translators-credits">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
Traducere de: Laurențiu Buzdugan</div>

<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
Actualizat la:

$Date: 2017/04/03 21:20:12 $

<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
</div>
</body>
</html>