path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html

<!--#set var="PO_FILE"
 value='<a href="/philosophy/po/free-software-for-freedom.ro.po">
 https://www.gnu.org/philosophy/po/free-software-for-freedom.ro.po</a>'
 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/free-software-for-freedom.html"
 --><!--#set var="DIFF_FILE" value=""
 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2002-09-09" -->
<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/free-software-for-freedom.en.html" -->

<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
<!-- Parent-Version: 1.79 -->

<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
<title>De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open
source” - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title>

<!--#include virtual="/philosophy/po/free-software-for-freedom.translist" -->
<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
<h2>De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open
source”</h2>

<p>
În timp ce software-ul liber, indiferent de denumirea ce i-o dăm, presupune
aceeaşi libertate de utilizare, denumirea ce o primeşte conduce la o
diferenţă semnificativă: denumiri diferite <em>conţion idei diferite</em>.</p>

<p>
În 1998, membri ai comunităţiui software-ului liber au început să folosească
noţiunea de „<a href="https://opensource.org/">software open source</a>” în
loc de „<a href="/philosophy/free-sw.html">software liber</a>”, pentru a
descrie ceea ce creau. Noţiunea de „open source” a fost rapid asociată cu o
abordare diferită, o filosofie diferită, cu valori diferite şi chiar cu alte
criterii pentru a determina care licenţe sunt acceptabile. Mişcarea pentru
software liber şi mişcarea pentru software open-source sunt azi două <a
href="#relationship"> mişcări clar separate</a>, deşi putem colabora şi
chiar colaborăm la proiecte concrete. </p>

<p>
Acest articol explică de ce utilizarea noţiunii de „open source” nu rezolvă
nici o problemă, ba, mai mult, creează probleme noi. E vorba de motivele
pentru care e preferabil să utilizăm conceptul de „software liber”.</p>

<h3 id="relationship">Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source”</h3>

<p>
Mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” sunt ca două tabere
politice înăuntrul comunităţii software-ului liber.</p>

<p>
Grupurile radicale din anii '60 erau reputate pentru facţionalism:
organizaţiile se scindau din cauza unor dezacorduri privind detalii de
strategie, după care se urau reciproc. Se înţelegeau asupra principiilor de
bază, dar se contraziceau asupra implementării lor practice; şi se
considerau inamici, luptându-se unii cu alţii până la capăt. Sau, cel puţin,
asta este imaginea care s-a păstrat în memoria publică, fie că e corectă,
sau nu.</p>

<p>
Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source”
sunt exact contrariul situaţiei de mai sus. Deşi nu suntem de acord asupra
unor principii esenţiale, suntem de acord asupra abordării practice. Astfel
că putem colabora şi chiar colaborăm în numeroase proiecte comune. Noi nu
considerăm mişcarea „open source” un adversar. Adversarul este <a
href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"> software-ul
privat</a>.</p>

<p>
Nu suntem împotriva mişcării „open source”, dar nu vrem să fim confundaţi cu
ei. Recunoaştem contribuţia pe care au avut-o în comunitatea noastră, dar
noi ne-am creat propria noastră comunitate. Noi dorim ca realizarile noastre
să fie asociate cu valorile şi cu filosofia noastră. Vrem să fim auziţi, nu
să fim trecuţi în obscuritate, în spatele unei viziuni diferite de cea care
ne aparţine.</p>

<p>
Aşa că vă rugăm să menţionaţi mişcarea pentru software liber când vorbiţi
despre realizările noastre, şi despre software-ul pe care l-am creat — cum
ar fi sistemul de operare <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>.</p>

<h3 id="comparison"></h3>

<h3 id="ambiguity">Ambiguitate</h3>

<p>
Termenul de „software liber” („free software”, în engleză) poate conduce la
o confuzie: un înţeles nedorit (în principal, în engleză), „software pe care
îl poţi procura pe gratis” care rezultă din înţelesul cuvântului „liber”, în
egală măsură cu înţelesul dorit - „software care conferă utilizatorilor
anumite libertăţi”. Noi clarificăm această problemă publicând o <a
href="/philosophy/free-sw.html">definiţie mai clară a software-ului
liber</a>, însă această nu e soluţia perfectă; problema nu e complet
eliminată. Un termen lipsit de ambiguitate ar fi foarte bun, dacă nu ar
conduce la alte probleme.</p>

<p>
Din nefericire, toate alternativele au probleme proprii. Am încercat
numeroase alte denumiri sugerate de public, şi deşi unele evită această
problemă, conduc la altele; nici una nu este atât de „corectă” încât să fie
o idee buna să începem să o folosim. Fiecare inlocuitor propus pentru
„software liber” are probleme semantice, sau chiar mai rău — iar aici intra
şi conceptul „software-ului open source”.</p>

<p>
Sensul evident al noţiunii de ”software open source” este că „poţi studia
codul sursă”. Acesta este o categorie mult mai restrânsă decât „software-ul
liber”; include software-ul liber, dar şi programe <a
href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"> private</a> ca Xv,
şi Qt sub licenţa sa originală (înainte de trecerea la QPL).</p>

<p>
Înţelesul evident al noţiunii de „open source”  nu este înţelesul pe care
doresc să i-l atribuie susţinătorii săi. Rezultatul este că cei mai mulţi
oameni înţeleg greşit ce promovează mişcarea „open source”. Iată aici
definiţia scriitorului Neal Stephenson pentru „open source”:</p>

<blockquote><p>
Linux este software „open source” în sensul că oricine poate copia fişierele
codului său sursă.
</p></blockquote>

<p>
<!-- The <a href="http://da.state.ks.us/itec/TechArchPt6ver80.pdf">
 state of
Kansas</a> published a similar definition: -->
Nu cred că Stephenson a încercat să nege sau să conteste definiţia
„oficială”. Cred că el a încercat pur şi simplu să aplice regulile limbii
engleze pentru a da sens noţiunii. De altfel, statul Kansas a dat o
definiţie similară.
</p>

<blockquote><p>
Cu privire la utilizarea software-ului open source (OSS), OSS este
software-ul al carui cod-sursă este accesibil în mod gratuit şi public, deşi
diversele contracte de licenţă nu sunt uniforme în privinţa posibilităţilor
lăsate utilizatorilor codului.
</p></blockquote>

<p>
Desigur, mişcarea open source a încercat să rezolve această problemă
publicând o definiţie mai clară a noţiunii, la fel cum am făcut şi noi
pentru „software liber”.</p>

<p>
Dar explicaţia pentru „software liber” e simplă — o persoană care a auzit o
dată „exprimare liberă, nu intrare liberă” nu o s-o mai uite. Nu există însă
o metodă succintă pentru a explica sensul noţiunii de „open source”, şi care
să arate că definiţia noastră este una incorectă.</p>

<h3 id="fear">Teama de libertate</h3>

<p>
Principalul argument în favoarea noţiunii de „software open source” este
acela că „software liber” stânjeneşte unii oameni. E adevărat: să vorbeşti
despre libertate, despre probleme etice, despre responsabilităţi şi despre
convenienţă, înseamnă să ceri oamenilor să gândească asupra unor lucruri pe
care ar prefera să le ignore. Aceasta poate conduce la jenă, şi unii pot
respinge ideea doar din acest motiv. Aceasta nu înseamnă că societatea va
beneficia dacă nu vom mai discuta despre aceste lucruri.</p>

<p>
Cu ani în urmă, autorii de software liber au constatat aceasta reacţie de
disconfort, şi unii au început să caute o metoda de a o evita. Ei se gândeau
că păstrând tăcerea asupra eticii şi libertăţii, şi vorbind numai despre
avantajele practice imediate ale unei categorii de software liber, ar putea
„vinde” programele către anumiţi utilizatori, în special celor din sfera
afacerilor. Noţiunea de „open source” a fost creată în acest scop — o cale
de a fi acceptabil pentru afacerişti.</p>

<p>
Potrivit criteriilor proprii, abordarea a fost eficace. Astăzi, numeroşi
utilizatori aleg să folosească software liber exclusiv din motive
practice. Asta e bine, pe de o parte, dar nu e tot ce avem nevoie! Atragerea
utilizatorilor către software-ul liber nu e scopul final, ci doar un prim
pas.</p>

<p>
Mai devreme sau mai târziu aceşti utilizatori vor fi tentaţi să se întoarcă
la software privat, pentru un avantaj concret. Nenumărate companii încearcă
să ofere asemenea tentaţii, şi de ce ar refuza utilizatorii? Singurul motiv
ar fi că au învăţat să aprecieze libertatea pe care le-o conferă software-ul
liber, prin sine însuşi. Iar noi trebuie să răspândim ideea — şi în acest
scop, trebuie să vorbim despre libertate. Până la un punct, „tăcerea” în
relaţiile cu partenerii comerciali poate folosi comunităţii, dar trebuie de
asemenea să vorbim din plin despre libertate.</p>

<p>
În prezent, avem „tăcere” destulă, dar insuficiente discuţii despre
libertate. Cei mai mulţi oameni implicaţi în problematica software-ului
liber nu prea vorbesc despre libertate — de obicei, pe motiv că încearcă să
fie mai „acceptabili în afaceri”. Îndeosebi distribuitorii de soft au
această caracteristică. Unele pachete de distribuţie ale sistemului de
operare <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> adaugă programe
private la sistemul central liber, şi sugerează utilizatorilor că acesta
este un avantaj, şi nu un pas înapoi dinspre libertate.</p>

<p>
Nu reuşim să ţinem pasul cu numărul de utilizatori de software liber, nu
ţinem pasul în educarea oamenilor despre libertate şi comunitatea noastră în
ritmul în care aceştia ni se alatură. Din acest motiv softurile ne-libere
(cum era Qt când a devenit popular), şi sistemele de operare parţial libere
găsesc un asemenea teren fertil. Ar fi o greşeală să nu mai folosim termenul
„liber”; avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine, discuţii asupra
libertăţii.</p>

<p>
Să sperăm că cei care folosesc noţiunea de „open source” vor atrage totuşi
mai mulţi utilizatori în comunitatea noastră; dar dacă reuşesc, restul vom
avea de muncă chiar mai mult pentru a le aduce problema libertăţii în
atenţie. Trebuie să spunem „e software liber şi îţi dă libertate!” mai des
şi mai tare decât până acum.</p>

<h3 id="newinfeb">Ar fi de folos înregistrarea mărcii?</h3>

<p>
Suporterii software-ului „open source” au încercat să înregistreze marca,
considerând că aceasta le va permite să prevină utilizarea inadecvată a
termenului. Încercarea lor a eşuat când cererea lor s-a prescris în 1999; în
acest mod, statutul legal al „software-ului open source” este acelaşi cu cel
al „software-ului liber”: nu există restricţii legale în utilizarea sa. Am
auzit de companii care îşi  caracterizează produsele ca „open source” chiar
dacă nu se încadrează în definiţia oficială; unele cazuri le cunosc
personal.</p>

<p>
Ar fi însă o mare diferenţă dacă am folosi un termen care e înregistrat ca
marcă? Nu neapărat.</p>

<p>
Companiile pot face anunţuri care să creeze impresia că un program este
„open source” chiar dacă nu spun aceasta explicit. Spre exemplu, un anunţ
IBM, despre un program care nu se încadra în definiţia oficială, spunea aşa: </p>

<blockquote><p>
După cum e uzual în comunitatea open source, utilizatorii tehnologiei
... vor putea de asemenea să colaboreze cu IBM...
</p></blockquote>

<p>
Nu se spunea explicit că programul era „open source”, dar mulţi cititori nu
au remarcat detaliul. (Ar trebui să menţionez ca IBM chiar incerca sa
transforme programul intr-unul liber, şi ulterior a adoptat o licenta sub
care programul era liber şi „open source”, dar la data anuntului, programul
nu era nici liber şi nici open source.)</p>

<p>
Iată şi cum Cygnus Solutions, care a apărut ca o companie de software liber
şi ulterior s-a reprofilat (ca să zicem aşa) pe software privat, îşi făcea
publicitate la programele private:</p>

<blockquote><p>
Cygnus Solutions este un lider în piaţa open source şi tocmai a lansat două
produse pe piaţa [GNU/]Linux. 
</p></blockquote>

<p>
Spre deosebire de IBM, Cygnus nu a încercat să transforme aceste programe în
software liber, iar programele nu erau libere nici pe departe. Dar Cygnus nu
spunea că e vorba de Ssoftware open source”, ci doar folosea termenul ca să
dea cititorilor neatenţi această impresie.</p>

<p>
Aceste observaţii conduc la concluzia că în realitate înregistrarea mărcii
nu ar fi soluţionat problemele cu noţiunea de „open source”.</p>

<h3 id="newinnovember">Neînţelegeri(?) privind software-ul „open source”</h3>

<p>
Definiţia software-ului open source este suficient de clară, şi e evident că
programele tipice ne-libere nu se încadrează în ea. Aşa că de ce să nu
credem că o „Companie Open Source” ar desemna una ale cărei produse sunt
într-adevăr software liber? (sau ceva similar), nu? Din păcate, numeroase
companii încearcă să-i dea un sens diferit.</p>

<p>
La îintâlnirea de „Ziua creatorilor de open source” din august 1998, mai
mulţi producători comerciali invitaţi au spus că intenţionează să păstreze
ca software liber (sau „open source”) doar o parte a produselor lor. Scopul
activităţii lor este să creeze add-on-uri private (software sau <a
href="/philosophy/free-doc.html">manuale</a>) în scopul vânzării către
utilizatorii softului liber. Şi aceiaşi producători solicită să fie priviţi
ca parte legitimă a comunităţii noastre, deoarece o parte din bani este
donată în scopul dezvoltării software-ului liber.</p>

<p>
De fapt, aceste companii încearcă să câştige eticheta de succes a „open
source” pentru produsele lor private — chiar dacă acestea nu sunt software
open source — deoarece au relaţii cu software-ul liber sau din cauză că
aceeaşi companie produce şi unele forme de software liber. (Un fondator de
companie a spus suficient de clar că ar dedica pachetului cu software liber
pe care îl sprijină, atât de puţin efort pe cât ar putea suporta
comunitatea..)</p>

<p>
De-a lungul anilor, numeroase companii au contribuit la dezvoltarea
software-ului liber. Unele din aceste companii au dezvoltat în principal
software non-liber, dar cele două activităţi erau separate; aşa încât puteam
să ignorăm produsele lor non-libere şi să colaborăm cu ei în proiectele
implicând software liber. Şi puteam să le mulţumim sincer ulterior pentru
contribuţiile lor la software-ul liber, fără să ne preocupe restul
activităţii lor.</p>

<p>
Cu companiile noi nu mai putem face acelaşi lucru, deoarece nu ne
permit. Aceste companii încearcă în mod intenţionat să creeze confuzie în
public între activităţile lor; ele doresc să privim software-ul lor
non-liber la fel de favorabil ca o contribuţie reală a lor, chiar dacă o
asemenea contribuţie nu există. Se prezintă ca fiind „companii open source”,
în speranţa că vom avea un brusc sentiment de simpatie pentru ei, şi că vom
urma acest sentiment de simpatie în legătură cu ei.</p>

<p>
Această practică lipsită de onestitate nu ar fi mai puţin dăunătoare dacă ar
fi făcută în legătură cu software-ul liber. Dar companiile nu au acelaşi
sentiment vis-a-vis de software-ul liber; probabil că asociaţia conceptului
cu idealismul îl face nepotrivit. Conceptul de „open source” însă deschide
larg posibilităţile de speculaţie.</p>

<p>
La o expoziţie comercială în 1998, dedicată sistemului de operare adeseori
numit „<a href="/gnu/linux-and-gnu.html">Linux</a>”, vorbitorul era un
manager al unei companii celebre de software. Probabil că fusese invitat în
temeiul deciziei companiei sale de a „sprijini” acest sistem. Din
nefericire, forma lor de „sprijin” consta în producţia de software non-liber
care utiliza sistemul de operare — cu alte cuvinte, folosea comunitatea
noastră ca piaţă de desfacere, dar nu contribuia la ea.</p>

<p>
Vorbitorul a declarat, „În nici un caz nu o să ne transformăm produsele în
open source, dar poate o să le facem open source ‚intern’. Dacă permitem
serviciilor noastre de suport tehnic să aibă acces la codul-sursă, ar putea
rezolva bug-urile semnalate de clienti, şi am putea astfel să ne îmbunătăţim
produsele şi serviciile oferite”. (Citatul nu este absolut fidel, fiindcă nu
am transcris cuvântarea, dar aceasta era ideea).</p>

<p>
După cuvântare, oameni din public mi-au spus „Nu a priceput nimic”. Aşa să
fie? Ce să nu priceapă?</p>

<p>
Acel manager a priceput cum stau lucrurile cu mişcarea open source. Mişcarea
open source nu vorbeşte deloc despre libertate, ci doar despre acordarea
posibilităţii, către utilizatori, de a studia codul sursă şi de a ajuta la
îmbunătăţirea acestuia pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai
substanţială. Managerul a înţeles perfect, şi, deloc dispus să aplice
conceptul în întregime, lua în considerare implementarea lui parţială, în
interiorul companiei sale.</p>

<p>
Ceea ce însă într-adevăr nu înţelesese era ceea ce „open source” nici nu
însemna: faptul că utilizatorii <em>merită</em> libertate.</p>

<p>
Răspândirea ideii de libertate este o treabă grea — şi e nevoie de ajutorul
vostru. Proiectul GNU o să folosească în continuare noţiunea de „software
liber”. Dacă consideraţi că libertatea şi comunitatea sunt importante prin
ele însele — nu prin avantajele pe care le aduc — vă rugăm să vă alăturaţi
nouă în promovarea ideii de „software liber”.</p>

<!-- The archived version is truncated.
<p>

Joe Barr wrote an article called
<a href="http://web.archive.org/web/20080703140137/http://www.itworld.com/LWD010523vcontrol4">Live and
let license [archived]</a> that gives his perspective on this issue.</p>
-->

<hr />
<blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a
href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free
Software, Free Society: The Selected Essays of Richard
M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote>

<div class="translators-notes">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
 </div>
</div>

<!-- for id="content", starts in the include above -->
<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
<div id="footer">
<div class="unprintable">

<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>

<p>
<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
        replace it with the translation of these two:

        We work hard and do our best to provide accurate, good quality
        translations.  However, we are not exempt from imperfection.
        Please send your comments and general suggestions in this regard
        to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">

        &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>

        <p>For information on coordinating and submitting translations of
        our web pages, see <a
        href="/server/standards/README.translations.html">Translations
        README</a>. -->
Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
dvs. generale în această privință la <a
href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
paginile noastre, consultați <a
href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
</div>

<p>Copyright &copy; 1998, 1999, 2000, 2001 Free Software Foundation, Inc.</p>

<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>

<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
<div class="translators-credits">

<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
Tradus de Octavian Curelea</div>

<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
Actualizat la:

$Date: 2016/12/12 18:55:00 $

<!-- timestamp end -->
</p>
</div>
</div>
</body>
</html>