From 1ae0306a3cf2ea27f60b2d205789994d260c2cce Mon Sep 17 00:00:00 2001 From: Christian Grothoff Date: Sun, 11 Oct 2020 13:29:45 +0200 Subject: add i18n FSFS --- .../blog/articles/ro/amazon-nat.html | 125 ++ .../blog/articles/ro/categories.html | 347 ++++++ .../articles/ro/copyright-and-globalization.html | 1261 ++++++++++++++++++++ .../blog/articles/ro/essays-and-articles.html | 550 +++++++++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/fire.html | 113 ++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-doc.html | 236 ++++ .../articles/ro/free-software-for-freedom.html | 437 +++++++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-sw.html | 722 +++++++++++ .../blog/articles/ro/fs-motives.html | 184 +++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/gif.html | 288 +++++ .../blog/articles/ro/gnu-history.html | 202 ++++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnutella.html | 120 ++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/java-trap.html | 262 ++++ .../blog/articles/ro/linux-and-gnu.html | 291 +++++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html | 795 ++++++++++++ .../blog/articles/ro/no-word-attachments.html | 343 ++++++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/not-ipr.html | 357 ++++++ .../articles/ro/open-source-misses-the-point.html | 527 ++++++++ .../blog/articles/ro/philosophy.html | 158 +++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/pragmatic.html | 241 ++++ .../blog/articles/ro/speeches-and-interview.html | 353 ++++++ .../blog/articles/ro/sun-in-night-time.html | 163 +++ .../blog/articles/ro/third-party-ideas.html | 468 ++++++++ .../ro/who-does-that-server-really-serve.html | 368 ++++++ talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html | 393 ++++++ .../blog/articles/ro/why-gnu-linux.html | 276 +++++ .../blog/articles/ro/words-to-avoid.html | 379 ++++++ 27 files changed, 9959 insertions(+) create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/amazon-nat.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/categories.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/copyright-and-globalization.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/essays-and-articles.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/fire.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-doc.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-sw.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/fs-motives.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/gif.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnu-history.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnutella.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/java-trap.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/no-word-attachments.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/not-ipr.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/philosophy.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/pragmatic.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/speeches-and-interview.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/sun-in-night-time.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/third-party-ideas.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-gnu-linux.html create mode 100644 talermerchantdemos/blog/articles/ro/words-to-avoid.html (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro') diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/amazon-nat.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/amazon-nat.html new file mode 100644 index 0000000..8b6db89 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/amazon-nat.html @@ -0,0 +1,125 @@ + + + + + + +Scrisoare de la Nat - Proiectul GNU - Fundatia pentru Software Liber + + + +

Scrisoare de la Nat

+ +

Aceasta este o scrisoare de la Nat Friedman în legătură cu boicotul +Amazon-ului. Vă rugăm să citiți despre +acest boicot și să ne sprijiniți creând o legătură către acea pagină din +pagina d-voastră personală!

+ +
+Data: Joi, 23 Dec 1999 17:26:30 -0500 (EST)
+De la: Nat Friedman <nat@nat.org>
+Către: Richard Stallman
+Subiect: Amazon Boycott Success!
+Content-Type: text/plain; charset=us-ascii
+Content-Length: 658
+
+Bună Richard,
+
+    Se pare ca eforturile tate în crearea unei rezistențe împotriva absurdului
+patent pe care Amazon l-a obținut pentru metoda „un clic” au avut efect!
+Tatăl meu este agent de schimb la bursă și aseară mi-a arătat o știre primită
+prin serviciul intern de poștă electronică descriind (destul de exact)
+boicot-ul și rolul pe care îl joci tu. Aparent, acest mesaj a fost distribuit
+către un număr larg de firme de brokeraj, iar AMZN a căzut 7 puncte astăzi
+ca urmare a știrii (cel puțin nu a existat nici un alt motiv aparent pentru
+scădere).
+
+    Probabil că acum că Amazon este afectat la buzunare, vor fi mai atenți.
+
+    Felicitări! Și nu te lăsa.
+
+Ca întotdeauna, cele mai bune urări,
+Nat
+
+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/categories.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/categories.html new file mode 100644 index 0000000..3a03ec0 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/categories.html @@ -0,0 +1,347 @@ + + + + + + + +Categorii de software liber și non-liber - Proiectul GNU - Fundatia pentru +Software Liber + + + + + +

Categorii de software liber și non-liber

+ +

De asemenea citiți articolul  „Termeni vagi sau înșelători și +expresii care ar trebui evitate”

+ + +

+[Categorii de software] +

+ +

Această diagramă de Chao-Kuei explică diferitele categorii de +software. Imaginea este disponibilă și ca Scalable Vector Graphic, și +ca  fisier XFig.

+ +

Software liber

+ +

Software-ul liber este software-ul caracterizat de permisiunea acordată +publicului de a-l utiliza, copia și distribui, întocmai sau cu modificări, +gratuit sau contra cost. De asemenea, codul-sursă trebuie să fie disponibil +utilizatorilor. „Dacă nu are sursă, nu e software liber”. Aceasta e o +definiție simplificată; studiați  definiția integrală.

+ +

Dacă un program este liber, atunci acesta poate fi inclus într-un sistem de +operare ca GNU, sau în versiuni libere ale sistemului GNU/Linux.

+ +

Există numeroase căi de a transforma un program într-un program liber - e +vorba de aspecte de detaliu, care pot fi soluționate în mai multe moduri și +care, toate, transformă programul într-unul liber. Unele din aceste variații +sunt descrise mai jos.

+ +

Software-ul liber e caracterizat de libertate, nu de preț. Dar companiile +producătoare de software proprietar folosesc uneori noțiunea de „free +software”  (care în engleză înseamnă „software liber”, dar și „software +gratuit”)  pentru a se referi la preț. Uneori companiile vor să spună +că puteți obține o copie în formă binară fără a plăti bani; alteori o copie +e inclusă pe computerul pe care îl cumpărați. Aceste situații nu au nimic în +comun cu ceea ce noi înțelegem prin „software liber” în cadrul Proiectului +GNU. 

+ +

Din cauza acestei posibile confuzii, când o companie software spune că +produsul său este software liber, verificați termenii licenței de utilizare +pentru a vedea dacă într-adevăr utilizatorii au toate libertățile pe care le +presupune software-ul liber. Uneori chiar este vorba de software liber; +alteori, nu.

+ +

Numeroase limbi au cuvinte distincte pentru „liber”, (în sensul din +„exprimare liberă”) și „liber” (în sensul din „intrare liberă”). Spre +exemplu, în română există „liber” și „gratuit”. Engleza are cuvântul +„gratis” care se refera fără echivoc la preț, dar nici un cuvânt care să se +refere, fără echivoc, la libertate. Aceasta e o situație nefericită, +întrucât un asemenea cuvânt ar fi extrem de util. Avem o listă de traduceri ale noțiunii de +"software liber" în diverse alte limbi.

+ +

Software-ul liber este mai fiabil decât +software-ul non-liber.

+ +

Software open source

+ +

+ Termenul "open source" e utilizat de unele persoane pentru a +desemna, mai mult sau mai puțin, același lucru cu software-ul liber. Noi +preferăm termenul  „software liber”; +urmați linkul pentru a vedea de ce.

+ +

Software în domeniul public

+ +

Software-ul în domeniul public este software-ul care nu se află sub +incidența copyright-ului. E vorba de un caz particular de software liber în afara +copyleft-ului, ceea ce înseamnă că unele copii sau versiuni modificate +pot să nu fie libere de loc.

+ +

Uneori expresia „în domeniul public” este folosită într-un mod neglijent, +pentru a exprima  „gratuit” sau „disponibil +gratis”. Totuși, „domeniul public” este un termen juridic care înseamnă „în +afara copyright-ului”. Pentru detalii, recomandăm utilizarea notiunii de +„domeniu public” doar cu acest sens, și sa utilizati alti termeni pentru a +exprima alte sensuri.

+ +

Software sub incidenta copyleft-ului

+ +

Software-ul sub incidența copyleft-ului este software-ul ai cărui termeni de +distribuție nu permit redistribuitorilor să adauge restricții adiționale +când redistribuie sau modifică software-ul. Aceasta înseamnă că toate +copiile software-ului, chiar dacă au fost modificate, trebuie să fie +software liber.

+ +

În cadrul Proiectului GNU, plasăm sub copyleft aproape tot software-ul pe +care îl creăm, deoarece scopul nostru este de a da tuturor +utilizatorilor libertățile pe care le sugerează noțiunea de „software +liber”. Studiați pagina Copyleft +pentru detalii suplimentare asupra efectelor copyleft-ului și asupra +motivelor pentru care îl folosim.

+ +

Copyleft-ul este un concept general; pentru a plasa un program sub incidența +copyleft-ului, e necesar să utilizați un set de termeni și condiții de +distribuție. Există mai multe modalități de a stipula termenii de +distribuție sub copyleft.

+ +

Software liber în afara copyleft-ului

+ +

Software-ul liber în afara copyleft-ului beneficiază, din partea autorului +său, de permisiunea acordată utilizatorilor de a-l redistribui și modifica, +și de asemenea de a adăuga restricții suplimentare în cazul +redistribuiririi.

+ +

Dacă un program este liber dar se află în afara incidenței copyleft-ului, +atunci unele copii sau versiuni modificate pot să nu fie libere deloc. O +companie IT poate compila programul, cu sau fără modificari, și distribui +fișierul executabil ca un produs software proprietar.

+ +

Aceasta situație se regăsește în exemplul  sistemului X Window. Consortiul X distribuie +X11 sub termeni de utilizare care îl fac software liber în afara +copyleft-ului. Daca doriți, puteți obține o copie care conține acești +termeni de distribuție și care este liberă. Totuși, există și versiuni +non-libere, și de asemenea există workstations și plăci grafice pentru +PC-uri pentru care doar versiunile non-libere sunt compatibile. Dacă +folosiți asemenea echipamente hardware, X11 nu este, pentru dumneavoastră, +utilizabil ca software liber.

+ +

Software sub incidența GPL

+ +

Licența Generală Publică (GNU GPL) este un +acord de condiții de distribuție privind plasarea unui program sub +copyleft. Proiectul GNU o folosește ca acord de utilizare pentru cea mai +mare parte a software-ului GNU.

+ +

Sistemul GNU

+ +

Sistemul GNU este un sistem de operare +liber, complet, similar Unix-ului.

+ +

Un sistem de operare similar Unix-ului constă din mai multe +programe. Sistemul GNU include tot software-ul +GNU, ca și numeroase alte pachete de distribuție ca sistemul X Window și +TeX, care nu sunt software GNU.

+ +

Noi am dezvoltat și acumulat componente pentu sistemul GNU încă din 1984; +prima lansare a unui „sistem GNU complet” s-a produs în 1996. în 2001, +sistemul funcționează corespunzător, și se lucrează la includerea în sistem +a GNOME și ppp. Între timp, sistemul +GNU/Linux, un derivat al sistemului GNU, care folosește kernel Linux, a +devenit un uriaș succes.

+ +

Din moment ce scopul GNU este libertatea, fiecare component al sistemului +GNU trebuie să fie software liber. Nu toate componentele trebuie să se afle +sub copyleft, însă; orice formă de software liber este juridic acceptabilă +pentru a fi inclusă în sistem dacă îndeplinește obiectivele noastre. Putem +folosi și chiar folosim software liber în afara copyleft-ului, ca de exemplu +sistemul X Window.

+ +

Programele GNU

+ +

„Programele GNU” reprezintă același lucru cu software-ul GNU. Un program oarecare este un +program GNU dacă este software GNU.

+ +

Software GNU

+ +

Software-ul GNU este software +distribuit în cadrul Proiectului +GNU. Cea mai mare parte a software-ului GNU se afla sub copyleft, însă nu integral; totuși, tot +software-ul GNU trebuie să fie software +liber.

+ +

Dacă un program este software GNU, noi îl considerăm că este program GNU.

+ +

O parte a software-ului GNU este scris de membri ai Fundației pentru Software Liber, dar cea mai +mare parte a sa este creată de voluntari. O parte a software-ului donat se +află sub copyright-ul Fundației pentru Software Liber; altă parte se află +sub copyright-ul creatorilor săi.

+ +

Software proprietar (neliber)

+ +

Software-ul proprietar (neliber) este software-ul care este non-liber. Utilizarea, redistribuirea sau modificarea sa sunt interzise, +sau atât de restricționate încât în mod concret nu se pot desfășura în +libertate. 

+ +

Fundația pentru Software Liber urmează regula potrivit căreia nu putem +instala nici un fel de software proprietar pe computerele noastre, cu excepția +situației temporare în care intenționăm să creăm o alternativă liberă de +program pentru acel produs proprietar. Cu excepția acestei situații, credem că +nu există justificare pentru instalarea unui program proprietar.

+ +

Spre exemplu, am simțit că era justificată instalarea Unix-ului pe +computerele noastre în anii '80, deoarece l-am folosit pentru a crea o +alternativă liberă la el. Astăzi, când exista sisteme libere de operare, +aceasta scuză nu mai este validă; am eliminat toate sistemele non-libere de +operare, și orice computer pe care îl avem trebuie să ruleze sisteme de +operare complet libere.

+ +

Nu cerem ca utilizatorii GNU, sau suporterii GNU, să respecte cu strictețe +această regulă. Am creat această regulă doar pentru noi. Dar sperăm că vă +veți decide și dumneavoastră să o urmați.

+ +

+ +

Noțiunea de „freeware” nu are o definiție unanim acceptată, dar este +utilizat în practică pentru pachete de distribuție care permit +redistribuirea dar nu permit modificarea (și al caror cod-sursă nu este +disponibil). Aceste pachete nu sunt software liber, așa încât vă +rugăm să nu vă referiți la ele ca „software liber”.

+ +

Shareware

+ +

Shareware este software-ul caracterizat de permisiunea acordată oricui de a +redistribui copii, dar sub condiția obligatorie a achiziționării unei +licențe contra cost în cazul în care se dorește continuarea utilizării sale.

+ +

Shareware-ul nu este software liber, și nici măcar semi-liber. Aceasta, din +două motive:

+ + + +

Software comercial

+ +

„Comercial” și „proprietar” nu înseamnă același lucru! Software-ul comercial +este software-ul dezvoltat de o companie care intenționează să obțină profit +din utilizarea software-ului. Cea mai mare parte a software-ului comercial +este proprietar, dar există și software +comercial liber, și software non-comercial non-liber.

+ +

Spre exemplu, GNU Ada e distribuit în conditiile Licentei Generale Publice +GNU, și toate copiile sale sunt libere; dar dezvoltatorii săi vând contracte +de suport. Când agenții lor de vânzări discută cu potențiali clienți, uneori +clienții spun „Ne-am simți mai în siguranță cu un compiler +comercial”. Agenții de vânzări răspund „GNU Ada este un compiler +comercial; atâta doar că este software liber.”

+

Din punctul de vedere al Proiectului GNU, accentul cade invers: este mai +important că GNU Ada este software liber; dacă este sau nu comercial nu +prezintă prea mare importanță. Totuși, dezvoltările adiționale ale GNU Ada +care rezultă din caracterul său comercial sunt categoric benefice.

+

Ajutați-ne, deci, să explicăm că este posibil să existe software comercial +liber. Puteți ajuta făcând efortul de a evita să spuneți „software +comercial” când de fapt vreți să spuneți „software proprietar”.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/copyright-and-globalization.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/copyright-and-globalization.html new file mode 100644 index 0000000..0f687fb --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/copyright-and-globalization.html @@ -0,0 +1,1261 @@ + + + + + + + +Copyrightul și globalizarea în era rețelelor de calculatoare - Proiectul GNU +- Fundația pentru Software Liber + + + + +

Copyrightul și globalizarea în era rețelelor de calculatoare

+ +

+Aceasta este o transcriere editată a unui discurs ținut la MIT în Forumul de +Comunicări, joi, 19 aprilie 2001 între 17:00 - 19:00

+ +

+DAVID THORBURN, moderator: Vorbitorul nostru de astăzi, Richard +Stallman, este o figură legendară în lumea programării, iar experiența mea +de a încerca să găsesc un partener care să împartă podiumul cu el a fost +instructivă. Un distins profesor de la MIT mi-a spus că +Stallman trebuie înțeles ca o figură carismatică dintr-o parabolă biblică +— un fel de lecție-snoavă din Vechiul Testament. „Imaginează-ți”, mi-a +spus, „un Moise sau un Ieremia — mai bine un Ieremia”. Și eu am zis +„ei, asta-i foarte admirabil.

+

+Asta este minunat. Îmi confirmă senzația despre genul de contribuție pe care +el a adus-o lumii. Atunci de ce eziți să împarți podiumul cu el?” Răspunsul +lui: „Ca și Ieremia sau Moise, el m-ar copleși pur și simplu. Nu voi apărea +în aceeași comisie cu el, dar, dacă mi-ai cere să numesc cinci oameni în +viață care ne-au ajutat cu adevărat pe toți, Richard Stallman ar fi unul +dintre ei”.

+

+RICHARD STALLMAN: S-ar cuveni [să încep prin a explica de ce am +refuzat să permit ca acest Forum să fie difuzat pe web], în caz că nu este +clar care este problema: Software-ul folosit pentru difuzarea pe web îi cere +utilizatorului să descarce un anumit software pentru a primi emisiunea. Acel +software nu este software liber. Este disponibil gratuit, dar numai ca +executabil, care este o înșiruire misterioasă de numere.

+

+Este secret ce face el. Nu-l poți studia; nu-l poți schimba; și desigur nu-l +poți publica în propria ta versiune modificată. Iar acestea sunt printre +libertățile esențiale în definiția „software-ului liber”.

+

+Așadar, dacă vreau să fiu un militant sincer pentru software-ul liber, nu +pot să mă plimb și să țin discursuri, apoi să pun presiune pe oameni să +folosească software neliber. Mi-aș submina propria cauză. Iar dacă nu arăt +că îmi iau principiile în serios, nu mă pot aștepta ca alții să le ia în +serios.

+

+Totuși, acest discurs nu este despre software liber. După ce lucrasem la +mișcarea pentru software liber mai mulți ani și oamenii începuseră să +folosească unele părți din sistemul de operare GNU, am început să primesc +invitații să țin discursuri [unde]... oamenii m-au întrebat: „Cum se +generalizează ideile despre libertate pentru utilizatorii de software la +alte clase de lucruri?”

+

+Și, desigur, oamenii întrebau lucruri naive ca „ar trebui ca hardware-ul să +fie liber?” „Ar trebui ca acest microfon să fie liber?”

+

+Ei bine, ce înseamnă asta? S-ar cuveni să fii liber să-l copiezi și să-l +modifici? În ce privește modificarea, dacă cumperi microfonul, nimeni nu te +va opri să-l modifici. Iar în ce privește copierea, nimeni nu deține un +copiator de microfoane. În afară de „Star Trek”, acele lucruri nu +există. Poate într-o zi vor exista analizoare și asambloare și chiar va fi +posibil să copiezi un obiect fizic, iar atunci aceste întrebări, dacă ai +voie să faci aceasta, vor deveni foarte importante. Vom vedea companiile +agroindustriale cum încearcă să-i împiedice pe oameni să copieze mâncarea, +și aceea va deveni o dispută politică majoră, dacă acea capacitate +tehnologică va exista vreodată. Nu știu dacă va fi așa; este doar o +speculație în prezent.

+

+Dar pentru alte feluri de informație, poți ridica această problemă, pentru +că, teoretic, orice fel de informație care poate fi stocată într-un +calculator poate fi copiată și modificată. Așadar, chestiunile etice ale +software-ului liber, chestiunile despre dreptul unui utilizator de a copia +și modifica software-ul, sunt aceleași cu întrebările legate de alte feluri +de informații publicate. Acum, eu nu vorbesc despre informații private, de +exemplu informațiile personale, care nu sunt concepute să fie disponibile +publicului. Vorbesc despre drepturile pe care ar trebui să le aveți dacă +obțineți copii ale unor date publicate când nu există nicio tentativă de a +le ține secrete.

+

+Pentru a-mi explica ideile privind subiectul, aș vrea să trec în revistă +istoria distribuirii informației și a copyrightului. În antichitate, cărțile +se scriau de mână cu condeiul și oricine știa să citească și să scrie putea +copia o carte cam la fel de eficient ca oricine altcineva. Cineva care făcea +aceasta toată ziua probabil devenea ceva mai priceput, dar nu exista o +diferență imensă. Și, deoarece copiile erau făcute una câte una, nu exista o +economie de scară. Să faci zece cópii dura de zece ori mai mult decât să +faci o copie. Nimic nu forța nici centralizarea; o carte putea fi copiată +oriunde.

+

+Din cauza acestei tehnologii, din cauză că ea nu impunea cópii identice, în +lumea antică nu exista aceeași diviziune totală între copierea unei cărți și +scrierea unei cărți. Există pași intermediari care aveau sens. Înțelegeau +ideea de autor. Știau, de pildă, că această piesă a fost scrisă de Sofocle, +dar între a scrie o carte și a copia o carte existau alte lucruri utile pe +care le puteai face. De exemplu, puteai să copiezi un fragment dintr-o +carte, apoi să scrii niște cuvinte noi, apoi să continui să copiezi și să +scrii niște cuvinte noi și tot așa. Aceasta se numea „să scrii un +comentariu” — era un lucru obișnuit — și aceste comentarii erau +apreciate.

+

+Puteai, de asemenea, să copiezi un pasaj dintr-o carte, apoi să scrii alte +cuvinte și să copiezi un pasaj dintr-altă carte, apoi să continui să scrii +și tot așa, și aceasta avea drept rezultat un compendiu. Și compendiile au +fost folositoare. Există opere care s-au pierdut, dar părți din ele au +supraviețuit când au fost citate în alte cărți care au ajuns mai populare +decât originalele. Poate au copiat părțile cele mai interesante, așa că +oamenii au făcut o mulțime de cópii după acestea, dar nu s-au obosit să +copieze originalul, pentru că nu era destul de interesant.

+

+Din câte cunosc, nu exista niciun fel de copyright în lumea antică. Oricine +dorea să copieze o carte o putea copia. Mai târziu a fost inventat tiparul +și cărțile au început să fie copiate la tipar. Acum, tiparul nu era doar o +îmbunătățire cantitativă a ușurinței copierii. El a afectat în mod inegal +diverse tipuri de copiere pentru că introducea o economie de scară +inerentă. Cerea multă muncă să creezi matrița și mult mai puțină muncă să +faci multe copii identice ale paginii. Așadar, ca rezultat copierea cărților +a tins să devină o activitate centralizată de producție în masă. Copiile +oricărei cărți erau probabil făcute doar în câteva locuri.

+

+Aceasta mai însemna că cititorii de rând nu puteau copia cărți +eficient. Numai dacă aveai un tipar puteai face asta. Deci era o activitate +industrială.

+

+Acum, în primele secole ale tiparului, cărțile tipărite nu au înlocuit +complet copierea manuală. Încă se mai făceau cărți copiate de mână, uneori +de către oameni bogați, iar alteori de către oameni săraci. Oamenii bogați +făceau aceasta pentru a obține o copie deosebit de frumoasă care să arate +cât de bogați sunt, iar oamenii săraci o făceau pentru că poate nu aveau +destui bani să cumpere o copie tipărită, dar aveau timp să copieze o carte +de mână. Vorba cântecului, „Timpul nu este bani când timpul este tot ce ai”.

+

+Prin urmare, copierea manuală se mai practica într-o anumită măsură. Cred că +în secolul al XIX-lea tipărirea a devenit suficient de ieftină pentru ca și +oamenii săraci să-și permită cărți tipărite dacă știau carte.

+

+Copyrightul a fost dezvoltat în paralel cu folosirea tiparului și, dându-se +tehnologia tiparului, a avut efectul unui regulament industrial. El nu +limita ce puteau face cititorii; el limita ce puteau face editorii și +autorii. Copyrightul în Anglia a fost inițial o formă de cenzură. Trebuia să +obții permisiunea guvernului ca să publici o carte. Dar ideea s-a +schimbat. Pe timpul Constituției SUA, oamenii au ajuns la o idee diferită +despre scopul copyrightului și cred că acea idee a fost acceptată și în +Anglia.

+

+Pentru Constituția SUA s-a propus ca autorii să aibă dreptul la un +copyright, un monopol pe copierea cărților lor. Această propunere a fost +respinsă. În locul ei, a fost adoptată o propunere cu o diferență crucială, +anume că, în scopul promovării progresului, Parlamentul avea opțiunea de a +înființa un sistem de copyright care să creeze aceste monopoluri. Deci +monopolurile, conform Constituției SUA, nu există pentru beneficiul celor +care le dețin; ele există pentru promovarea progresului +științei. Monopolurile sunt acordate autorilor ca o modalitate de a le +modifica comportamentul și a-i convinge să facă ceva ce servește publicului.

+

+Așadar, scopul este să fie scrise și publicate mai multe cărți pe care alți +oameni să le poată citi. Și se crede că aceasta contribuie la sporirea +activității literare, sporirea scrierilor științifice și din alte domenii, +iar astfel societatea învață. Acesta este scopul care trebuie +servit. Crearea monopolurilor private a fost doar un mijloc pentru atingerea +unui scop, iar scopul este unul public.

+

+Copyrightul în epoca tiparului era destul de blând fiindcă era un regulament +industrial. El îngrădea numai activitățile editorilor și ale +autorilor. Bine, într-un sens strict, oameni săraci care copiau cărți manual +probabil încălcau și ei copyrightul. Dar nimeni nu a încercat măcar să le +impună copyrightul pentru că acesta era înțeles ca un regulament industrial.

+

+Copyrightul în epoca tiparului era, de asemenea, ușor de impus deoarece +trebuia impus numai acolo unde exista un editor, iar editorii, prin natura +lor, se făceau cunoscuți. Dacă încerci să vinzi cărți, trebuie să le spui +oamenilor unde să vină pentru a le cumpăra. Nu trebuie să intri în casa +fiecăruia ca să impui copyrightul.

+

+Și, în sfârșit, copyrightul poate să fi fost un sistem benefic în acel +context. Copyrightul în SUA este considerat de către erudiții în drept un +schimb, un troc între public și autori. Publicul renunță la o parte din +dreptul său natural de a face cópii, iar în schimb obține ca beneficiu mai +multe cărți scrise și publicate.

+

+Este acesta un schimb avantajos? Ei bine, când publicul general nu poate +face cópii pentru că ele pot fi făcute eficient doar la tipografii — +și cei mai mulți oamenii nu posedă o tipografie — rezultatul este că +publicul general renunță la o libertate pe care nu o poate exercita, o +libertate fără valoare practică. Așadar, dacă ai ceva ce este un produs +secundar al vieții tale și este inutil și dacă ai ocazia să îl schimbi +pentru altceva de valoare, ieși în câștig. Și de aceea copyrightul poate a +fost un târg avantajos pentru publicul acelei vremi.

+

+Dar contextul este în schimbare și aceasta trebuie să schimbe evaluarea +noastră etică a copyrightului. Acum, principiile etice de bază nu sunt +schimbate de progresele tehnologice; ele sunt prea fundamentale pentru a fi +afectate de astfel de eventualități. Dar decizia noastră față de orice +întrebare ține de consecințele alternativelor disponibile, iar consecințele +unei alegeri se pot schimba atunci când contextul se schimbă. Exact asta se +întâmplă în domeniul legii copyrightului, pentru că era tiparului este pe +sfârșite, făcând treptat loc erei rețelelor de calculatoare.

+

+Rețelele de calculatoare și tehnologia informației digitale ne readuc într-o +lume care seamănă mai mult cu lumea antică, în care oricine știe să citească +și poate folosi informația o poate și copia și poate face cópii la fel de +ușor ca oricine altcineva. Sunt copii perfecte și sunt la fel de bune ca +orice copii pe care le poate face altcineva. Deci centralizarea și economia +de scară introduse de tipar și de tehnologiile similare sunt în curs de +dispariție.

+

+Acest context schimbător schimbă și modul în care operează legea +copyrightului. Vedeți, legea copyrightului nu mai servește ca un regulament +industrial; acum, ea este o restricție draconică asupra publicului larg. Pe +vremuri era o restricție asupra editorilor pentru binele autorilor. Acum, la +modul practic, este o restricție asupra publicului pentru binele +editorilor. Copyrightul era blând și necontroversat. El nu restricționa +publicul general. Acum aceasta nu mai este adevărat. Dacă ai un calculator, +editorii au drept prioritate maximă să te restricționeze. Copyrightul era +ușor de impus pentru că era o restricție doar asupra editorilor, care erau +ușor de găsit, iar ceea ce publicau ei era ușor de văzut. Acum, copyrightul +este o restricție asupra fiecăruia dintre voi. Aplicarea lui necesită +supraveghere — o intruziune — și pedepse aspre și vedem aceste +lucruri ridicate la rang de lege în SUA și în alte țări.

+

+Și, se putea argumenta, copyrightul era un schimb avantajos pentru public +pentru că publicul renunța la niște libertăți pe care nu le putea +exercita. Ei bine, acum el poate exercita aceste libertăți. Ce faci dacă ai +un produs secundar care îți era inutil și pe care obișnuiai să-l vinzi, iar +apoi, dintr-o dată, descoperi că îl poți folosi? Îl poți consuma, +utiliza. Ce faci? Nu mai faci comerț cu el; îl păstrezi. Și asta ar dori +publicul, în mod natural, să facă. +Aceasta face publicul oricând i se dă șansa de a-și exprima preferința; +păstrează o parte din această libertate și o exercită. Napster este un +exemplu faimos de cum decide publicul să-și exercite libertatea de a copia +în loc să renunțe le ea. Deci pentru a acomoda legea copyrightului la +circumstanțele de astăzi, natural ar fi să reducem puterea pe care o primesc +deținătorii de copyright, să reducem cantitatea de restricții pe care ei le +impun publicului și să sporim libertatea pe care o păstrează publicul.

+

+Dar nu asta vor să facă editorii. Ce vor ei este exact opusul. Ei vor să +mărească puterile copyrightului până la punctul în care ei dețin controlul +ferm al oricărei folosiri a informației. Aceasta a condus la legi care au +generat o creștere nemaiîntâlnită a puterilor copyrightului. Libertăți pe +care publicul le avea în epoca tiparului sunt acum revocate.

+

+De exemplu, să ne uităm la e-cărți. Se face enorm de multă reclamă +e-cărților; n-ai cum să o eviți. Am zburat cu avionul în Brazilia și în +revista oferită era un articol care spunea că va dura poate 10 sau 20 de ani +până când vom trece cu toții la e-cărți. Evident, acest tip de campanie vine +de la cineva care o plătește. De ce fac ei asta? Cred că știu. Motivul este +că e-cărțile sunt o ocazie de a răpi câteva din libertățile reziduale pe +care cititorii de cărți tipărite le-au avut dintotdeauna și încă le mai au +— libertatea, de pildă, de a-i împrumuta o carte prietenului tău sau +de a o împrumuta de la bilioteca publică sau de a o vinde unui anticar sau +de a cumpăra o carte în mod anonim, fără a lăsa o înregistrare în baza de +date despre cine a cumpărat acea carte. Și poate chiar dreptul de a o citi a +doua oară.

+

+Acestea sunt libertăți pe care editorii ar vrea să le elimine, dar nu pot +face asta cu cărțile tipărite, pentru că ar fi o arogare de putere prea +evidentă și ar genera un protest public. Așa că au găsit o strategie +indirectă: întâi, obțin legislația care să elimine aceste libertăți pentru +e-cărți când nu există e-cărți; ca să nu fie controverse. Nu există +utilizatori deja existenți de e-cărți care sunt obișnuiți cu libertățile lor +și și le vor apăra. Aceasta au obținut cu Digital Millennium Copyright Act +în 1998. Apoi, introduc e-cărțile și treptat îi fac pe toți să comute de la +cărți tipărite la e-cărți și, în final, rezultatul este că cititorii și-au +pierdut aceste libertăți fără să fi existat vreun moment când libertățile le +erau luate și când ei ar fi putut să lupte ca să și le păstreze.

+

+Vedem, în același timp, eforturi de a răpi libertatea oamenilor de a folosi +alte tipuri de lucrări publicate. De exemplu, filmele care sunt pe DVD-uri +sunt publicate într-un format cifrat care a fost secret — era conceput +să fie secret — și singurul mod în care companiile de filme ți-ar fi +spus formatul, ca să faci un DVD player, era dacă semnai un contract să +incluzi anumite restricții în player, cu rezultatul că publicul ar fi fost +oprit chiar și de la a-și exercita pe deplin drepturile lui legale. Apoi, +câțiva programatori isteți din Europa au descoperit formatul DVD-urilor și +au scris un pachet de software liber care să citească un DVD. Astfel a +devenit posibil să folosiți software liber împreună cu sistemul de operare +GNU+Linux ca să vă uitați la DVD-ul pe care l-ați cumpărat, care este o +acțiune perfect legitimă. S-ar cuveni să puteți face asta cu software liber.

+

+Dar companiile de filme au obiectat și au mers la tribunal. Vedeți, +companiile de filme făceau pe vremuri o mulțime de filme cu un savant nebun +căruia cineva îi spunea „dar, Doctore, există lucruri pe care Omul nu este +menit să le cunoască”. Probabil s-au uitat prea mult la propriile lor filme, +căci au ajuns să creadă că formatul DVD este ceva ce Omul nu este menit să +cunoască. Și au obținut o decizie judecătorească pentru cenzura totală a +software-ului de redat DVD-uri. A fost interzis chiar și să pui o legătură +către un site unde această informație este disponibilă legal în afara +SUA. S-a făcut un apel împotriva acestei decizii. Am semnat și eu o scurtă +expunere ca prieten al tribunalului [n. trad. amicus curiae], mă +mândresc să o spun, deși joc un rol mic în acea bătălie.

+

+Guvernul SUA a intervenit direct pentru tabăra adversă. Aceasta nu este o +surpriză dacă luăm în calcul de ce Digital Millennium Copyright Act a trecut +în primul rând. Motivul este sistemul de finanțare a campaniilor pe care îl +avem în SUA, care este, în esență, un sistem de mită legalizată în care +candidații sunt cumpărați de companii înainte ca măcar să fie aleși. Și, +desigur, ei știu cine le este stăpân — știu pentru cine lucrează +— și trec legi care să le dea companiilor puteri mai mari.

+

+Ce se va întâmpla cu această bătălie, nu știm. Dar între timp Australia a +trecut o lege asemănătoare și Europa aproape a terminat de adoptat una; deci +planul este să nu lase nici un loc pe pământ unde această informație să +poată fi pusă la dispoziția oamenilor. Dar SUA rămâne liderul mondial în +încercarea de a opri publicul să distribuie informații care au fost +publicate.

+

+SUA nu este totuși prima țară care a făcut din asta o prioritate. Uniunea +Sovietică îi dădea o mare importanță. Acolo, această copiere și +redistribuire neautorizată se numea Samizdat și, pentru a o stârpi, au +dezvoltat o serie de metode: întâi, gărzi care să păzească fiecare +echipament de copiat ca să vadă ce copiază lumea și să prevină copierea +clandestină. A doua, pedepse aspre pentru cine era prins făcând copii +ilegale. Puteai fi trimis în Siberia. A treia, racolarea informatorilor, +cerința ca toată lumea să-și toarne vecinul și colegii la serviciul de +informații. A patra, răspunderea colectivă — Tu! Tu ai să păzești acel +grup! Dacă îl prind pe vreunul din ei copiind, tu intri la pușcărie. Așa că +păzește-i intens. Și a cincea, propaganda, începând din copilărie să-i +convingă pe toți că numai un oribil dușman al poporului ar face vreodată +copii ilegale.

+

+SUA folosește aceste metode acum. Întâi, gărzi care să păzească +echipamentele de copiere. Ei bine, în magazinele de copiat, au gărzi umane +care verifică ce copiezi. Dar gărzile umane care să supravegheze ce copiezi +pe calculatorul tău ar fi prea scumpe; manopera este prea scumpă. De aceea +au gărzi robotice. Acesta este scopul Digital Millennium Copyright +Act. Acest software stă pe calculatorul tău; este singurul mod în care poți +accesa anumite date și el te împiedică să le copiezi.

+

+Există un plan de a introduce acest software pe fiecare disc dur, astfel +încât s-ar putea afla pe discul vostru fișiere pe care nici nu le puteți +accesa decât dacă obțineți de la un server de rețea permisiunea să accesați +acel fișier. Și să ocoliți acest software sau chiar și să le spuneți altora +cum să-l ocolească este un delict.

+

+A doua, pedepse aspre. Acum câțiva ani, dacă făceai cópii după ceva și le +dădeai prietenilor tăi ca să-i ajuți, nu era un delict. Nu a fost niciodată +un delict în SUA. Apoi au făcut din aceasta un delict de gravitate maximă, +astel că puteți intra la închisoare ani de zile dacă împărțiți ceva cu +vecinul vostru.

+

+A treia, informatorii. Poate ați observat reclamele de la televizor, +reclamele din metrourile din Boston rugându-i pe oameni să-și pârască +colegii la serviciul de informații, care oficial se numește Asociația +Dezvoltatorilor de Software.

+

+Și a patra, răspunderea colectivă. În SUA, aceasta s-a făcut prin recrutarea +furnizorilor de servicii Internet, făcându-i răspunzători legal pentru tot +ce oferă spre descărcare clienții lor. Singurul mod în care pot evita să fie +găsiți răspunzători este dacă au o procedură invariabilă de a deconecta sau +șterge informația în termen de două săptămâni după o plângere. Acum numai +câteva zile am auzit că un site inteligent de protest care critica Citibank +pentru niște reguli murdare ale lor a fost deconectat în acest fel. În +zilele noastre, nici măcar nu ai dreptul la un proces; pur și simplu ți se +deconectează site-ul.

+

+Și, în cele din urmă, propaganda, începând din copilărie. De aceea se +folosește cuvântul „pirat”. Dacă vă amintiți acum câțiva ani, termenul +„pirat” li se aplica editorilor care nu-l plăteau pe autor. Dar acum el a +fost întors complet pe dos. Li se aplică membrilor publicului care scapă de +sub controlul editorului. El este folosit pentru a-i convinge pe oameni că +numai un urât dușman al poporului ar face vreodată copii interzise. Spune că +„a împărți cu vecinul tău este echivalent moral cu a ataca o navă”. Sper că +nu sunteți de acord cu asta și, dacă nu sunteți, sper că veți refuza să +folosiți cuvântul astfel.

+

+Așadar, editorii cumpără legi pentru a-și da lor înșiși mai multă putere. În +plus, extind și durata în timp a copyrightului. Constituția SUA spune că +copyrightul trebuie să dureze un timp limitat, dar editorii vor ca el să +dureze veșnic. Totuși, să schimbi constituția ar fi cam dificil, așa că au +găsit o cale mai ușoară care obține același rezultat. La fiecare 20 de ani, +ei extind retroactiv copyright-ul cu 20 de ani. Deci rezultatul este că, la +orice moment, copyright-ul durează, nominal, o anumită perioadă și orice +copyright dat va expira nominal într-o zi. Dar nu se ajunge niciodată la +acea expirare pentru că fiecare copyright este extins cu 20 de ani la +fiecare 20 de ani; astfel, nicio operă nu va mai intra în domeniul +public. Acesta a fost numit „copyright perpetuu în rate”.

+

+Legea din 1998 care a extins copyrightul cu 20 de ani este cunoscută ca +„Actul Mickey Mouse pentru Extinderea Copyrightului” deoarece unul dintre +sponsorii acestei legi a fost Disney. Disney și-a dat seama că copyrightul +pe Mickey Mouse avea să expire, iar ei nu vor ca aceasta să se întâmple +vreodată, fiindcă fac mulți bani de pe urma acelui copyright.

+

+Acum, titlul original al acestei expuneri trebuia să fie „Copyrightul și +globalizarea”. Dacă priviți globalizarea, vedeți că ea este efectuată +printr-un număr de prevederi create în numele eficienței economice sau prin +așa numite tratate de comerț liber, care sunt concepute să le dea +companiilor putere deasupra legilor și a prevederilor. Ele nu se referă cu +adevărat la comerțul liber. Ele se referă la un transfer al puterii: să +îndepărteze puterea de a decide legile de la cetățenii oricărei țări care +s-ar putea gândi la propriile interese și să dea acea putere companiilor +care nu se gândesc la interesele acelor cetățeni.

+

+Democrația este problema în viziunea lor, iar aceste tratate sunt gândite să +pună capăt problemei. De exemplu, NAFTA chiar conține dispoziții, cred, permițând +companiilor să dea în judecată alt guvern pentru a se descotorosi de o lege +care consideră ei că interferează cu profiturile lor în respectiva +țară. Așadar, companiile străine au mai multă putere decât cetățenii țării.

+

+Acestea sunt încercări care se fac de a extinde acest sistem dincolo de +NAFTA. De exemplu, acesta este unul din scopurile așa-numitei +zonei de comerț liber a Americilor, să extindă acest principiu la toate +țările din America de Sud și din Caraibe, iar acordul multilateral despre +investiții era conceput să-l împrăștie în toată lumea.

+

+Un lucru pe care l-am văzut în anii '90 este că aceste tratate încep să +impună copyrightul prin toată lumea, în feluri mai puternice și mai +restrictive. Aceste tratate nu sunt tratate de comerț liber. Ele sunt +tratate de comerț controlate de corporații, folosite pentru a le da +corporațiilor controlul asupra comerțului mondial, cu intenția de a elimina +comerțul liber.

+

+Când SUA era o țară în curs de dezvoltare în secolul al XIX-lea, SUA nu a +recunoscut copyrighturile străine. Aceasta a fost o decizie luată cu grijă +și a fost o decizie inteligentă. S-a admis că ar fi dezavantajos ca SUA să +recunoască copyrighturile străine, că ar suge capital și nu ar face prea +mult bine.

+

+Aceeași logică s-ar aplica astăzi țărilor în curs de dezvoltare, dar SUA are +suficientă putere ca să le forțeze să treacă peste propriile interese. De +fapt, este o greșeală să vorbim despre interesele țărilor în acest +context. De fapt, cred că majoritatea ați auzit despre absurditatea de a +încerca să judeci interesul public însumând averea tuturor. Dacă americanii +din pătura de mijloc are pierde un miliard de dolari, iar Bill Gates ar +câștiga două miliarde, ar ieși americanii în general în câștig? Ar fi asta +bine pentru America? Dacă te uiți numai la total, parcă ar fi bine. Totuși, +acest exemplu arată că totalul este un mod greșit de a judeca pentru că Bill +Gates nu are neapărat nevoie de două miliarde de dolari, pe când o pierdere +de un miliard pentru alți oameni care nu au avut mult nici la început poate +fi dureroasă. +Ei bine, într-o discuție despre aceste tratate comerciale, când auziți +oamenii vorbind despre interesele cutărei sau cutărei țări, ceea ce fac +pentru fiecare țară este să adune venitul tuturor. Bogații și săracii sunt +însumați. Și asta este de fapt o scuză ca să aplice aceeași absurditate ca +să vă determine să ignorați efectul asupra distribuției bogăției în țară, să +ignorați dacă tratatul va face distribuția și mai inegală, așa cum a făcut +în SUA.

+

+Deci nu interesul SUA este servit când copyrightul este impus în toată +lumea. Sunt interesele unor proprietari de companii, dintre care mulți sunt +în SUA, iar unii în alte țări. În nici un caz nu servește interesul public.

+

+Dar ce ar fi rezonabil de făcut? Dacă credem în scopul copyrightului +enunțat, de pildă, în Constituția SUA, scopul promovării progresului, ce +tactici inteligente am putea folosi în era rețelelor de calculatoare? +Desigur, în loc să creștem puterea copyrightului, trebuie să o reducem +pentru a da publicului larg o zonă de libertate în care să poată folosi +beneficiile tehnologiei digitale, să poată folosi rețelele de +calculatoare. Dar cât de departe trebuie să împingem aceasta? Este o +întrebare interesantă, pentru că nu cred că ar trebui neapărat să eliminăm +total copyrightul. +Ideea de a da la schimb niște libertăți pentru mai mult progres ar putea +încă fi un târg avantajos la un anumit nivel, chiar dacă copyrightul +tradițional renunță la prea multă libertate. Dar ca să ne gândim la aceasta +în mod inteligent, primul lucru pe care trebuie să-l recunoaștem este că nu +există niciun motiv să uniformizăm totul. Nu există niciun motiv să insistăm +să facem același troc pentru toate tipurile de opere.

+

+De fapt, deja nu se mai întâmplă aceasta, pentru că există multe excepții +pentru muzică. Muzica este tratată foarte diferit sub legea +copyrightului. Dar insistența arbitrară asupra uniformității este folosită +de editori într-un mod deștept. Ei aleg un caz special aparte și construiesc +un argument că, în acel caz special, ar fi avantajos să avem atât +copyright. Apoi spun că, de dragul uniformității, trebuie să fie atât +copyright pentru toate. Deci, desigur, ei aleg cazul special unde pot +construi cel mai solid argument, chiar dacă este un caz special rar și nu +foarte important în ansamblu.

+

+Dar poate ar trebui să avem atât copyright pentru acel caz special în +particular. Nu trebuie să plătim același preț pentru tot ce cumpărăm. O mie +de dolari pentru o mașină nouă poate fi un chilipir. O mie de dolari pentru +o cutie de lapte este o afacere groaznică. Nu ați plăti un preț special +pentru tot ce cumpărați în alte domenii ale vieții. De ce ați face-o aici?

+

+Trebuie deci să examinăm diversele tipuri de lucrări, și aș vrea să vă +propun o cale de a face aceasta.

+

+Aceasta include rețete, programe pe calculator, manuale și culegeri, lucrări +de referință ca dicționarele și enciclopediile. Pentru toate aceste opere +funcționale, cred că problemele sunt la fel ca pentru software și aceleași +concluzii li se aplică. Oamenii ar trebui să aibă libertatea chiar și să +publice o versiune modificată, pentru că este foarte util să modifici +lucrări funcționale. Nevoile tuturor oamenilor nu sunt identice. Dacă eu am +scris lucrarea aceasta ca să facă treaba care consider că trebuie făcută, +ideea voastră despre treaba pe care vreți să o faceți poate fi +diferită. Așadar doriți să modificați această lucrare să facă ce este bine +pentru voi. +În acel moment, pot exista alți oameni cu nevoi similare cu ale voastre, iar +versiunea voastră modificată poate fi bună pentru ei. Oricine gătește știe +aceasta și s-a știut asta de sute de ani. Este normal să faci cópii după +rețete și să le dai altor oameni, și este normal și să schimbi o +rețetă. Dacă schimbați o rețetă și gătiți după ea pentru prietenii voștri și +ei o mănâncă cu plăcere, s-ar putea să vă întrebe „Îmi dai și mie rețeta?” +Atunci poate o veți scrie versiunea voastră și le veți da cópii. Este exact +același lucru pe care mult mai târziu am început să-l facem în comunitatea +de software liber.

+

Aceasta este o clasă de lucrări. A doua clasă de +lucrări constă din lucrări al căror scop este să spună ce cred anumiți +oameni. Este scopul lor să vorbească despre acei oameni. Aceasta include, să +zicem, memorii, eseuri de opinie, articole știintifice, anunțuri de vânzare +și cumpărare, cataloage de bunuri de vânzare. Întregul rost al acelor +lucrări este că vă spun ce gândește cineva sau ce crede cineva. Să le +modifici înseamnă să-i prezinți într-o lumină falsă pe autori; așa că +modificarea acestor lucrări nu este o activitate utilă din punct de vedere +social. Și deci copierea textuală este singurul lucru care trebuie să le fie +permis oamenilor.

+

+Următoarea întrebare este: trebuie ca oamenii să aibă dreptul copierii +textuale comerciale? Sau doar necomerciale? Vedeți, acestea sunt două +activități diferite pe care le putem distinge; de aceea, putem trata +întrebările separat — dreptul de a face copii textuale necomerciale și +dreptul de a face copii textuale comerciale. Păi, ar putea fi o bună tactică +de compromis să faci copyrightul să acopere copierea textuală comercială, +dar să le dai tuturor dreptul copierii textuale necomerciale. Astfel, +copyrightul pe copierea textuală comercială, ca și pe toate versiunile +modificate — numai autorul poate să aprobe o versiune modificată +— ar asigura în continuare aceeași sursă de venit pe care o furnizează +acum ca să finanțeze scrierea acestor opere, până la o limită oarecare.

+

+Dacă permitem copierea textuală necomercială, atunci copyrightul nu mai +trebuie să intre nepoftit în casa fiecăruia. Devine din nou un regulament +industrial, ușor de impus și nedureros, care nu mai cere pedepse draconice +și informatori pentru a-l impune. Deci obținem aproape toate beneficiile +— și scăpăm de aproape toate ororile — sistemului curent.

+

+A treia categorie este cea a operelor estetice sau de divertisment, unde cel +mai important lucru este numai senzația de a privi opera. Acum pentru aceste +opere, problema modificării este foarte dificilă pentru că, pe de o parte, +există ideea că aceste lucrări reflectă viziunea unui artist și a le schimba +înseamnă a te atinge de acea viziune. Pe de altă parte, avem faptul că +există un proces al artei populare, prin care o succesiune de oameni care +modifică o operă pot uneori să producă un rezultat extrem de bogat. Chiar și +când artiștii produc operele, împrumuturile din opere anterioare sunt adesea +benefice. Unele dintre piesele lui Shakespeare folosesc o narațiune care a +fost împrumutată dintr-o altă piesă. Dacă legile copyrightului de astăzi ar +fi fost în vigoare atunci, acele piese ar fi fost ilegale. +Deci este o întrebare grea ce să facem în legătură cu publicarea versiunilor +modificate ale unei opere estetice sau artistice, și ar putea trebui să +căutăm subdiviziuni mai fine ale categoriei ca să rezolvăm această +problemă. De exemplu, poate scenariile pentru jocuri pe calculator ar trebui +tratate într-un fel; poate toată lumea trebuie să fie liberă să publice +versiuni modificate ale acestora. Dar poate un roman trebuie tratat diferit; +poate, pentru acela, publicarea comercială ar necesita o înțelegere cu +autorul original.

+

+Acum, dacă publicarea comercială a operelor estetice va fi acoperită de +copyright, aceasta va trimite aproape toată sursa de venituri care există +astăzi către susținerea autorilor și a muzicienilor, până la limita la care +și sistemul prezent îi susține, pentru că el face o treabă foarte +proastă. Așadar, acesta ar fi un compromis rezonabil, ca și în cazul +operelor care îi reprezintă pe anumiți oameni.

+

+Dacă privim în viitor la momentul când era rețelelor de calculatoare va fi +început pe deplin, când vom fi trecut peste acest stadiu de tranziție, ne +putem imagina o altă modalitate pentru ca autorii să primească bani pentru +munca lor. +Imaginați-vă că avem un sistem monetar digital care îți permite să-i trimiți +altcuiva bani prin Internet; aceasta se poate face în diverse moduri +folosind cifrarea, de exemplu. Și imaginați-vă că ar fi permisă copierea +textuală a tuturor acestor opere estetice. Dar ele sunt scrise astfel încât, +când asculți sau citești sau privești una, la marginea ecranului tău apare o +casetă care spune „dați clic aici pentru a-i trimite autorului un dolar”, +sau muzicianului sau ce-o fi. Și ea doar stă acolo; nu te incomodează; este +la margine. Nu interferează cu ce faci, dar stă acolo, amintindu-ți că este +bine să-i susții pe scriitori și pe muzicieni.

+

+Astfel, dacă vă place opera pe care o citiți sau o ascultați, în final veți +zice „de ce să nu le dau acestor oameni un dolar? Este doar un dolar? Ce-i +asta? Nici n-am să-i simt lipsa”. Și oamenii vor începe să trimită câte un +dolar. Aspectul bun aici este că face copierea un aliat al autorilor și al +muzicienilor. Când cineva îi trimite o copie prin e-mail unui prieten, acel +prieten ar putea trimite de asemenea un dolar. Dacă chiar vă place, puteți +trimite câte un dolar de mai multe ori și acel dolar este mai mult decât vor +primi astăzi dacă cumpărați cartea sau CD-ul, căci ei primesc o fracțiune +minusculă din vânzare. Aceeași editori care cer puterea totală asupra +publicului în numele autorilor și al muzicienilor le trag clapa tot timpul +acestor autori și muzicieni.

+

+Vă recomand să citiți articolul lui Courtney Love în revista „Salon”, un +articol despre pirații care vor să folosească lucrările muzicienilor fără +să-i plătească. Acești pirați sunt casele de discuri care le plătesc +muzicienilor 4% din cifra de vânzare, în medie. Sigur, muzicienii cei mai +faimoși au mai multă influență. Ei primesc peste 4% din cifra lor mare de +vânzare, ceea ce înseamnă că o mulțime de muzicieni mijlocii care au un +contract de înregistrare primesc mai puțin de 4% din cifra lor mică de +vânzare.

+

+Iată cum merge: casa de discuri cheltuie bani pe publicitate și ei consideră +această cheltuială ca pe un avans dat muzicienilor, deși muzicienii nu-l văd +niciodată. Deci în teorie, când cumperi un CD, o frântură din acei bani +merge către muzicieni, dar nu și în realitate. În realitate, banii vor +răscumpăra cheltuielile de publicitate și numai dacă muzicienii au un succes +foarte mare vor mai vedea vreo fărâmă din banii aceia.

+

+Muzicienii, desigur, semnează contractele de înregistrare pentru că ei speră +să fie printre puținii care se îmbogățesc. Așadar, în esență, muzicienilor +li se oferă o loterie pentru a-i ispiti. Deși sunt buni la muzică, poate nu +sunt buni la raționamente logice și prudente ca să perceapă această +capcană. Așa că semnează și probabil nu se aleg decât cu publicitatea. Ei +bine, de ce să nu le oferim publicitatea într-un mod diferit, nu printr-un +sistem care se bazează pe restricționarea publicului și printr-un sistem al +complexului industrial care ne împovărează cu muzică proastă care se vinde +ușor. Decât așa, de ce să nu facem din impulsul natural al ascultătorului, +de a da mai departe muzica pe care o iubește, un aliat al muzicienilor? Dacă +am avea această casetă care să apară în software-ul de redare ca o cale de a +le trimite un dolar muzicienilor, atunci rețelele de calculatoare ar putea +fi mecanismul pentru a le face muzicienilor această publicitate, aceeași +care acum este singurul lucru pe care îl primesc din contractele de +înregistrare.

+

+Trebuie să vedem că sistemul de copyright existent se descurcă jalnic cu +susținerea muzicienilor, la fel de jalnic ca și comerțul mondial care +încearcă să ridice standardele de viață în Filipine și în China. Există +aceste zone de afaceri în care toată lumea muncește într-un sweatshop +[n. trad. atelier sau fabrică în care angajații muncesc prea multe +ore cu salarii mici și în condiții neigienice] și toate produsele sunt +fabricate în sweatshopuri. Știam că globalizarea este o cale foarte +ineficientă de a ridica standardele de viață în alte țări. Dacă un american +este plătit cu $20 pe orâ ca să facă ceva și tu îi dai acel post unui +mexican care este plătit poate cu șase dolari pe zi, ce s-a întâmplat este +că i-ai luat mulți bani unui lucrător american, i-ai dat o fracțiune +minusculă, câteva procente, unui lucrător mexican și ai înapoiat restul +companiei. Dacă scopul tău este să ridici standardele de viață ale +lucrătorilor mexicani, acesta este un mod groaznic de a o face.

+

+Este interesant de văzut cum același fenomen se petrece în industria +copyright-ului, aceeași idee generală. În numele acestor muncitori care clar +merită ceva, propui măsuri care le dau o fărâmă și de fapt mai mult +consolidează puterea corporațiilor de a ne controla viețile.

+

+Dacă încerci să înlocuiești un sistem foarte bun, trebuie să muncești din +greu ca să găsești o alternativă mai bună. Dacă știi că sistemul prezent +este prost, nu este așa greu să găsești o alternativă mai bună; standardul +pentru comparație este foarte jos. Trebuie întotdeauna să ne amintim aceasta +când analizăm chestiuni de politica copyrightului.

+

+Așadar, cred că am spus cam tot ce voiam să spun. Aș vrea să menționez că +mâine în Canada este Ziua de Concediu Medical [n. trad. o +sărbătoare fictivă inventată ca un protest la adresa capitalismului global, +în care lumea este încurajată să se prefacă bolnavă și să nu meargă la +serviciu]. Mâine este începutul unei conferințe pentru a încheia negocierea +unei zone de comerț liber a Americilor, pentru a se încerca extinderea +puterii corporatiste în noi țări, și se plănuiește un protest amplu în +Quebec. Am văzut metode extreme folosite pentru a strivi acest +protest. Multor americani li se blochează intrarea în Canada la o graniță pe +care se presupune că o pot trece oricând. Folosind cele mai șubrede pretexte, s-a ridicat un zid în jurul centrului +Quebecului pentru a fi folosit ca o fortăreață și a-i ține pe protestatari +afară. Am văzut multe stratageme murdare folosite împotriva protestului +public la adresa acestor tratate. Și deci puținul de democrație care mai +rămâne după ce puterile guvernamentale le-au fost luate guvernatorilor aleși +democratic și date companiilor și organelor internaționale neabilitate, +puținul rămas va pieri în urma suprimării protestelor publice împotriva +abuzului.

+

+Mi-am dedicat 17 ani din viață pentru munca la software liber și la +chestiuni conexe. Nu am făcut asta pentru că o consider cea mai importantă +chestiune politică de pe lume. Am făcut-o pentru că este domeniul în care am +știut că trebuie să-mi folosesc aptitudinile ca să fac mult bine. Dar ce s-a +întâmplat este că problemele generale de politică au evoluat, iar în lumea +de astăzi cea mai mare problemă politică este să rezistăm tendinței de a da +trusturilor putere asupra publicului și a guvernelor. Văd software-ul liber +și chestiunile conexe pe care le-am discutat astăzi ca pe o parte din +această problemă majoră. Astfel că m-am văzut lucrând indirect la acea +problemă. Sper să contribui cu ceva la acest efort.

+

+RĂSPUNS:

+

+THORBURN: Ne vom întoarce către audiență pentru întrebări și +comentarii într-un moment. Dar permiteți-mi să ofer un scurt răspuns +general. Mi se pare că cele mai puternice și mai importante îndrumări +practice pe care ni le oferă Stallman au două elemente-cheie. Unul este +înțelegerea că vechile prezumții despre copyright, vechile folosiri ale +copyrightului sunt nepotrivite; ele sunt contestate sau subminate de sosirea +calculatoarelor și a rețelelor de calculatoare. Aceasta poate fi evident, +dar este esențial.

+

+Al doilea este înțelegerea că era digitală ne cere să reconsiderăm cum +distingem și cântărim tipurile de muncă intelectuală și de creație. Stallman +are cu siguranță dreptate că anumite forme de strădanii intelectuale +justifică mai multă protecție prin copyright decât altele. Să încercăm să +identificăm sistematic aceste tipuri sau niveluri diferite de protecție prin +copyright mi se pare o cale prețioasă de a aborda problemele muncii +intelectuale ridicate de sosirea calculatorului.

+

+Dar cred că detectez și o altă temă care se ascunde sub ceea ce a spus +Stallman și care nu se referă deloc direct la calculatoare, ci mai general +la întrebări despre autoritatea democratică și despre puterea pe care +guvernele și corporațiile o exercită tot mai mult asupra vieților +noastre. Această fațetă populistă și anti-corporativă a discursului lui +Stallman este hrănitoare, dar și reducționistă, potențial simplistă. Și este +poate și prea idealistă. De exemplu, cum ar putea un poet sau compozitor sau +muzician autorul unui manual academic să supraviețuiască în această lume +nouă și curajoasă în care oamenii sunt încurajați, dar nu obligați, să-i +plătească pe autori? Cu alte cuvinte, mi se pare că discrepanța între +practica existentă și posibilitățile vizionare despre care speculează +Stallman este imensă.

+

+Așadar, voi încheia prin a-l ruga pe Stallman să elaboreze puțin anumite +aspecte ale expunerii sale și, în special, dacă dorește să detalieze modul +în care așa-numiții „creatori tradiționali” ar fi protejați în noul său +sistem de copyright.

+

+STALLMAN: Înainte de toate, trebuie să subliniez că nu ar trebui să +folosim termenul „protecție” pentru a descrie ce face +copyrightul. Copyrightul îngrădește oamenii. Termenul „protecție” este un +termen de propagandă al companiilor care dețin copyrighturi. Termenul +„protecție” înseamnă că oprește ceva de la a fi cumva distrus. Ei bine, eu +nu cred că un cântec este distrus dacă există mai multe copii ale sale +redate mai mult. Nu cred nici că un roman este distrus dacă mai mulți oameni +citesc copii ale lui. Așa că nu voi folosi acel cuvânt. Consider că el +îndeamnă oamenii să se identifice cu grupul greșit.

+

+De asemenea, este o idee foarte proastă să vorbim despre proprietate +intelectuală din două motive. În primul rând, judecă preconceput cea mai +fundamentală întrebare din domeniu, care este: cum trebuie să tratăm aceste +lucruri și trebuie să le tratăm ca pe un fel de proprietate? A folosi +termenul „proprietate intelectuală” pentru a descrie acest domeniu înseamnă +a presupune că răspunsul este „da”, că așa trebuie tratate lucrurile și nu +altfel.

+

+În al doilea rând, încurajează supra-generalizarea. Proprietatea +intelectuală este un termen atotcuprinzător pentru diverse sisteme legale cu +origini independente, cum ar fi copyrightul, patentele, mărcile +înregistrate, secretele comerciale și alte câteva lucruri. Ele sunt aproape +complet diferite; nu au nimic în comun. Dar oamenii care aud termenul +„proprietate intelectuală” sunt dirijați spre o imagine falsă din care își +imaginează că există un principiu general al proprietății intelectuale care +a fost aplicat unor domenii specifice, și astfel ei presupun că aceste +diverse domenii ale legii sunt similare. Aceasta conduce nu numai la o +gândire neclară despre ce este bine să facem, ci face oamenii să nu priceapă +ce spune legea în fapt pentru că ei presupun că legea copyrightului, a +patentelor și a mărcilor înregistrate sunt similare, când, de fapt, ele sunt +total diferite.

+

+Deci dacă doriți să încurajați o gândire atentă și o înțelegere clară a ce +spune legea, evitați termenul „proprietate intelectuală”. Vorbiți despre +copyright. Sau despre patente. Sau despre mărci înregistrate sau despre +orice subiect doriți. Dar nu vorbiți despre proprietate +intelectuală. Opiniile despre proprietate intelectuală sunt aproape +obligatoriu prostești. Nu am o opinie despre proprietatea intelectuală. Am +opinii despre copyrighturi și patente și mărci înregistrate, și sunt +diferite. Am ajuns la ele prin procese de gândire diferite pentru că acele +sisteme legale sunt total diferite.

+

+Mă rog, am făcut o divagație, dar este extrem de important.

+

+Și acum să trec la subiect. Desigur, nu știm cât de bine ar funcționa, dacă +ar merge să le ceri oamenilor să-i plătească voluntar pe autorii și +muzicienii care le plac. Un lucru evident este: cât de bine ar merge un +astfel de sistem este proporțional cu numărul de oameni care participă în +rețea, iar acel număr, știm, va crește cu un ordin de mărime în decursul +câtorva ani. Dacă l-am încerca astăzi, ar putea eșua și asta nu ar dovedi +nimic pentru că, dacă ar participa de zece ori pe atâția oameni, ar putea +funcționa.

+

+Celălalt aspect este, noi nu avem acest sistem monetar digital; deci chiar +nu îl putem încerca astăzi. Am putea încerca să facem ceva +asemănător. Există servicii unde vă puteți înregistra ca să plătiți bani +cuiva — cam ca PayPal. Dar înainte să-i puteți plăti oricui prin +PayPal, trebuie să treceți prin multă hârțogărie și să le dați informații +personale, iar ei colectează date despre cui îi plătiți. Puteți avea +încredere să nu abuzeze de aceasta?

+

+Așadar dolarul poate nu vă descurajează, dar deranjul necesar pentru a plăti +vă poate descuraja. Ideea sistemului este că trebuie să fie simplu ca bună +ziua să plătești când ai chef, astfel încât să nu fie nimic care să vă +descurajeze decât suma propriu-zisă de bani. Iar dacă aceasta este suficient +de mică, de ce v-ar descuraja? Știm, totuși, că fanii chiar îi iubesc pe +muzicieni și știm că au existat trupe care i-au încurajat pe fani să copieze +și să redistribuie muzica și care au avut, și mai au, success, de exemplu +„Grateful Dead”. Ei își câștigă ușor existența cu muzica pentru că i-au +încurajat pe fani să o înregistreze și să copieze casetele. Nici nu și-au +pierdut vânzările de înregistrări.

+

+Migrăm ușor de la era tiparului la era rețelelor de calculatoare, dar asta +nu se întâmplă într-o zi. Oamenii încă cumpără o mulțime de discuri și +aceasta va continua probabil mulți ani — poate la infinit. Câtă vreme +această tendință continuă, simpla existență a copyrightului aplicat încă +vânzărilor comerciale ale înregistrărilor ar trebui să facă o treabă la fel +de bună ca și astăzi la a-i sprijini pe muzicieni. Desigur, aceasta nu este +prea bine, dar cel puțin nu va fi mai rău.

+

+DISCUȚIE:

+

+ÎNTREBARE: [Un comentariu și o întrebare despre descărcarea liberă și +despre încercarea lui Stephen King de a-și vinde unul din romane în serie, +prin Internet]

+

+STALLMAN: Da, este interesant de știut ce a făcut și ce s-a +întâmplat. Când am auzit prima oară despre aceasta, am fost euforic. M-am +gândit că poate face un pas înspre o lume care nu este bazată pe încercarea +de a ține publicul într-o strânsoare de fier. După aceea am văzut că chiar a +scris ca să le ceară oamenilor să-l plătească. Ca să vă explic ce a făcut, +el publica romanul în serie, în tranșe, și a spus: „dacă primesc destui +bani, voi publica mai mult”. Dar cererea pe care a făcut-o cu greu se putea +numi cerere. Îi intimida pe cititori. Spunea: „dacă nu plătiți, sunteți +răi. Iar dacă sunt prea mulți răi printre voi, am să mă opresc din scris”.

+

+Ei bine, în mod clar nu așa faci publicul să vrea să-ți trimită +bani. Trebuie să-i faci să te iubească, nu să se teamă de tine.

+

+VORBITOR: Detaliile erau că el cerea ca un anumit procentaj — +nu știu procentajul exact, pe la 90% cred — din oameni să trimită o +anumită sumă de bani, care, cred, era un dolar sau doi dolari sau undeva în +acel ordin de mărime. Trebuia să-ți tastezi numele și adresa de email și +alte informații ca să ajungi să o descarci, iar dacă nu se ajungea la acel +procentaj de oameni după primul capitol, el a spus că nu va mai lansa alt +capitol. Era foarte potrivnic publicului care descărca volumul.

+

+ÎNTREBARE: Schema în care nu există copyright, dar oamenii sunt +rugați să facă donații voluntare, nu este susceptibilă de abuz din cauză că +oamenii vor plagia?

+

+STALLMAN: Nu. Nu aceasta am propus. Țineți minte, eu propun să existe +copyright care să acopere distribuirea comercială și să se permită numai +redistribuirea textuală necomercială. Deci oricine ar modifica documentul ca +să pună o legătură către propriul website, în loc de o legătură către +website-ul autorului, ar încălca în continuare copyrightul și ar putea fi +acționați în judecată exact ca și astăzi.

+

+ÎNTREBARE: Înțeleg. Deci vă imaginați o lume în care încă există +copyright?

+

+STALLMAN: Da. Cum am spus, pentru acele tipuri de opere. Nu spun că +totul trebuie să fie permis. Propun să reducem puterile copyrightului, nu să +le abolim.

+

+THORBURN: Cred că o întrebare la care m-am gândit în tip ce vorbeai, +Richard, și din nou în timp ce răspundeai la această întrebare, este de ce +nu analizezi modurile în care calculatorul însuși elimină complet +intermediarul — așa cum Stephen King a refuzat să facă — și +poate stabili o relație personală.

+

+STALLMAN: Da, se poate, și de fapt această donație voluntară este una +dintre căi.

+

+THORBURN: Te gândești la un sistem care nu implică deloc un editor?

+

+STALLMAN: Bineînțeles. Sper să nu-l implice, vedeți, pentru că +editorii îi exploatează teribil pe autori. Când îi întrebi despre aceasta pe +reprezentanții editurilor, ei răspund „păi, da, dacă un autor sau o trupă nu +vrea să ne folosească, nu trebuie obligați legal să o facă”. Dar, de fapt, +ei fac tot posibilul să creeze sistemul astfel încât aceasta să nu fie +fezabil. De exemplu, propun formate multimedia pentru copiere restricționată +și, ca să publici în aceste formate, trebuie să treci prin marile edituri +pentru că ei nu spun nimănui cum să publici astfel. Ei speră deci într-o +lume unde sistemele de redare vor reda aceste formate și, ca să obții ceva +ce poți reda pe acele sisteme, trebuie să vină prin edituri. +Deci, în practică, cu toate că nu există o lege interzicând unui autor sau +unui muzician să publice direct, nu va fi fezabil. Mai este și momeala de a +te îmbogăți, poate. Ei zic „te publicăm noi și poate o să ajungi bogat ca +Beatles-ii”. Alegeți-vă un grup foarte puternic și, desigur, doar o mică +parte din muzicieni vor fi ca ei. Dar această perspectivă îi va atrage să +semneze contracte care îi vor înlănțui pentru totdeauna.

+

+Editorii tind să nu respecte contractele cu autorii. De exemplu, contractele +de cărți prevăd de obicei ca dacă o carte se epuizează, drepturile să revină +la autor, iar în general editorii nu prea onorează acea clauză. Adesea +trebuie forțați. Ei bine, ce încep să facă în zilele noastre este să +folosească publicarea electronică drept scuză ca să spună că nu se va epuiza +niciodată; și niciodată nu trebuie să restituie drepturile. Ideea lor este, +când autorul nu are influență, convinge-l să semneze și, de atunci înainte, +nu va mai avea putere; numai editorul va avea puterea.

+

+ÎNTREBARE: Ar fi bine să avem licențe libere pentru diverse feluri de +opere care să protejeze, pentru fiecare utilizator, libertatea de a le copia +în modul potrivit pentru acel fel de operă?

+

+STALLMAN: Da, oamenii lucrează la aceata. Dar pentru opere +nefuncționale, lucrurile nu se pot substitui între ele. Să examinăm o +lucrare funcțională, să zicem un procesor de texte. Păi, dacă cineva face un +procesor de texte liber, îl poți folosi pe acela. Nu ai nevoie de +procesoarele de texte nelibere. Dar nu aș spune că un cântec liber este un +surogat pentru toate cântecele nelibere sau că un roman liber este un +surogat pentru toate romanele nelibere. Pentru aceste tipuri de opere, +situația este diferită. Eu cred că trebuie pur și simplu să înțelegem că +aceste legi nu merită să fie respectate. Nu este greșit să împarți cu +vecinul tău și, dacă cineva vă spune că nu puteți împărți cu vecinul vostru, +nu ar trebui să-l ascultați.

+

+ÎNTREBARE: Cu privire la lucrările funcționale, cum concepeți +echilibrul între nevoia de a aboli copyrightul și nevoia unor stimulente +economice pentru ca aceste lucrări funcționale să fie dezvoltate?

+

+STALLMAN: Ei bine, ce vedem este, întâi de toate, că acest stimulent +economic este mai puțin necesar decât a presupus lumea. Uitați-vă la +mișcarea pentru software liber unde avem peste 100.000 voluntari cu norme +parțiale care dezvoltă software liber. Vedem și că sunt alte căi de a +strânge bani pentru aceasta care nu se bazează pe a opri publicul să copieze +și să modifice aceste opere. +Aceasta este povața interesantă a mișcării pentru software liber. În afară +de faptul că vă oferă o cale de a folosi un calculator păstrându-vă +libertatea de a împărți și coopera cu alții, ne mai arată și că această +supoziție negativă, că oamenii nu ar face niciodată aceste lucruri decât +dacă li se acordă prerogative speciale de a forța lumea să-i plătească, este +pur și simplu greșită. Multă lume va face aceste lucruri. Apoi, dacă ne +uităm, să zicem, la scrierea de monografii care servesc de manuale în multe +arii științifice în afara celor mai de bază, autorii nu fac bani din +aceasta. +Avem acum și un proiect de enciclopedie liberă care este, de fapt, un +proiect de enciclopedie fără reclame și care face progrese. Aveam un proiect +pentru o enciclopedie GNU, dar l-am comasat cu proiectul comercial când au +adoptat licența noastră. În ianuarie, au comutat la Licența GNU pentru +Documentație Liberă pentru toate articolele din enciclopedia lor. Așa că am +spus, „să ne unim forțele cu ei și să îndemnnăm lumea să le aducă +contribuții”. Se numește „NUPEDIA” și veți găsi o legătură către ea dacă +vizitați http://www.gnu.org/encyclopedia. Și iată cum am extins dezvoltarea +în comun a unei baze libere de cunoștințe utile de la software la o +enciclopedie. Acum sunt foarte încrezător că în toate domeniile lucrărilor +funcționale, nu avem nevoie de acel stimulent economic chiar atât încât să +paralizăm folosirea acelor lucrări.

+

+THORBURN: Bine, dar în celelalte două categorii?

+

+STALLMAN: Pentru celelalte două clase de lucrări, nu știu. Nu știu +dacă oamenii vor scrie într-o bună zi romane fără să se preocupe dacă vor +câștiga bani cu ele. Într-o lume care va fi depășit sărăcia, gândesc că o +vor face. Poate ce trebuie să facem ca să ajungem la acea lume lipsită de +sărăcie este să eliminăm controlul corporațiilor asupra economiei și a +legilor. Deci, efectiv, este o problemă de „oul sau găina”. Pe care o facem +prima? Cum ajungem la o lume în care oamenii nu sunt ahtiați după bani, +decât dacă eliminăm controlul companiilor? Și cum eliminăm controlul +companiilor decât dacă — În orice caz, nu știu, dar de aceea propun +pentru început un sistem de copyright de compromis ca o cale de a genera un +venit pentru oamenii care scriu acele opere.

+

+ÎNTREBARE: Cum credeți, concret, că s-ar implementa acest sistem de +copyright în contextul strânsorii pe care interesele corporațiilor o au +asupra politicienilor americani, din cauza sistemului de finanțare a +campaniilor?

+

+STALLMAN: Mă depășește. Aș vrea să pot ști. Este o problemă +extraordinar de grea. Dacă aș ști cum să rezolv această problemă, aș +rezolva-o și nimic pe lume nu m-ar face să mă simt mai mândru.

+

+ÎNTREBARE: Cum luptăm cu controlul corporațiilor? Căci când privim +aceste sume de bani pe care corporațiile le cheltuie ca sa facă lobby la +tribunale, este înfricoșător. Cazul DECS despre care vorbiți a costat până +acum vreun milion și jumătate de dolari din partea apărării. Dumnezeu știe +cât costă din partea corporațiilor. Aveți idee cum luptăm cu aceste sume +uriașe?

+

+STALLMAN: Am o sugestie. Dacă ar fi să sugerez să boicotăm complet +filmele, cred că oamenii mi-ar ignora sugestia. Ar considera-o prea +radicală. Deci aș vrea să fac o sugestie ușor diferită care ajunge, în +final, la aproape același rezultat, și anume, nu mergeți la un film decât +dacă aveți un motiv substanțial să credeți că este bun. Aceasta va duce, în +practică, la aproape același rezultat cu un boicot total al filmelor de la +Hollywood. În rezultat este aproape identic, dar în intenție este foarte +diferit. Am observat că multă lume merge la film pentru motive care nu au +nimic de-a face cu cât de bun cred ei că este filmul. Deci dacă schimbați +aceasta, dacă mergeți la un film numai dacă aveți motive să credeți că este +bun, le veți lua o bună parte din bani.

+

+THORBURN: Un mod de a interpreta discursul de astăzi, cred, este să +înțelegem că, oricând în societate apar tehnologii radicale și +transformatoare, există o luptă pentru controlul lor. Noi astăzi repetăm ce +s-a mai întâmplat în trecut. Din acest punct de vedere, nu există motive +pentru disperare, nici chiar pesimism, despre ce va fi pe termen lung. Dar, +pe termen scurt, încleștările pentru controlul textului și al imaginilor, al +tuturor formelor de informație, vor fi probabil dureroase și omniprezente. +De exemplu, ca profesor de mijloace de comunicare, accesul meu la imagini a +fost restrâns în anii recenți într-un mod care nu era posibil înainte. Dacă +scriu un eseu în care vreau să folosesc cadre statice, chiar și din filme, +îmi este mult mai greu să obțin permisiunea să le folosesc, iar prețurile +pentru a folosi acele cadre statice sunt mult mai mari — chiar și când +demonstrez că este o cercetare intelectuală și intră în categoria „folosirii +de bună credință”. Deci cred că, în acest moment de transformare prelungită, +poate perspectivele pe termen lung nu sunt atât de sumbre ca ceea ce se +întâmplă pe termen mai scurt. Dar, în orice caz, trebuie să înțelegem +ansamblul experiențelor noastre contemporane ca pe o nouă versiune a +încleștărilor pentru controlul resurselor tehnologice, care este un +principiu recurent în societatea occidentală.

+

+Este esențial și să înțelegem că istoria tehnologiilor anterioare este și ea +complicată. Impactul tiparului în Spania, de exemplu, este radical diferit +de impactul lui în Anglia sau în Franța.

+

+ÎNTREBARE: Unul dintre lucrurile care mă deranjează când aud discuții +despre copyright este că adesea încep cu „vrem o schimbare la 180 de +grade. Vrem să înlăturăm orice tip de control”. Mi se pare că o parte din +substratul celor trei categorii care au fost sugerate este o acceptare a +faptului că există niște înțelepciune în copyright. Unii dintre criticii +modului în care funcționează în prezent copyrightul consideră că, de fapt, +ar trebui să fie diminuat și să funcționeze mai degrabă ca patentele și +mărcile înregistrate în termeni de durată. Mă întreb dacă vorbitorul nostru +ar putea comenta această strategie.

+

+STALLMAN: Sunt de acord că este o idee bună să scurtăm durata +copyrightului. Pentru a încuraja publicarea, nu este absolut deloc nevoie să +permitem ca un copyright să dureze până la 150 de ani, ceea ce este posibil +sub legea curentă. Companiile susțineau că un copyright de 75 de ani pentru +o operă făcută la comandă nu este destul pentru a permite publicarea acestei +opere. Le provoc pe aceste companii să-și prezinte balanța contabilă +proiectată pe 75 de ani în viitor ca să susțină acele afirmații. Ceea ce vor +ele de fapt, este să poată extinde copyrightul pe opere vechi, ca să poată +continua să limiteze folosirea acestora. Dar cum poți să stimulezi producția +de opere în anii 1920 prin extinderea copyrightului astăzi, mie îmi scapă, +în afară de situația în care au o mașină a timpului undeva. Desigur, +într-unul din filemele lor, aveau o mașină a timpului. Poate asta le-a +afectat gândirea.

+

+ÎNTREBARE: Ați luat în considerare extinderea conceptului de +„folosire de bună credință” și există nuanțe pe care ați vrea să ni le +expuneți?

+

+STALLMAN: Ideea de a le permite tuturor copierea textuală +necomercială a două dintre tipurile de opere ar putea fi interpretată ca o +extindere a folosirii de bună credință. Este mai mult decât ce înseamnă +folosirea de bună credință în prezent. Dacă ideea este că publicul renunță +la niște libertăți ca să stimuleze progresul, atunci poți trage linia în +diverse locuri. La ce libertăți renunță publicul și ce libertăți păstrează?

+

+ÎNTREBARE: Pentru a devia conversația pentru o secundă, în anumite +domenii ale divertismentului avem conceptul de „prezentare publică”. De +exemplu, copyrightul nu ne împiedică să cântăm colinde de Crăciun când este +sezonul, dar împiedică reprezentațiile publice. Și mă întreb dacă ar fi util +să ne gândim, în loc să extindem folosirea de bună credință la copierea +textuală necomercială, să o extindem la ceva mai puțin de atât, dar la mai +mult decât se înțelege în prezent prin folosire de bună credință.

+

+STALLMAN: Credeam că asta ar putea fi suficient, dar apoi Napster m-a +convins de altceva, pentru că Napster este folosit de utilizatorii săi +pentru redistribuire textuală necomercială. Serverul Napster în sine este o +activitate comercială, dar oamenii care adaugă documente fac asta în mod +necomercial și ar fi putut face asta și pe propriile site-uri la fel de +ușor. Clocotul extraordinar, interesul în Napster și folosirea lui arată că +este foarte util. Acum sunt convins că oamenii trebuie să aibă dreptul de a +publica copii redistribuite necomercial, textual, după orice.

+

+ÎNTREBARE: O analogie care mi-a fost sugerată recent pentru întreaga +chestiune cu Napster a fost analogia unei biblioteci publice. Cred că mulți +din cei care ați ascultat argumgentele despre Napster ați auzit această +analogie. Mă întreb dacă puteți comenta despre aceasta. Apărătorii lumii +care spune că Napster trebuie să continue și să nu i se impună restricții +susțin cam așa: „când cineva intră într-o bibliotecă și împrumută o carte, +nu plătește pentru ea, și ea poate fi împrumutată de zeci, de sute de ori, +fără vreo plată în plus. De ce este Napster diferit?”

+

+STALLMAN: Ei, nu este chiar același lucru. Dar trebuie să subliniez +că editorii vor să transforme bibliotecile publice în magazine cu plata la +fiecare folosire. Deci ei sunt împotriva bibliotecilor publice.

+

+ÎNTREBARE: Aceste idei despre copyright ne pot sugera idei pentru +chestiuni care țin de legea patentelor, cum ar fi să facem medicamente +ieftine, nepatentate, pentru Africa?

+

+STALLMAN: Nu, nu au nicio legătură. Chestiunile de patente sunt +complet diferite de chestiunile de copyright. Ideea că ar avea ceva în comun +este una dintre consecințele nefericite care apar când folosim termenul +„proprietate intelectuală” și încurajăm lumea să îngrămădească aceste +chestiuni la un loc pentru că, după cum ați auzit, am vorbit despre situații +în care prețul unei copii nu este aspectul principal. Dar care este aspectul +principal al fabricării de medicamente contra SIDA pentru Africa? Este +prețul, nimic altceva decât prețul.

+

+Acum, lucrul despre care am vorbit ia naștere pentru că tehnologia +informației digitale îi dă fiecărui utilizator capacitatea de a face +cópii. Ei bine, nimic nu ne dă tuturor capacitatea de a face cópii după +medicamente. Nu am capacitatea să copiez un medicament pe care îl am. De +fapt, nimeni nu are; nu așa se fac. Acele medicamente se produc numai în +fabrici costisitoare și se fac în fabrici centralizate costisitoare, fie că +sunt medicamente nepatentate sau sunt importate din SUA. Oricum, vor fi +produse într-un număr mic de fabrici, iar întrebările sunt numai cât costă +și dacă sunt disponibile la un preț pe care oamenii Africii și-l pot +permite.

+

+Deci aceasta este o chestiune nemaipomenit de importantă, dar este o +chestiune total diferită. Există un singur domeniu unde apar probleme de +patente care sunt, de fapt, similare cu problema libertății de a copia și +acesta este domeniul agriculturii. Pentru că există lucruri patentate care +pot fi cópii, mai mult sau mai putin — anume, vietățile. Ele se +copiază când se reproduc. Nu este neapărat o copiere exactă; genele lor se +amestecă. Dar realitatea este că fermierii profită de milenii de această +capacitate a vietăților pe care le cresc de a se copia pe ele +însele. Agricultura înseamnă, în esență, să copiezi lucrurile pe care le +crești și să le tot copiezi în fiecare an. Când varietățile de plante și de +animale sunt patentate, când genele sunt patentate și folosite în acestea, +rezultatul este că fermierilor li se interzice să mai facă aceasta.

+

+Există un fermier în Canada căruia i-a crescut pe câmp o varietate patentată +și el a afirmat: „nu am făcut asta intenționat. Polenul a fost dus de vânt +și vântul cu acele gene a ajuns pe cultura mea de plante”. Și i s-a spus că +aceasta nu importă; că trebuie să le distrugă oricum. A fost un exemplu +extrem despre cât de mult poate un guvern să ia partea unui monopol.

+

+Deci cred că, urmând aceleași principii pe care le aplic la copierea +documentelor pe calculator, fermierii trebuie să aibă un drept indiscutabil +de a-și păstra semințele și de a-și prăsi animalele. Am putea avea patente +care să acopere companiile care operează cu semințe, dar nu și pe fermieri.

+

+ÎNTREBARE: Să transformi un model într-un succes presupune mai mult +decât licențierea. Puteți vorbi despre aceasta?

+

+STALLMAN: Absolut. Știți, eu nu am răspunsurile. Dar cred că o parte +din ce este crucial pentru a produce informații libere, funcționale, este +idealismul. Oamenii trebuie să perceapă că este important ca informația să +fie liberă, că atunci când informația este liberă, o poți folosi pe +deplin. Când este limitată, nu poți. Trebuie să perceapă că informația +neliberă este o încercare de a-i diviza și de a-i ține neajutorați și +umili. Apoi le poate veni ideea: „să cooperăm ca să producem informația pe +care vrem să o folosim, ca să nu fie sub controlul unei persoane puternice, +care să ne dicteze ce putem face”.

+

+Aceasta amplifică enorm conceptul. Deși nu știu cât de bine va funcționa în +diverse domenii, cred că în domeniul educației, când ne uităm la manual, +cred că știu cum se poate face. Există o mulțime de profesori pe lume, +profesori care nu sunt la universități prestigioase — poate sunt la +liceu; poate sunt la colegii — unde ei nu scriu și publică prea multe +lucruri și unde nu există o cerere uriașă. Dar mulți dintre ei sunt +deștepți. Mulți își cunosc materiile bine și ar putea scrie manuale despre o +mulțime de materii ca să le împartă cu lumea și ar primi o apreciere +fantastică de la lumea care va învăța după ele.

+

+ÎNTREBARE: Așa am propus și eu. Dar este curios că eu cunosc istoria +educației. Cu asta mă ocup — proiecte media educaționale +electronice. Dar n-am putut găsi un exemplu; Știți vreun exemplu?

+

+STALLMAN Nu, nu știu. Am început să propun această enciclopedie și +resursă de învățare liberă acum vreo doi ani și am crezut că va dura +probabil un deceniu ca lucrurile să-și dea drumul. Acum deja avem o +enciclopedie care avansează. Deci lucrurile merg mai repede decât am +sperat. Cred că ce ne lipsește sunt câțiva oameni care să înceapă să scrie +manuale libere. Scrieți unul despre materia voastră favorită sau o părticică +dintr-unul. Scrieți câteva capitole și provocați lumea să scrie restul.

+

+ÎNTREBARE: De fapt căutam chiar ceva mai mult decât atât. În această +structură este important cineva care să creeze o infrastructură la care toți +ceilalți pot contribui. Nu s-a implementat o infrastructură de la grădiniță +până la liceu care să acumuleze contribuții de materiale.

+

+Pot lua informațiile din multe locuri, dar nu sunt publicate sub licențe +libere, așa că nu le pot folosi pentru a face un manual liber.

+

+STALLMAN: De fapt, copyrightul nu acoperă faptele. Acoperă numai +felul în care sunt scrise. Deci poți învăța un domeniu de oriunde și să +scrii un manual, iar dacă vrei poți face acel manual liber.

+

+ÎNTREBARE: Dar nu pot scrie de unul singur toate manualele care îi +trebuie unui elev ca să treacă prin școală.

+

+STALLMAN: Da, este adevărat. Și nici eu nu am scris un întreg sistem +de operare liber. Am scris câteva bucăți și am invitat alți oameni să mi se +alăture scriind alte bucăți. Așadar, am dat un exemplu. Am spus: „eu merg în +direcția asta. Veniți cu mine și vom ajunge undeva”. Și mi s-au alăturat +suficienți oameni încât am ajuns undeva. Deci, dacă judecați la modul „cum +am să termin toată treaba asta gigantică”, poate fi demoralizant. Dar cheia +este, nu priviți așa. Gândiți-vă să faceți un pas și să înțelegeți că după +ce ați făcut un pas, alți oameni vor face noi pași și, împreună, veți duce +în final treaba la capăt.

+

+Presupunând că omenirea nu se autodistruge, munca pe care o depunem astăzi +să producem o infrastructură educațională liberă, resursele libere de studiu +pentru omenire, acestea vor fi folositoare cât timp există umanitatea. Dacă +durează 20 de ani să o terminăm, ce dacă? Așadar, nu luați în considerare +mărimea întregii lucrări. Luați în considerare bucata pe care o veți face +voi. Aceasta le va arăta oamenilor că este fezabilă și alții vor face alte +părți.

+ + +
+

Această expunere a fost publicată în Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/essays-and-articles.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/essays-and-articles.html new file mode 100644 index 0000000..48ed76d --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/essays-and-articles.html @@ -0,0 +1,550 @@ + + + + + + + +Eseuri și articole - Proiectul GNU - Fundația pentru software liber + + + +
+ + +
+ + + + + + + + + + + +

Eseuri și articole

+ +
+ + +
+
+ +

Această pagină listează o serie de articole care descriu filozofia mișcării +pentru software liber, motivația pentru care dezvoltăm sistemul de operare +GNU ca software liber.

+ +

+ + + + + +Menținem și o listă de organizații care acționează +pentru libertatea dezvoltării calculatoarelor și a comunicațiilor +electronice (în engleză).

+ +

Despre software-ul liber

+

+Software-ul liber este o chestiune de libertate: oamenii ar trebui să fie +liberi să folosească software-ul în orice fel care este folositor +social. Software-ul diferă de alte obiecte materiale -- cum ar fi scaunele, +sandvișurile și benzina -- prin aceea că el poate fi copiat și schimbat mult +mai ușor. Aceste posibilități fac software-ul extrem de util; noi credem că +utilizatorii de software ar trebui să aibă libertatea să le folosească.

+ + + +

Despre sistemul de operare GNU

+ + + +

Licențierea software-ului liber

+ + + +

Legi și probleme

+ +

Patente

+ + + + + + + +

Gestiunea digitală a restricțiilor (Digital Restrictions Management - DRM)

+ + + +

Termenul de propagandă „proprietate +intelectuală”

+ + + +

Chestiuni culturale și sociale

+ + + +

Diverse

+ + + +

Terminologie și Definiții

+ + + +

Sprijinirea libertății software-ului

+ + + +

Umor filozofic

+ + + +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/fire.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/fire.html new file mode 100644 index 0000000..9b1d81c --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/fire.html @@ -0,0 +1,113 @@ + + + + + + +Copyright pe foc! - Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + +

Copyright pe foc!

+ +

Am fost la un bar aseară iar un tip mi-a cerut un foc pentru țigara +sa. Dintr-o dată mi-am dat seama că există cerere și aș putea face bani din +asta, așa că am fost de acord să-i aprind țigara pentru 100 de lei, dar de +fapt nu i-am dat un foc, ci i-am vândut o licență să-și aprindă +țigara. Licența pentru foc i-a interzis să dea un foc și altora, din moment +ce acel foc era proprietatea mea. Tipul era beat și m-a tratat ca pe un +lunatic, dar a acceptat focul meu (și prin urmare licența ce guverna +folosirea lui) în cele din urmă. Bineînțeles că în câteva minute am observat +că un prieten de-al său i-a cerut un foc și spre stupoarea mea el i-a dat +țigara și mi-au piratat focul! M-am înfuriat și-am dat să mă apropii de acea +parte a barului dar spre oroarea mea acel prieten a început să aprindă +țigările altor persoane din stânga, din dreapta, de peste tot! În câteva +clipe toți fumătorii din acea zonă a barului aveau țigările aprinse de la +focul MEU, fără a-mi plăti însă nimic. Înfuriat, am început să alerg de la o +persoană la alta smulgându-le țigările din mâini, aruncându-le la pământ și +călcându-le în picioare.

+ +

În mod ciudat, portarul și securitatea barului n-au arătat nici un pic de +respect pentru drepturile mele de proprietate și m-au aruncat afară pe ușă.

+ +

--Ian Clarke

+
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-doc.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-doc.html new file mode 100644 index 0000000..206f87b --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-doc.html @@ -0,0 +1,236 @@ + + + + + + + +Software liber si manuale libere - Proiectul GNU - Fundația pentru Software +Liber + + + + +

Software liber si manuale libere

+ + + +

+Cea mai mare deficienta a sistemelor de operare libere nu se afla in +programe — este localizata in lipsa unor manuale libere bune pe care sa le +putem include in acestea. Multe din cele mai importante programe ale noastre +nu vin cu manuale complete. Documentatia este o parte esentiala a oricarui +pachet software; cand pachetul unui software important care este liber nu +vine cu un manual liber, avem de-a face cu o mare lipsa. Avem multe astfel +de lipse in ziua de azi.

+ +

+Odata, acum multi ani, m-am gandit sa invat Perl. Am facut rost de o copie a +unui manual liber, dar mi s-a parut greu de citit. Cand am intrebat +utilizatorii de Perl despre alternative, mi-am spus ca existau manuale de +initiere mai bune — dar acelea nu erau libere.

+ +

+De ce se intamplase asta? Autorii de manuale bune le scrisesera pentru +O'Reilly Associates, care le-au publicat sub termeni restrictivi — fara +drept de copiere, fara modificare, fisierele sursa nu sunt disponibile — +care le exclud din comunitatea de software liber.

+ +

+Aceasta nu a fost prima oara cand astfel de lucruri s-au intamplat si (spre +marea pierdere a comunitatii noastre) era departe de a fi ultima. Editorii +de manuale private au ademenit de atunci multi autori sa-si restrictioneze +manualele. Am auzit de multe ori un utilizator GNU zicandu-mi entuziasmat +despre un manual pe care il scrie, care se astepta sa ajute proiectul GNU — +si apoi sa-mi fie zdrobite sperantele cand a inceput sa-mi explice ca +semnase un contract cu un editor care va pune restrictii astfel incat noi +nu-l vom putea folosi.

+ +

+Deoarece scrierea unei engleze bune este o calitate rara printre +programatori, ne putem permite cu dificultate sa pierdem manuale in acest +fel.

+ +

+Documentatia libera, ca si software-ul liber, este o problema de libertate, +nu de pret. Problema cu aceste manuale nu era ca O'Reilly Asoociates cerea +un pret pentru copiile tiparite — asta este acceptabil in sine. (Free +Software Foundation +vinde copii tiparite ale unor manuale libere +GNU de asemenea.) Dar manualele GNU sunt disponibile sub forma de cod +sursa, in timp ce acele manuale sunt disponibile doar pe hartie. Manualele +GNU vin cu permisiunea de a copia si a modifica; manualele Perl nu. Aceste +restrictii sunt problema.

+ +

+Criteriul pentru un manual liber este aproximativ acelasi ca si pentru +software liber; este o chestiune de a da tuturor utilizatorilor anumite +libertati. Redistribuirea (inclusiv redistribuirea comerciala) trebuie sa +fie permisa, astfel incat manualul poate insoti fiecare copie a programului, +pe retea sau pe hartie. Permisiunea de a modifica este de asemenea cruciala.

+ +

+Ca o regula generala, nu cred ca este esential pentru oameni sa aiba +permisiunea de a modifica tot felul de articole si carti. Problemele pentru +scrieri nu sunt in mod neaparat aceleasi ca si pentru software. De exemplu, +eu nu cred ca sunteti sau sunt obligat de a da permisiunea de a modifica +articole ca acesta, care descriu actiunile sau opiniile noastre.

+ +

+Dar exista un motiv anume pentru care libertatea de a modifica este +esentiala pentru documentatia unui software liber. Cand oamenii isi exercita +dreptul lor de a modifica programul si ii adauga sau ii modifica +facilitatile, daca sunt constiinciosi, de asemenea ii vor modifica si +manualul — astfel incat sa poata oferi documentatie exacta si utilizabila +odata cu programul modificat. Un manual care interzice programatorilor de a +fi scrupulosi si sa termine treaba, sau mai exact le cere sa scrie un nou +manual de la inceput daca modifica programul, nu satisface necesitatile +comunitatii noastre.

+ +

+In timp ce o interdictie inabusitoare asupra modificarii este inacceptabila, +unele tipuri de interdictii asupra metodei de modificare nu pun nici o +problema. De exemplu, cerinta de a mentine nota de drept de autor a +autorului original, termenii de distributie sau lista de autori este in +regula. De asemenea nu este nici o problema in a cere ca versiuni modificate +sa includa note in care sa se specifice ca au fost modificate, chiar sa aiba +parti intregi ce nu pot fi sterse sau modificate, atat timp cat aceste parti +se ocupa de elemente non-tehnice. (Unele manuale GNU le au.)

+ +

+Aceste tipuri de restrictii nu sunt o problema deoarece, din punct de vedere +practic, nu opresc programatorul constiincios in a adapta manualul astfel +incat sa se potriveasca programului modificat. Cu alte cuvinte, nu opresc +comunitatea de software liber in a se folosi din plin de manual.

+ +

+Totusi, trebuie sa fie posibila sa se modifice intreg continutul +tehnic si apoi sa se distribuie rezultatul prin media obisnuita, +prin toate canalele obisnuite; altfel, restrictiile blocheaza comunitatea, +manualul nu este liber si avem astfel nevoie de un alt manual.

+ +

+Din pacate, este adeseori greu de gasit cineva sa scrie un alt manual cand +deja exista un manual privat. Obstacolul este ca multi utilizatori cred ca +un manual privat este destul de bun — astfel incat ei nu vad nevoia de a +scrie un manual liber. Ei nu vad ca sistemul de operare liber are o lipsa +care trebuie reparata.

+ +

+De ce cred utilizatorii ca manualele private sunt destul de bune? Unii nu +s-au gandit la problema. Sper ca acest articol va face ceva pentru a schimba +asta.

+ +

+Alti utilizatori considera manualele private acceptabile din acelasi motiv +pentru care atat de multi oameni considera programele private acceptabile; +ei judeca in termeni pur practici, nu folosesc libertatea ca si un +criteriu. Acesti oameni au dreptul la parerile lor, dar din moment ce aceste +opinii vin de la valori care nu includ libertatea, ei nu sunt un ghid pentru +acei dintre noi care aprecieaza libertatea.

+ +

+Va rog sa spuneti mai departe despre aceasta problema. Noi pierdem in +continuare manuale in fata editorilor privati. Daca spunem mai departe ca +manualele private nu sunt suficiente, poate urmatoarea persoana care vrea sa +ajute GNU prin scrierea de documentatie va realiza, inainte de a fi prea +tarziu, ca trebuie inainte de toate sa o faca libera.

+ +

+De asemenea putem incuraja editorii comerciali sa vanda manuale libere in +locul celor private. O metoda prin care puteti ajuta aceasta este sa +verificati termenii de distribuitie ai manualului inainte de a-l cumpara si +sa preferati manualele libere in locul celor private.

+

+[Nota: Mentinem o pagina care afiseaza +documentatia libera publicata de altii decat de FSF].

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html new file mode 100644 index 0000000..3fba023 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html @@ -0,0 +1,437 @@ + + + + + + + +De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open +source” - Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + + +

De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open +source”

+ +

+În timp ce software-ul liber, indiferent de denumirea ce i-o dăm, presupune +aceeaşi libertate de utilizare, denumirea ce o primeşte conduce la o +diferenţă semnificativă: denumiri diferite conţion idei diferite.

+ +

+În 1998, membri ai comunităţiui software-ului liber au început să folosească +noţiunea de „software open source” în +loc de „software liber”, pentru a +descrie ceea ce creau. Noţiunea de „open source” a fost rapid asociată cu o +abordare diferită, o filosofie diferită, cu valori diferite şi chiar cu alte +criterii pentru a determina care licenţe sunt acceptabile. Mişcarea pentru +software liber şi mişcarea pentru software open-source sunt azi două mişcări clar separate, deşi putem colabora şi +chiar colaborăm la proiecte concrete.

+ +

+Acest articol explică de ce utilizarea noţiunii de „open source” nu rezolvă +nici o problemă, ba, mai mult, creează probleme noi. E vorba de motivele +pentru care e preferabil să utilizăm conceptul de „software liber”.

+ +

Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source”

+ +

+Mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” sunt ca două tabere +politice înăuntrul comunităţii software-ului liber.

+ +

+Grupurile radicale din anii '60 erau reputate pentru facţionalism: +organizaţiile se scindau din cauza unor dezacorduri privind detalii de +strategie, după care se urau reciproc. Se înţelegeau asupra principiilor de +bază, dar se contraziceau asupra implementării lor practice; şi se +considerau inamici, luptându-se unii cu alţii până la capăt. Sau, cel puţin, +asta este imaginea care s-a păstrat în memoria publică, fie că e corectă, +sau nu.

+ +

+Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” +sunt exact contrariul situaţiei de mai sus. Deşi nu suntem de acord asupra +unor principii esenţiale, suntem de acord asupra abordării practice. Astfel +că putem colabora şi chiar colaborăm în numeroase proiecte comune. Noi nu +considerăm mişcarea „open source” un adversar. Adversarul este software-ul +privat.

+ +

+Nu suntem împotriva mişcării „open source”, dar nu vrem să fim confundaţi cu +ei. Recunoaştem contribuţia pe care au avut-o în comunitatea noastră, dar +noi ne-am creat propria noastră comunitate. Noi dorim ca realizarile noastre +să fie asociate cu valorile şi cu filosofia noastră. Vrem să fim auziţi, nu +să fim trecuţi în obscuritate, în spatele unei viziuni diferite de cea care +ne aparţine.

+ +

+Aşa că vă rugăm să menţionaţi mişcarea pentru software liber când vorbiţi +despre realizările noastre, şi despre software-ul pe care l-am creat — cum +ar fi sistemul de operare GNU/Linux.

+ +

+ +

Ambiguitate

+ +

+Termenul de „software liber” („free software”, în engleză) poate conduce la +o confuzie: un înţeles nedorit (în principal, în engleză), „software pe care +îl poţi procura pe gratis” care rezultă din înţelesul cuvântului „liber”, în +egală măsură cu înţelesul dorit - „software care conferă utilizatorilor +anumite libertăţi”. Noi clarificăm această problemă publicând o definiţie mai clară a software-ului +liber, însă această nu e soluţia perfectă; problema nu e complet +eliminată. Un termen lipsit de ambiguitate ar fi foarte bun, dacă nu ar +conduce la alte probleme.

+ +

+Din nefericire, toate alternativele au probleme proprii. Am încercat +numeroase alte denumiri sugerate de public, şi deşi unele evită această +problemă, conduc la altele; nici una nu este atât de „corectă” încât să fie +o idee buna să începem să o folosim. Fiecare inlocuitor propus pentru +„software liber” are probleme semantice, sau chiar mai rău — iar aici intra +şi conceptul „software-ului open source”.

+ +

+Sensul evident al noţiunii de ”software open source” este că „poţi studia +codul sursă”. Acesta este o categorie mult mai restrânsă decât „software-ul +liber”; include software-ul liber, dar şi programe private ca Xv, +şi Qt sub licenţa sa originală (înainte de trecerea la QPL).

+ +

+Înţelesul evident al noţiunii de „open source” nu este înţelesul pe care +doresc să i-l atribuie susţinătorii săi. Rezultatul este că cei mai mulţi +oameni înţeleg greşit ce promovează mişcarea „open source”. Iată aici +definiţia scriitorului Neal Stephenson pentru „open source”:

+ +

+Linux este software „open source” în sensul că oricine poate copia fişierele +codului său sursă. +

+ +

+ +Nu cred că Stephenson a încercat să nege sau să conteste definiţia +„oficială”. Cred că el a încercat pur şi simplu să aplice regulile limbii +engleze pentru a da sens noţiunii. De altfel, statul Kansas a dat o +definiţie similară. +

+ +

+Cu privire la utilizarea software-ului open source (OSS), OSS este +software-ul al carui cod-sursă este accesibil în mod gratuit şi public, deşi +diversele contracte de licenţă nu sunt uniforme în privinţa posibilităţilor +lăsate utilizatorilor codului. +

+ +

+Desigur, mişcarea open source a încercat să rezolve această problemă +publicând o definiţie mai clară a noţiunii, la fel cum am făcut şi noi +pentru „software liber”.

+ +

+Dar explicaţia pentru „software liber” e simplă — o persoană care a auzit o +dată „exprimare liberă, nu intrare liberă” nu o s-o mai uite. Nu există însă +o metodă succintă pentru a explica sensul noţiunii de „open source”, şi care +să arate că definiţia noastră este una incorectă.

+ +

Teama de libertate

+ +

+Principalul argument în favoarea noţiunii de „software open source” este +acela că „software liber” stânjeneşte unii oameni. E adevărat: să vorbeşti +despre libertate, despre probleme etice, despre responsabilităţi şi despre +convenienţă, înseamnă să ceri oamenilor să gândească asupra unor lucruri pe +care ar prefera să le ignore. Aceasta poate conduce la jenă, şi unii pot +respinge ideea doar din acest motiv. Aceasta nu înseamnă că societatea va +beneficia dacă nu vom mai discuta despre aceste lucruri.

+ +

+Cu ani în urmă, autorii de software liber au constatat aceasta reacţie de +disconfort, şi unii au început să caute o metoda de a o evita. Ei se gândeau +că păstrând tăcerea asupra eticii şi libertăţii, şi vorbind numai despre +avantajele practice imediate ale unei categorii de software liber, ar putea +„vinde” programele către anumiţi utilizatori, în special celor din sfera +afacerilor. Noţiunea de „open source” a fost creată în acest scop — o cale +de a fi acceptabil pentru afacerişti.

+ +

+Potrivit criteriilor proprii, abordarea a fost eficace. Astăzi, numeroşi +utilizatori aleg să folosească software liber exclusiv din motive +practice. Asta e bine, pe de o parte, dar nu e tot ce avem nevoie! Atragerea +utilizatorilor către software-ul liber nu e scopul final, ci doar un prim +pas.

+ +

+Mai devreme sau mai târziu aceşti utilizatori vor fi tentaţi să se întoarcă +la software privat, pentru un avantaj concret. Nenumărate companii încearcă +să ofere asemenea tentaţii, şi de ce ar refuza utilizatorii? Singurul motiv +ar fi că au învăţat să aprecieze libertatea pe care le-o conferă software-ul +liber, prin sine însuşi. Iar noi trebuie să răspândim ideea — şi în acest +scop, trebuie să vorbim despre libertate. Până la un punct, „tăcerea” în +relaţiile cu partenerii comerciali poate folosi comunităţii, dar trebuie de +asemenea să vorbim din plin despre libertate.

+ +

+În prezent, avem „tăcere” destulă, dar insuficiente discuţii despre +libertate. Cei mai mulţi oameni implicaţi în problematica software-ului +liber nu prea vorbesc despre libertate — de obicei, pe motiv că încearcă să +fie mai „acceptabili în afaceri”. Îndeosebi distribuitorii de soft au +această caracteristică. Unele pachete de distribuţie ale sistemului de +operare GNU/Linux adaugă programe +private la sistemul central liber, şi sugerează utilizatorilor că acesta +este un avantaj, şi nu un pas înapoi dinspre libertate.

+ +

+Nu reuşim să ţinem pasul cu numărul de utilizatori de software liber, nu +ţinem pasul în educarea oamenilor despre libertate şi comunitatea noastră în +ritmul în care aceştia ni se alatură. Din acest motiv softurile ne-libere +(cum era Qt când a devenit popular), şi sistemele de operare parţial libere +găsesc un asemenea teren fertil. Ar fi o greşeală să nu mai folosim termenul +„liber”; avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine, discuţii asupra +libertăţii.

+ +

+Să sperăm că cei care folosesc noţiunea de „open source” vor atrage totuşi +mai mulţi utilizatori în comunitatea noastră; dar dacă reuşesc, restul vom +avea de muncă chiar mai mult pentru a le aduce problema libertăţii în +atenţie. Trebuie să spunem „e software liber şi îţi dă libertate!” mai des +şi mai tare decât până acum.

+ +

Ar fi de folos înregistrarea mărcii?

+ +

+Suporterii software-ului „open source” au încercat să înregistreze marca, +considerând că aceasta le va permite să prevină utilizarea inadecvată a +termenului. Încercarea lor a eşuat când cererea lor s-a prescris în 1999; în +acest mod, statutul legal al „software-ului open source” este acelaşi cu cel +al „software-ului liber”: nu există restricţii legale în utilizarea sa. Am +auzit de companii care îşi caracterizează produsele ca „open source” chiar +dacă nu se încadrează în definiţia oficială; unele cazuri le cunosc +personal.

+ +

+Ar fi însă o mare diferenţă dacă am folosi un termen care e înregistrat ca +marcă? Nu neapărat.

+ +

+Companiile pot face anunţuri care să creeze impresia că un program este +„open source” chiar dacă nu spun aceasta explicit. Spre exemplu, un anunţ +IBM, despre un program care nu se încadra în definiţia oficială, spunea aşa:

+ +

+După cum e uzual în comunitatea open source, utilizatorii tehnologiei +... vor putea de asemenea să colaboreze cu IBM... +

+ +

+Nu se spunea explicit că programul era „open source”, dar mulţi cititori nu +au remarcat detaliul. (Ar trebui să menţionez ca IBM chiar incerca sa +transforme programul intr-unul liber, şi ulterior a adoptat o licenta sub +care programul era liber şi „open source”, dar la data anuntului, programul +nu era nici liber şi nici open source.)

+ +

+Iată şi cum Cygnus Solutions, care a apărut ca o companie de software liber +şi ulterior s-a reprofilat (ca să zicem aşa) pe software privat, îşi făcea +publicitate la programele private:

+ +

+Cygnus Solutions este un lider în piaţa open source şi tocmai a lansat două +produse pe piaţa [GNU/]Linux. +

+ +

+Spre deosebire de IBM, Cygnus nu a încercat să transforme aceste programe în +software liber, iar programele nu erau libere nici pe departe. Dar Cygnus nu +spunea că e vorba de Ssoftware open source”, ci doar folosea termenul ca să +dea cititorilor neatenţi această impresie.

+ +

+Aceste observaţii conduc la concluzia că în realitate înregistrarea mărcii +nu ar fi soluţionat problemele cu noţiunea de „open source”.

+ +

Neînţelegeri(?) privind software-ul „open source”

+ +

+Definiţia software-ului open source este suficient de clară, şi e evident că +programele tipice ne-libere nu se încadrează în ea. Aşa că de ce să nu +credem că o „Companie Open Source” ar desemna una ale cărei produse sunt +într-adevăr software liber? (sau ceva similar), nu? Din păcate, numeroase +companii încearcă să-i dea un sens diferit.

+ +

+La îintâlnirea de „Ziua creatorilor de open source” din august 1998, mai +mulţi producători comerciali invitaţi au spus că intenţionează să păstreze +ca software liber (sau „open source”) doar o parte a produselor lor. Scopul +activităţii lor este să creeze add-on-uri private (software sau manuale) în scopul vânzării către +utilizatorii softului liber. Şi aceiaşi producători solicită să fie priviţi +ca parte legitimă a comunităţii noastre, deoarece o parte din bani este +donată în scopul dezvoltării software-ului liber.

+ +

+De fapt, aceste companii încearcă să câştige eticheta de succes a „open +source” pentru produsele lor private — chiar dacă acestea nu sunt software +open source — deoarece au relaţii cu software-ul liber sau din cauză că +aceeaşi companie produce şi unele forme de software liber. (Un fondator de +companie a spus suficient de clar că ar dedica pachetului cu software liber +pe care îl sprijină, atât de puţin efort pe cât ar putea suporta +comunitatea..)

+ +

+De-a lungul anilor, numeroase companii au contribuit la dezvoltarea +software-ului liber. Unele din aceste companii au dezvoltat în principal +software non-liber, dar cele două activităţi erau separate; aşa încât puteam +să ignorăm produsele lor non-libere şi să colaborăm cu ei în proiectele +implicând software liber. Şi puteam să le mulţumim sincer ulterior pentru +contribuţiile lor la software-ul liber, fără să ne preocupe restul +activităţii lor.

+ +

+Cu companiile noi nu mai putem face acelaşi lucru, deoarece nu ne +permit. Aceste companii încearcă în mod intenţionat să creeze confuzie în +public între activităţile lor; ele doresc să privim software-ul lor +non-liber la fel de favorabil ca o contribuţie reală a lor, chiar dacă o +asemenea contribuţie nu există. Se prezintă ca fiind „companii open source”, +în speranţa că vom avea un brusc sentiment de simpatie pentru ei, şi că vom +urma acest sentiment de simpatie în legătură cu ei.

+ +

+Această practică lipsită de onestitate nu ar fi mai puţin dăunătoare dacă ar +fi făcută în legătură cu software-ul liber. Dar companiile nu au acelaşi +sentiment vis-a-vis de software-ul liber; probabil că asociaţia conceptului +cu idealismul îl face nepotrivit. Conceptul de „open source” însă deschide +larg posibilităţile de speculaţie.

+ +

+La o expoziţie comercială în 1998, dedicată sistemului de operare adeseori +numit „Linux”, vorbitorul era un +manager al unei companii celebre de software. Probabil că fusese invitat în +temeiul deciziei companiei sale de a „sprijini” acest sistem. Din +nefericire, forma lor de „sprijin” consta în producţia de software non-liber +care utiliza sistemul de operare — cu alte cuvinte, folosea comunitatea +noastră ca piaţă de desfacere, dar nu contribuia la ea.

+ +

+Vorbitorul a declarat, „În nici un caz nu o să ne transformăm produsele în +open source, dar poate o să le facem open source ‚intern’. Dacă permitem +serviciilor noastre de suport tehnic să aibă acces la codul-sursă, ar putea +rezolva bug-urile semnalate de clienti, şi am putea astfel să ne îmbunătăţim +produsele şi serviciile oferite”. (Citatul nu este absolut fidel, fiindcă nu +am transcris cuvântarea, dar aceasta era ideea).

+ +

+După cuvântare, oameni din public mi-au spus „Nu a priceput nimic”. Aşa să +fie? Ce să nu priceapă?

+ +

+Acel manager a priceput cum stau lucrurile cu mişcarea open source. Mişcarea +open source nu vorbeşte deloc despre libertate, ci doar despre acordarea +posibilităţii, către utilizatori, de a studia codul sursă şi de a ajuta la +îmbunătăţirea acestuia pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai +substanţială. Managerul a înţeles perfect, şi, deloc dispus să aplice +conceptul în întregime, lua în considerare implementarea lui parţială, în +interiorul companiei sale.

+ +

+Ceea ce însă într-adevăr nu înţelesese era ceea ce „open source” nici nu +însemna: faptul că utilizatorii merită libertate.

+ +

+Răspândirea ideii de libertate este o treabă grea — şi e nevoie de ajutorul +vostru. Proiectul GNU o să folosească în continuare noţiunea de „software +liber”. Dacă consideraţi că libertatea şi comunitatea sunt importante prin +ele însele — nu prin avantajele pe care le aduc — vă rugăm să vă alăturaţi +nouă în promovarea ideii de „software liber”.

+ + + +
+

Acest eseu a fost publicat în Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-sw.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-sw.html new file mode 100644 index 0000000..09fb2e8 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-sw.html @@ -0,0 +1,722 @@ + + + + + + +Definiția software-ului liber - Proiectul GNU - Fundația pentru Software +Liber + + + + + + + +

Ce este software-ul liber?

+ +
+

Definiția software-ului liber

+ +

+Aveți o întrebare despre licențierea software-ului liber care nu are răspuns +aici? Vedeți și celelalte resurse pe +tema licenței, și dacă necesar contactați FSF Compliance Lab la licensing@fsf.org.

+
+ +
+

+Definiția software-ului liber prezintă criteriul acord căruia un anume +program e clasificat drept software liber. Din când în când revizuim această +definitie, pentru a clarifica sau a rezolva discuții pe tema aceasta. Vedeți +Secția de istorie mai jos pentru a lista de +modificări care afectează definiția software-ului liber. +

+ +

+„Open source” e ceva diferit: are o filosofie bazată pe alte +valori. Definiția ei practică e de asemenea diferită, dar aproape toate +programele open source sunt de fapt libere. Noi explicăm diferența în De ce „Open Source” nu +împlinește același țel că și Software-ul Liber. +

+
+ +

+„Software-ul liber” înseamnă Software care respectă libertatea și +comunitatea utilizatorului. Pe scurt, înseamnă că utilizatori au +libertatea de a rula, copia, distrubui, studia, schimba și îmbunătăți +software-ul . Astfel, „software-ul liber” e o tema de liberate, nu +preț. Pentru a înțelege acest concept, va puteți gândi la ce înseamnă +„liber” în sensul de „liberatate de exprimare,” și nu în sensul de „intrare +liberă(la un spectacol, film, ș.a.m.d.)”. Noi îl mai numim câteodată +„software libre”, împrumutând cuvîntul francez sau spaniol pentru liber, ca +în libertate, pentru a arăta că nu ne referim că software-ul e gratis . +

+ +

+Noi susținem aceste libertăți pentru că toată lumea le merită. Cu aceste +libertăți, utilizatorii (atât individual cât și în colectiv) controlează +programul și ce acesta face pentru ei. Când utilizatorii nu controlează +programul, noi îl numim program „închis (neliber)” sau +„brevetat”. Programele nelibere controlează utilizatorii, și programatorii +controlează programul; acest fapt transformând programul într-un instrument injust +de putere. +

+ +

Cele patru libertăți esențiale

+ +

+Software-ul liber e caracterizat de libertatea acordată utilizatorilor săi +de a-l utiliza, copia, distribui, studia, modifica și îmbunătăți. Mai exact, +e vorba de patru forme de libertate a utilizatorilor săi: [1] +

+ + + +

+Un program este considerat software liber dacă oferă utilizatorilor aceste +libertăți. Dacă nu, nu este software liber. Atâta timp cât putem identifica +diverse methode de distribuire nelibere care nu ating țelul de software +liber, le considerăm pe toate neetice.

+ +

În orice situație, aceste libertăți trebuie aplicate oricărui cod sursă pe +care intenționăm să-l folosim, or să-i indrumam pe alții să le aplice. De +exemplu, considerați un program A care lansează în mod automat programul B +pentru a procesa anumite situații. Dacă intenționăm să distribui programul A +în starea lui actuală, utilizatorii ar avea nevoie de programul B implicit, +in acest caz trebuie să determinăm dacă atât A cât și B sunt programe +libere. Pe de altă partă, dacă intenționăm să modificăm programul A astfel +ca acesta să nu folosească programul B, doar A trebuie să fie liber; +programul B nu este relevant acestui plan.

+ +

+„Software liber” nu înseamnă „non-comercial”. Un program liber trebuie să +fie utilizabil în scop comercial, și disponibil pentru dezvoltare și +distribuție comercială. Dezvoltarea comercială a software-ului liber nu mai +este ceva neobișnuit; iar software-ul comercial liber este foarte +important. Astfel, se poate întâmpla să plătiți pentru a dobândi cópii ale +unor programe GNU, ori, la fel de bine, puteți obține cópii fără a plăti +pentru ele. Indiferent de modul în care obțineți programele, veți avea +libertatea de a le copia și modifica, și chiar de a vinde cópii ale acestora. +

+ +

+Un program liber trebuie să ofere cele 4 libertăți oricărui utilizator care +obține o copie a software-ului, cu condiția că utilizatorul s-a conformat +condițiilor licenței libere care acoperă software-ul. Lăsarea la o parte a +unor libertăți unor utilizatori, sau solicitarea unei plăți, în bani sau +altă formă, pentru a putea exercita aceste libertăți, este echivalent cu +neacordare libertăților sus menționate, și astfel programul este considerat +neliber. +

+ +

Restul acestei pagini clarifică anumite puncte legate de ce caracteristici +definesc o libertate anume drept adecvată sau nu.

+ +

Libertatea de a utiliza programul după cum doriți

+ +

+Libertatea de a utiliza un program presupune că acesta să poată fi folosit +de orice persoană sau organizație, pe orice tip de sistem computerizat, +pentru orice formă de activitate, și fără a trebui să comunice această +autorului programului sau altei entități juridice. În această libertate este +important scopul utilizatorului, și nu cel al +programatorului; dvs. că utilizator sunteți liber să rulați acest +program in folosul scopurilor dvs., și dacă îl distribuiți altcuiva, această +persoană este și ea liberă să îl utilizeze în folosul scopurilor ei, dar +dvs. nu aveți dreptul să va impuneți scopurile dvs. asupra acestei persoane. +

+ +

+Liberatea de a rula un program așa cum dvs. doriți înseamnă că dvs. nu sunt +restricționat sau oprit din al rula. Acest fapt nu are nimic de a face cu +funcționalitatea programului, dacă este capabil technic de a funcționa +într-un domeniu dat, sau dacă este folositor pentru o activitate anume.

+ +

Libertatea de a studia codul sursă și de a face schimbări

+ +

+Pentru a avea libertatea de a opera modificări, și de a publica versiuni +îmbunătățite, trebuie să aveți acces la codul-sursă al +programului. Accesibilitatea codului-sursă este deci o condiție necesară +pentru a califica un program ca „liber”. Codul sursă „obfuscat” nu poate fi +considerat drept cod sursă real. +

+ +

+Libertatea 1 include liberatea de a utiliza versiunea dvs. modificată în +locul originalului. Dacă programul este livrat într-un product menit să +ruleze versiunea altcuiva modificată dar refuze să ruleze versiunea +dvs. — o methoda cunoscută sub numele de „tivoizare” sau „blocare”, +libertatea 1 devine o amăgire lipsită de suflet decât o realitate +practică. Aceste fișiere binare nu sunt software liber chiar dacă codul +sursă din care sunt compilate este liber. +

+ +

+O variantă importantă de a modifica un program este contopirea acestuia în +subrutine și module disponibile liber. Dacă licența programului spune că nu +aveți dreptul de a contopi programul într-un modul licențiat — de +exemplu, dacă necesită ca dvs. să deveniți deținătorul oricărui cod sursă pe +care îl adăugați — atunci această licență este prea restrictivă pentru +a putea fi numită liberă. +

+ +

+Dacă o modificare constituie o îmbunătățire este o tema subiectivă. Dacă +dreptul dvs. de a modifica un program este limitat, în esență, în raport cu +modificări pe care altcineva le consideră o îmbunătățire, atunci programul +nu este liber. +

+ +

Libertatea de a redistribui copii, așa cum doriți: cerințe elementare

+ +

Libertatea de a distribui (libertatea 2 și 3) înseamnă că dvs. sunteți liber +să redistribuiți copii, cu sau fără modificări, fie gratis sau contra cost, +oricui, oriunde. Libertatea de a face aceste +lucruri înseamnă (printre altele) că nu e necesar să cereți sau să plătiți +pentru a primi permisiune în acest scop. +

+ +

+Trebuie de asemenea să aveți libertatea de a face modificări și de a le +folosi pentru uz personal, cu titlu profesional sau în scop recreativ, fără +a menționa cuiva că aceste modificări există. Dacă totuși faceți publice +aceste modificări, trebuie să nu fiți obligat să notificați pe cineva în mod +special, sub nici o formă. +

+ +

+Libertatea 3 include libertatea de a publică versiunea dvs. drept software +liber. O licență liberă vă poate de asemenea permite alte metode de a +publică aceste versiuni; cu alte cuvinte, nu trebuie să fie o licență copyleft. Totuși, o licență care necesită +că versiunile modificate să fie considerate software neliber nu poate fi +clasificată drept o licență liberă. +

+ +

+Libertatea de a redistribui copii trebuie să includă forme binare sau +executabile ale programului, cât și codul sursă, atât în versiunile +originale cât și în cele modificate. (Distribuirea programelor în formă +executabilă e necesară pentru ușurința instalării sistemelor de operare +libere). Putem chiar trece cu vederea faptul că nu există concret +posibilitatea de a produce formă binară sau executabilă pentru un anumit +program (anumite limbaje de calculator nu suportă acest mod de lucru), dacă +se acordă dreptul de a le distribui și sub aceste forme (în caz că găsiți +sau dezvoltați o metodă prin care să le produceți). +

+ +

Copyleft

+ +

+Totuși, există și anumite reguli acceptabile privind distribuirea de +software liber, atunci când aceste reguli nu afectează libertățile +centrale. Spre exemplu, copyleft (pe +scurt) este regula potrivit căreia, prin redistribuirea software-ului, nu +puteți adăuga limitări libertăților fundamentale ale altor +utilizatori. Această regulă nu contravine libertăților fundamentale, ci le +protejează. +

+ +

+În cadrul proiectului GNU, utilizăm conceptul de „copyleft” pentru a proteja +juridic aceste libertăți pentru public. Există însă și software liber +în afara copyleft-ului care poate fi considerat etic. Considerăm că +există motive serioase pentru care e +preferabilă utilizarea copyleft-ului, dar dacă programul d-voastră este +software liber în afara copyleft-ului, vom putea în continuare să îl +utilizăm. Citiți articolul Categoriile +de software liber pentru a vedea relațiile și diferențele dintre +„software-ul liber”, „software-ul sub copyleft” și alte categorii de +software. +

+ +

Reguli privind împachetarea și distribuirea de detalii

+ +

+Instituirea de condiții privind modul de a pune pe piață o versiune +modificată este acceptabilă, dacă acestea nu anulează libertatea d-voastră +de a lansa versiuni modificate. Astfel, este acceptabil dacă o licență +necesită ca dvs. să schimbați numele versiunii modificate, să îndepărtați +logo-ul, sau să va asumați modificările. Atâta timp cât acesta cerințe nu +sunt prea complicate în așa măsură incât previn publicare efectivă a +modificărilor dvs, acestea sunt acceptabile, dvs. modificați programul deja, +nu ar trebuie să va încurce câteva modificări în plus. +

+ +

+Reguli precum „idacă publicați versiunea în acest mod, ea trebuie publicată +deasemenea și în acel mod” sunt de asemenea permise, pe baza condițiilor +menționate. Un exemplu pentru o astfel de regulă acceptabilă este dacă ați +distribuit o versiune modificată și un programator anterior vă cere o copie, +dvs. trebuie să o trimiteți. (Important de ținut minte este că o astfel de +regulă va oferă libertatea de a decide dacă doriți să va distribuiți +versiunea sau nu.) Reguli care necesită publicarea codului sursă alături de +versiunile pe care pe publicați sunt de asemenea acceptabile. +

+ +

+O problemă specială apare atunci când o licență necesită schimbarea numelui +prin care programul va fi invocat din alte programe. Acest lucru împiedică +în mod eficient să vă eliberați versiunea schimbată, astfel încât să poată +înlocui originalul atunci când invocat de către aceste alte programe. Acest +tip de cerință este acceptabil numai dacă există o metoda de creere a unui +alias adecvat, care vă permite să specificați numele programului original ca +un alias pentru versiunea modificată.

+ +

Reglementări privind exportul

+ +

+Uneori reglementările vamale și sancțiuni +comerciale internaționale vă pot limita libertatea de a distribui în lume +cópii ale programelor. Autorii de software nu au puterea de a elimina sau de +a depăși aceste restricții, dar pot, și trebuie să refuze să impună +restricțiile utilizatorilor programelor create de ei. În acest mod, +restricțiile nu vor afecta activitățile utilizatorilor aflați în afara +jurisdicției statelor care le impun. Astfel, licențele de software liber nu +trebuie să necesite supunerea față de reglementările de export nontriviale +ca o condiție de exercitare a oricăror libertăți esențiale. +

+ +

+Doar menționând existența reglementărilor de export, fără a le face o +condiție a licenței în sine, este acceptabil, deoarece nu restricționează +utilizatorii. În cazul în care un regulament de export este de fapt banal +pentru software-ul liber, atunci necesitatea acestuia ca o condiție nu este +o problemă reală; cu toate acestea, este o potențială problemă, deoarece o +schimbare ulterioară a legislației în materie de export ar putea face +cerința netrivială și, astfel, face software-ul neliber. +

+ +

Considerații juridice

+ +

+Pentru ca aceste libertăți să fie reale, ele trebuie să fie irevocabile atât +timp cât utilizatorii nu comit vreo faptă ilegală; dacă autorul programului +are puterea de a revoca licența fără a-și întemeia această decizie pe +comiterea unei anumite fapte de către utilizator, software-ul nu este liber. +

+ +

+O licență gratuită poate să nu necesite conformitatea cu licența unui +program negratuit. Astfel, de exemplu, în cazul în care o licență necesită +să vă conformati cu licențele „tuturor programele pe care le utilizați”, în +cazul unui utilizator care rulează programe nelibere acest lucru ar necesită +respectarea licențelor acestor programe nelibere; care face că licența să +fie neliberă. +

+ +

+Este acceptabil pentru o licență liberă să precizeze care lege a +jurisdicției este aplicabilă, sau în cazul în care trebuiesc făcute litigii +(conflicte), sau ambele. +

+ +

Licențe bazate pe contract

+ +

+Cele mai multe licențe de software liber se bazează pe dreptul de autor, și +există limite cu privire la ce tipuri de cerințe pot fi impuse prin dreptul +de autor. În cazul în care o licență bazată pe drepturile de autor respectă +libertatea în modurile descrise mai sus, este puțin probabil ca aceasta să +creeze o alt fel de problemă pe care nu am anticipat-o (deși acest lucru se +întâmplă ocazional). Cu toate acestea, unele licențe de software liber se +bazează pe contracte, iar contractele pot impune o gamă mult mai largă de +restricții posibile. Asta înseamnă că există multe modalități posibile ca o +astfel de licență ar putea fi inacceptabil de restrictivă și neliberă. +

+ +

+Noi nu putem lista toate modalitățile posibile prin care asta pe poate +întâmpla. Dacă o licență bazată pe un contract restricționează utilizatorul +într-un mod neobișnuit în care licențele bazate pe drepturi de autor nu pot, +și care nu este numit aici drept legitim, atunci o să trebuiască să mai +gândim această temă, și probabil am ajunge la concluzia că această este +nelibera. +

+ +

Folosiți cuvintele potrivite atunci când vorbiți despre software-ul liber

+ +

+Discutând despre software-ul liber, este indicat să evitați termeni precum +„gratuit” sau „pe gratis”, întrucât acești termeni pot conduce la ideea că +principala caracteristică a softului liber ar fi prețul, și nu libertatea +sa. Alți termeni uzuali ca „piraterie” reprezintă expresia unor opinii pe +care sperăm că nu le imbratișați. Citiți articolul Termeni vagi sau înșelători și +expresii care ar trebui evitate pentru o analiză a acestor termeni. De +asemenea avem o listă adecvată cu traduceri ale conceptului de +„software liber” în mai multe limbi. +

+ +

Cum interpretăm noi aceste criterii

+ +

+În fine, trebuie observat că acele condiții enumerate in definiția +software-ului liber necesită o analiză atentă pentru a se constata +întrunirea lor. Pentru a decide dacă un anumit program este într-adevăr +„software liber”, îl vom analiza în baza acestor criterii, pentru a vedea +dacă respectă atât litera, cât și spiritul definiției. Dacă o licență de +utilizare a unui program include restricții excesive, nu o vom accepta, +chiar dacă acele restricții nu au fost anticipate în enunțarea criteriilor +de definire. Uneori prevederile incluse într-o licență conduc la situații ce +trebuie analizate minuțios, inclusiv prin discuții cu avocați, înainte de a +decide dacă acele prevederi sunt acceptabile. Când ajungem la o concluzie +asupra unei situații noi, adeseori trebuie să actualizăm criteriile după +care decidem dacă anumite licențe sunt, sau nu, licențe libere. +

+ +

Cereți ajutor cu licențele libere

+ +

+Dacă vă interesează dacă o anumită licență de utilizare este într-adevăr o +licență de software liber, examinați lista noastră de licențe. Dacă +licența pe care o căutați nu este acolo, ne puteți întreba printr-un e-mail +trimis la <licensing@gnu.org>. +

+ +

+Dacă vă gânditi a scrie o nouă licență, va rugăm să contactați Fundația +Software-ului Liber la aceea adresa. Răspândirea de licențe de software +liber diferite înseamnă mai multă muncă pentru utilizatori pentru a înțelege +aceste licențe; s-ar putea să vă putem ajuta în a găsi o licență existentă +care va întrunește nevoile. +

+ +

+Dacă acest lucru nu este posibil, dacă chiar aveți nevoie de o nouă licență, +cu ajutorul nostru puteți stabili că aceea licență este o licență pentru +software liber și puteți evita anumite probleme practice. +

+ +

Mai mult decât software

+ +

+Manualele de software ar trebui să fie +libere, pentru aceeleasi motive pentru care software-ul ar trebui să fie +liber, și pentru că manualele sunt de fapt o parte din software. +

+ +

+Aceeleasi argumente sunt rezonabile și pentru alt fel de lucrări cu caracter +practic — cu alte cuvinte, lucrări care conțin informații folositoare, +cum ar fi lucrări educaționale și lucrări de referință. Wikipedia este cel mai bine cunoscut +exemplu. +

+ +

+Orice fel de lucrare poate fi liberă, și definiția software-ului +liber a fost extinsă într-o definiție a lucrărilor culturale libere, care +poate fi aplicată oricărui tip de lucrare. +

+ +

Sursă deschisă?

+ +

+Un alt grup utilizează noțiunea de „open source (sursă deschisă)” pentru a +face referire la ceva similar (dar nu identic) „software-ului liber”. Noi +preferăm „software liber” deoarece, odată ce s-a înțeles că este vorba de +libertate și nu de preț, conceptul stimulează gândirea liberă. Cuvântul +„deschis” nu se +referă la liberatate. +

+
+ +

Istorie

+ +

Din când în când revizuim Definiția Software-ului Liber. Aici se află o +lista cu modificări semnificative, precum și link-uri care va arată exact ce +a fost modificat.

+ + + +

Sunt prezente goluri în versiunile menționate mai sus deoarece există și +alte modificări prezente în această pagină care nu afectează definiția +software-ului liber sau interpretările acestuia. De exemplu, această listă +nu conține modificări legate de formatare, punctuație, exprimare sau alte +părți ale paginii. Puteți consulta lista completă a modificarilo acestei +pagini cu ajutorul interfeței +web cvs.

+ +

Notă de subsol

+
    +
  1. Motivul pentru care acestea sunt numerotate 0, 1, 2 și 3 este unul +istoric. În jurul anului 1990 existau trei libertăți, numerotate 1, 2 și +3. După aceea am realizat că libertatea de a executa programul trebuie +menționată explicit. Era evident că aceasta este mai rudimentară decât +celalalte trei, așa că trebuia să fie menționată înaintea acestora. Decât să +le numerotăm pe primele 3, am numit această libertate libertatea 0.
    2. +
+ +
+ + +
+ + + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/fs-motives.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/fs-motives.html new file mode 100644 index 0000000..3e335d9 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/fs-motives.html @@ -0,0 +1,184 @@ + + + + + + + +Motive pentru a scrie software liber - Proiectul GNU - Fundația pentru +Software Liber + + + + +

Motive pentru a scrie software liber

+ +

Iată câteva dintre motivele pentru a scrie software liber. +

+ +
+
Distracție
+ +
Pentru unii oameni, adesea cei mai buni programatori, scrierea de software +liber este foarte distractivă, mai ales când nu există un șef care să-ți +spună ce să faci.
+Aproape toți dezvoltatorii de software liber împărtășesc acest motiv.
+ +
Idealism politic
+ +
Dorința de a clădi o lume liberă și de a-i ajuta pe utilizatorii de +calculatoare să scape de puterea dezvoltatorilor de software. +
+ +
Căutarea admirației
+ +
Dacă scrii un program liber util și de succes, utilizatorii te vor +admira. Este un sentiment foarte bun. +
+ +
Reputație profesională
+ +
Dacă scrii un program liber util și de succes, este de ajuns ca să arate că +ești un programator bun. +
+ +
Recunoștință
+ +
Dacă ai folosit programele libere ale comunității timp de ani de zile, și +dacă aceasta a avut importanță în munca ta, te simți recunoscător și +îndatorat autorilor lor. Când scrii un program care ar putea fi folositor +multor oameni, este șansa ta să le faci altora același bine. +
+ +
Ură pentru Microsoft
+ +
+Este o greșeală să ne focalizăm critica strict asupra Microsoft. Este +adevărat, Microsoft sunt o companie rea, de vreme ce fac software +neliber. Mai rău decât atât, ei implementează Gestiunea restricțiilor digitale în +acel software. Dar multe alte companii fac unul din aceste lucruri sau +ambele.
+ +În orice caz, este cert că mulți oameni disprețuiesc totalmente compania +Microsoft, iar unii dintre ei produc software liber pornind de la acel +sentiment. +
+ +
Bani
+ +
Un număr considerabil de oameni sunt plătiți pentru a dezvolta software +liber sau și-au construit afaceri în jurul acestuia. +
+ +
Dorința de a folosi un program mai bun
+ +
Oamenii aduc adesea îmbunătățiri programelor pe care le folosesc, pentru a +le face mai convenabile. (Unii comentatori nu întrevăd alte motive în afara +acestuia, dar imaginea lor despre natura umană este prea îngustă.) +
+ +
+ +

Natura umană este complexă și adesea o persoană va avea simultan motive +multiple pentru o anume acțiune.

+ +

Proiectele de software liber și prevederile care afectează dezvoltarea de +software (cum ar fi legile) nu se pot mărgini la maximizarea motivului +profitului. Când scopul este încurajarea dezvoltării de software, toate +aceste motivații trebuie luate în considerare, nu doar una în particular.

+ +

Fiecare persoană este diferită și este posibil să existe alte motive care +lipsesc din această listă. Dacă cunoașteți alte motive care nu sunt trecute +aici, trimiteți un email la <campaigns@gnu.org>. Dacă vom +considera că este probabil ca acele motive să-i influențeze pe mulți +dezvoltatori, le vom adăuga la listă.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gif.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gif.html new file mode 100644 index 0000000..c08f3eb --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gif.html @@ -0,0 +1,288 @@ + + + + + + + +De ce nu avem fișiere GIF pe paginile web GNU - Proiectul GNU - Free +Software Foundation + + + + +

De ce nu avem fișiere GIF pe paginile web GNU

+ +

+Noi nu avem nici un fișier grafic în format GIF pe situl GNU din cauza +patentelor (Unisys și IBM) ce acoperă algoritmul de compresie LZW ce este +folosit în crearea fișierelor GIF. Aceste patente sunt aplicabile și +programului compress, din care cauză GNU nu folosește nici +acest program nici formatul său. +

+ +

+Unisys și IBM au aplicat pentru patente în 1983. Unisys (și probabil IBM) au +aplicat pentru aceste patente în mai multe țări. Dintre țarile în care am +putut căuta bazele lor de date cu patente, ultima dată de expirare pare să +fie vineri, 1 octombrie 2006 1. Până atunci, oricine distribuie un +program liber ce crează fișiere GIF se află în situația de a putea fi +acționat în judecată. Noi nu cunoaștem nici un motiv pentru care +proprietarii acestor patente ar putea pierde aceste procese. +

+ +

+Pentru crearea și distribuirea un asemenea program, Unisys și IBM ar putea +crede că este mai înțelept (din motive de relații cu publicul) să nu +acționeze în judecată o organizație non-profit, cum este FSF. Ei ar putea în +schimb acționa în judecată utilizatorii programului, inclusiv companiile +care redistribuie software GNU. Noi credem că nu ar fi un comportament +responsabil din partea noastră să favorizăm o asemenea situație. +

+ +

+Mulți cred că Unisys a permis celor ce distribuie software liber ce crează +fișiere în formatul GIF. Din nefericire, nu aceasta nu este situația. Iată +ce a declarat Unisys despre această chestiune în 1995: +

+ +

Unisys does not require licensing, or fees to be paid, for non-commercial, +non-profit GIF-based applications, including those for use on the on-line +services. Concerning developers of software for the Internet network, the +same principle applies. Unisys will not pursue previous inadvertent +infringement by developers producing versions of software products for the +Internet prior to 1995. The company does not require licensing, or fees to +be paid for non-commercial, non-profit offerings on the Internet, including +„Freeware”.

+ +

+Din păcate, această formulare nu se aplică software-ului liber care poate fi +folosit într-un sistem de operare liber cum este GNU. De asemenea, nu este +permisă folosirea algoritmului LZW pentru alte scopuri, cum ar fi compresia +fișielor. Acesta este motivul pentru care a trebuit să dezvoltăm GNU Gzip ca un înlocuitor pentru +compress. +

+ +

+Redistribuire comercială de software +liber este foarte importantă și noi dorim ca sistemul GNU, ca un întreg, +să poată fi redistribuit comercial. Aceasta înseamnă că noi nu putem adăuga +un program ce generează GIF-uri la GNU, nu sub termenii Unisys. +

+ +

+Free Software Foundation este o organizație +non-comercială, non-profit, așa că strict vorbind venitul pe care îl obținem +din vânzarea de CD-ROM-uri nu este +„profit”. Poate că aceasta înseamnă că am putea include un program GIF pe +CD-ROM-ul nostru și pretinde că acționăm în cadrul permisiunilor date de +Unisys — sau poate nu. Dar, deoarece știm că alți redistribuitori de +software GNU nu ar putea să-l includă, nu este prea folositor să facem acest +lucru. +

+ +

+La scurtă vreme după ce Unisys a făcut anunțul de mai sus, când Internetul +era în mare re-asigurat că Unisys dăduse permisiunea pentru software liber +ce generează GIF-uri, am scris departamentului legal de la Unisys cerând +clarificarea acestor chestiuni. Noi nu am primit însă nici un răspuns. +

+ +

+Chiar dacă Unisys a dat într-adevăr permisiune software-ului liber să +genereze GIF-uri, noi am mai avea de a face și cu patentul IBM. Patentele +obținute de IBM și Unisys acoperă aceeași „invenție” — algoritmul de +compresie LZW. (Aceasta ar reflecta o eroare de partea oficiului de patente +și mărci US - USPTO, care este faimos pentru incompetență și lipsă de +judecată.) +

+ +

+Decodarea GIF-uilor este o chestiune diferită. Patentele IBM și Unisys sunt +scrise într-un asemenea mod că ele nu se aplică programelor care pot doar +decompresa formatul LZW dar nu pot realiza compresia. Prin urmare, putem și +vom include suport pentru afișarea fișierelor GIF în software-ul GNU. +

+ +

+Dată fiind situația, am putea include fișiere GIF în paginile noastre de +web, dacă am dori. Mulți alții ar fi fericiți să le creeze pentru noi și noi +nu am fi acționați în judecată pentru că avem fișiere GIF pe serverul +nostru. +

+ +

+Dar noi considerăm că dacă nu putem distribui software ce permite +utilizatorilor să creeze fișiere GIF corespunzătoare, atunci noi n-ar trebui +să avem alte persoane care să ruleze acest software pentru noi. Pe lângă +aceasta, dacă noi nu putem furniza în GNU software care să genereze fișiere +GIF, ar trebui să recomandăm o alternativă. Noi înșine ar trebui să folosim +alternativa pe care o recomandăm. +

+ +

+Iată ce a avut de spus Unisys în 1999 despre chestiunea cu patentul lor: +

+ +

Unisys has frequently been asked whether a Unisys license is +required in order to use LZW software obtained by downloading from the +Internet or from other sources. The answer is simple. In all cases, a +written license agreement or statement signed by an authorized Unisys +representative is required from Unisys for all use, sale or distribution of +any software (including so-called „freeware”) and/or hardware providing LZW +conversion capability (for example, downloaded software).

+ +

+Cu această declarație, Unisys încearcă să ia înapoi ceea ce au spus în 1995, +când au dat părți din patent publicului. Legalitatea unei asemenea acțiunei +este îndoielnică +

+ +

+O chestiune suplimentară este aceea că patentele LZW — și patentele software +în general — sunt o ofensă adusă libertății programatorilor în general, și +toți programatorii trebuie să lucreze împreună împotriva patentelor +software. +

+ +

+Așadar, chiar dacă am putea găsi o soluție care să permită comunitatea de +software liber să genereze GIF-uri, aceasta n-ar fi cu adevărat o soluție, +nu pentru problemă în totalitate. Soluția este trecerea la un alt format și +să nu mai folosim GIF. +

+ +

+În concluzie, noi nu folosim GIF-uri și sperăm că nici dvs. nu le veți +folosi. +

+ +

+Este posibil să creați imagini ne-compresate care se comportă ca GIF-urile, +în aceea că sunt recunoscute de programele care decodează formatul +GIF. Acest lucru poate fi făcut fără a încălca patente. Aceste +pseudo-GIF-uri sunt utile în anumite cazuri. +

+ +

+Este de asemenea posibil să creați GIF-uri folosind o altă codare liberă de +patente (run length encoding), dar aceasta nu atinge același nivel de +compresie ce este așteptat de la un GIF. +

+ +

+Noi am decis să nu folosim aceste psudo-GIF-uri pe situl nostru pentru că nu +sunt o soluție satisfăcătoare pentru problema comunității noastre. Ele sunt +fișiere imagini valide, dar sunt foarte mari. Internetul are nevoie de un +format de compresie liber de patente, nu de pseudo-GIF-uri mari. +

+ +

+Formatul +PNG este un format de compresie liber de patente. Noi sperăm că va +deveni un sistem suportat pe scară largă; atunci îl vom folosi. Noi avem versiuni în format PNG ale imaginilor de +pe acest server +

+ +

+Pentru informații suplimentare despre problemele legate de patentul GIF, +vedeți pagina +Ligii pentru libertatea de a programa GIF. Pe acea pagină puteți afla +mai multe despre problema patentelor +software în general. +

+ +

+Există o bibliotecă numită libungif care citește fișiere gif și scrie +fișiere gif necomprimate pentru a evita patentul Unisys. +

+ +

+http://burnallgifs.org este un site de +web devotat descurajării folosirii fișierelor GIF pe situl dvs. +

+ +

Notă de subsol

+ +

1. Noi am putut căuta bazele de date +de patente din SUS, Canada, Japonia și Uniunea Europeană. Patentul Unisys a +expirat pe 20 iunie 2003 în SUA, pe 18 iunie 2004 în Uniunea Europeană, pe +20 iunie 2004 în Japonia și pe 7 iulie 2004 în Canada. Patentul IBM în SUA +expiră pe 11 august 2006 (și între timp mai căutăm bazele de date din alte +țări).

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnu-history.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnu-history.html new file mode 100644 index 0000000..e0a192f --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnu-history.html @@ -0,0 +1,202 @@ + + + + + + +Scurtă istorie a sistemului GNU - Proiectul GNU - Fundația pentru Software +Liber + + + + + +

Scurtă istorie a sistemului GNU

+ +

+Proiectul GNU a creat un sistem de operare complet liber, ce are o +compatibilitate originară cu Unix. „GNU” semnifică „GNU Nu-i Unix”. Richard Stallman a facut anunțul inițial +al Proiectului GNU in martie 1985. O versiune mai lungă, numită Manifestul GNU, a fost publicată in +septembrie 1985. Aceasta a fost tradusă în mai multe limbi.

+ +

+Numele „GNU” a fost ales fiindcă împlinea cîteva năzuințe: în primul rînd, +deoarece era un acronim recursiv pentru „GNU Nu-i Unix”, apoi, pentru că era +un cuvînt adevărat, și, nu în ultimul rînd, deoarece era hazliu de rostit +(sau de cîntat).

+ +

+Cuvîntul „liber” din „Software liber” se referă la libertate și nicidecum la preț. Puteți +la fel de bine plăti pentru a obține o copie a unui software GNU, precum o +puteti dobîndi gratuit. Oricum, de îndată ce aveți software-ul dețineți +patru libertăți esențiale: este libertatea de a utiliza programul dupa cum +doriți; este libertatea de a copia programul și de a-l dărui prietenilor sau +colegilor dumneavoastră; este libertatea de a îl modifica dupa cum doriți, +avînd acces deplin asupra codului său sursă, iar a patrulea este aceea de a +distribui o versiune a sa îmbunătățită, contribuind astfel la dezvoltarea +comunității. (Dacă redistribuiți software GNU, puteți percepe o taxă pentru +transferul copiilor sau le puteti împărți gratuit.)

+ +

+Proiectul pentru dezvoltarea sistemului GNU se numește „Proiectul +GNU”. Acesta a fost conceput în 1983 ca o modalite de a renaște spiritul de +cooperare ce domnise la începuturi în comunitatea informatică — de a face +cooperarea din nou posibilă prin înlăturarea piedicilor impuse în calea ei +de către deținătorii de software proprietar.

+ +

+În 1971, cînd Richard Stallman și-a început cariera la MIT, el a lucrat +într-un grup ce utiliza exclusiv software liber. Chiar și companiile de +software distribuiau deseori software liber. Programatorii erau liberi să +colaboreze unul cu celălalt și o făceau adesea.

+ +

+În anii '80, însă, aproape tot software-ul devenise proprietar, ceea ce +înseamnă că avea deținători ce inhibau și interziceau cooperarea între +utilizatori. Această stare a făcut necasară înființarea Proiectului GNU.

+ +

+Orice computer are neapărat nevoie de un sistem de operare; dacă nu există +un sistem de operare liber nu poți nici măcar să începi să îl folosești fără +a recurge la software proprietar. De aceea primul pas pe calea Proiectului +GNU trebuia neapărat să fie crearea unui sistem de operare liber.

+ +

+Am decis să alcătuim sistemul de operare pentru a fi compatibil cu Unix +fiindcă planul său general era deja verificat și portabil, și, în plus, +deoarece compatibilitatea ar fi ușurat trecearea utilizatorilor de Unix +către GNU.

+ +

+Un sistem de operarea asemenea Unix-ului înseamnă mult mai mult decît un +simplu nucleu; el cuprinde, de asemenea, compilatoare, editoare, modelatoare +de text, software de mail și multe alte lucruri. De aceea, scrierea unui +sistem de operare complet este o muncă titanică. Am început în ianuarie +1984. Fundația Pentru Software Liber (FSF) a +fost întemeiată in 1985, la început cu scopul de a strînge fonduri pentru +Proiectul GNU.

+ +

Proiectul inițial s-a împlinit. Pînă în 1990 reușisem să întemeiem sau să +terminăm toate elementele importante cu excepția unuia: nucleul. Apoi Linux, +un nucleu asemenea Unix-ului, a fost creat de Linus Torwalds în 1991, +devenind software liber în 1992. Din îmbinarea sistemului aproape complet +GNU cu nucleul Linux a rezultat un sistem de operare plenar: GNU/Linux. Se +estimează că zeci de milioane de oameni folosesc acum distribuții GNU/Linux.

+ +

+însă Proiectul GNU nu se limitează doar la sistemul de operare. Noi năzuim +să creăm și să furnizăm o gamă largă de software, orice ar fi dorit de un +numar mare de utilizatori. Aceasta include și software-ul aplicație. Urmați +Directorul de software liber pentru a vedea un +catalog de programe aplicații libere.

+ +

+De asemenea, dorim să furnizăm software și pentru cei ce nu sunt experți în +informatică. De aceea, am creat o interfață +grafică (numită GNOME) menită a-i sprijini pe începători în folosirea +sistemului GNU.

+ +

Mai mult, dorim să creăm jocuri și alte programe recreative. Multe jocuri libere sunt +deja disponibile.

+ +

+Cît de departe poate păși software-ul liber? Nu există hotare decît atunci +cînd legi precum cele +ce reglementează brevete interzic existența sa. Aspirația noastră +absolută este să făurim software liber pentru toate lucrurile pe care +utilizatorii de computere doresc să le îndeplinească, lăsînd astfel +software-ul proprietar o simplă amintire întunecată.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnutella.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnutella.html new file mode 100644 index 0000000..26bcafb --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/gnutella.html @@ -0,0 +1,120 @@ + + + + + + +Referitor la Gnutella - Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + + +

Referitor la Gnutella

+ +

+„Gnutella” nu este de fapt software GNU, si nu putem +fi siguri ca este de fapt software +liber. De fapt, este extrem de dificila gasirea de informatii despre +program. Poate ca programatorii initiali au ales numele deoarece au dorit +sa-l faca program GNU intr-o zi dar angajatorii lor au eliminat proiectul si +nu se pare sa fi fost distribuit ca software liber. Pentru mai multe +informaţii, a se vedea articolul Wikipedia.

+ +

+Exista mai multe programe libere care sunt proiectate sa foloseasca acelasi +protocol ca si Gnutella, cum ar fi Gtk-Gnutella, Mutella, si Gnucleus. Va rugam sa +tineti cont ca , de asemenea, nici unul din aceste programe nu este oficial +software GNU.

+ +

+Free Software Foundation este preocupata de libertatea de a copia si a +schimba software; muzica este in afara scopului nostru. Dar sunt asemanari +partiale in problemele de etica intre copierea de software si copierea unor +inregistrari muzicale. Unele articole din directorul filosofie sunt legate +de probleme in ceea ce priveste copiatul si a altor lucruri in afara de +programe. Unele din articolele +altor persoane catre care avem link-uri sunt de asemenea relevante.

+ +

+Indiferent de tipul informatiei publicate ce este pusa la dispozitia +tuturor, le cerem oamenilor sa respinga ideea ca unele persoane sau companii +au dreptul natural de a interzice punerea in comun si de a dicta exact modul +in care publicul il poate folosi. Chiar si sistemul legislativ al SUA respinge in mod expres +aceasta idee antisociala.

+
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/java-trap.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/java-trap.html new file mode 100644 index 0000000..7063d82 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/java-trap.html @@ -0,0 +1,262 @@ + + + + + + + +Liber dar încătușat - capcana Java - Proiectul GNU - Free Software +Foundation + + + + +

Liber dar încătușat - capcana Java

+ +

de Richard Stallman

+ + +

Notă

+ +

În luna decembrie 2006, Sun se află în procesul de relansare a +platformei lor Java sub GNU GPL. Când schimbarea licenței va fi +completă, ne așteptăm ca Java să nu mai fie o capcană. Făcând abstracție de +aceasta, chestiune generală descrisă aici va rămâne importantă, pentru că +orice bibliotecă sau platformă ne-liberă poate cauza o problemă +similară. Trebuie să învățăm o lecție din istoria lui Java, pentru a putea +evita alte capcane în viitor.

+ +
+
+ +

12 aprilie 2004

+ +

+ Dacă programul dvs. este software liber, acesta este în pricipiu etic, dar +există o capcană de care trebuie să fiți conștient. Programul dvs., deși +liber, poate fi restricționat de software ne-liber de care depinde. Întrucât +problema este proeminentă azi pentru programele Java, o numim Capcana Java. +

+ +

+ Un program este software liber dacă utilizatorii săi au anumite libertăți +cruciale. Pe scurt, acestea sunt: libertatea de a rula programul, libertatea +de a studia și schimba codul sursă, libertatea de a redistribui codul sursă +și binarele și libertatea de a publica versiuni îmbunătățite. (Vedeți http://www.gnu.org/philosophy/free-sw.html.) +Dacă un anumit program este software liber depinde în întregime de înțelesul +licenței sale. +

+ +

+ Dacă programul poate fi folosit în Lumea Liberă, folosit de cei ce vor să +trăiască în libertate, este o întrebare mai complexă. Aceasta nu este +determinată numai de licența programului, pentru că un program nu +funcționează în izolare. Fiecare program depinde de alte programe. De +exemplu, un program trebuie compilat sau interpretat, așa că depinde de un +compilator sau un interpretor. Dacă este compilat în byte code, programul +depinde de interpretorul de byte code. Mai mult, aceste depinde de +biblioteci pentru a rula și mai poate invoca alte programe separate care +rulează în alte procese. Toate aceste programe sunt dependențe. Dependențele +pot fi necesare pentru ca programul să ruleze, sau pot fi necesare numai +pentru anumite capabilități. În ambele cazuri, părți din program sau tot +programul nu pot opera fără dependențe. +

+ +

+ Dacă unele dintre dependențele programului nu sunt libere, aceasta înseamnă +că unele părți din program sau întreg programul nu pot rula într-un sistem +liber în totalitate — el este de nefolosit în Lumea Liberă. Desigur, noi am +putea redistribui programul și am putea avea copii în computerele noastre, +dar n-ar fi de prea mare folos dacă nu l-am putea rula. Acel program este +software liber, dar este în fapt încătușat de dependențele sale ne-libere. +

+ +

+ Această problemă poate avea loc în orice tip de software, în orice +limbaj. De exemplu, un program liber care rulează numai pe Microsoft Windows +este în mod clar de nefolosit în Lumea Liberă. Dar software-ul care rulează +pe GNU/Linux poate de asemenea fi de nefolosit dacă depinde de alt software +ne-liber. În trecut, Motif (înainte de a avea LessTif) și Qt (înainte ca +dezvoltatorii săi să-l facă software liber) au fost cauze majore ale acestei +probleme. Cele mai multe carduri video 3D funcționează la parametrii +nominali numai cu drivere ne-libere, care cauzează de asemenea această +problemă. Dar sursa majoră a acestei probleme este azi Java, pentru că cei +ce scriu software liber simt adeseori că Java este sexy. Orbiți de atracția +lor pentru limbaj, ei neglijează chestiunea dependențelor și cad în Capcana +Java. +

+ +

+ Implementarea lui Sun de Java este ne-liberă. Blackdown este de asemenea +ne-liberă pentru că este o adaptare a codului proprietar a lui +Sun. Bibliotecile standard Java sunt de asemenea ne-libere. Noi avem +implementări libere de Java, cum ar fi Compilatorul GNU pentru Java (GCJ) și GNU Classpath, dar ele încă nu suportă toate +capabilitățile. Încă ne străduim să-i prindem din urmă. +

+ +

+ Dacă dezvoltați un program Java pe platforma Java a lui Sun, sunteți în +pericol să folosiți capabilități disponibile numai în versiunea Sun fără +nici măcar să realizați acest lucru. Pe când vă dați seama ar putea trece +luni de zile și repararea situației ar putea lua alte câteva luni. Ați putea +spune: „E prea mult de lucru să o iau de la capăt.” și atunci programul +dvs. a căzut în Capcana Java; el nu va putea fi folosit în Lumea Liberă. +

+ +

+ Modul eficace în care puteți evita Capcana Java este să aveți doar o +implementare liberă de Java pe sistemul dvs.. Atunci, dacă folosiți o +capabilitate Java sau o bibliotecă pe care software-ul liber încă nu o +suportă, vă veți da seama de acest lucru pe loc și veți putea rescrie codul +imediat. +

+ +

+ Sun continuă să dezvolte biblioteci Java „standard” adiționale și aproape +toate sunt ne-libere; în multe cazuri, chiar și specificațiile bibliotecii +sunt „trade secret” iar cea mai recentă licență a lui Sun pentru aceste +specificații interzice lansarea/distribuirea a unor implementări incomplete +ale specificațiilor. (Vedeți de exemplu http://jcp.org/aboutJava/communityprocess/JSPA2.pdf +și http://jcp.org/aboutJava/communityprocess/final/jsr129/j2me_pb-1_0-fr-spec-license.html). +

+ +

+ Din fericire, licența pentru specificații permite lansarea unei implementări +ca software liber; cei care primesc biblioteca o pot modifica și nu sunt +obligați să adere la specificație. Dar cerința are efectul de a interzice +folosirea unui model de dezvoltare colaborativ de producere a implementației +libere. Folosirea acelui model ar însemna publicarea de versiuni incomplete, +ceea ce este interzis celor care au citit specificațiile. +

+ +

+ La începuturile Mișcării pentru Software Liber, erau imposibil de evitat +dependențele de programe ne-libere. Înainte de a avea compilatorul C GNU, +fiecare program C (liber sau nu) depindea de un compilator C +ne-liber. Înainte de a avea biblioteca C GNU, fiecare program depindea de o +bibliotecă C ne-liberă. Înainte de a avea Linux, primul kernel liber, +fiecare program depindea de un kernel ne-liber. Înainte de a avea BASH, +fiecare script shell trebuia să fie interpretat de un shell ne-liber. A fost +inevitabil ca primele noastre programe să fie inițial îngrădite de aceste +dependențe, dar noi am acceptat această situație pentru că planul nostru +includea salvarea lor ulterioară. Scopul nostru final, un sistem de operare +GNU auto-susținut, includea înlocuitori liberi pentru toate acele +dependențe; dacă atingeam scopul, toate programele noastre ar fi +salvate. Acest lucru s-a întâmplat: cu sistemul GNU/Linux, noi putem rula +aceste programe pe platforme libere. +

+ +

+ Situația este diferită azi. Noi avem acum sisteme de operare libere +puternice și multe unelte de programare libere. Orice lucru pe care ați dori +să-l faceți poate fi făcut acum pe o pllatformă liberă; nu există nici o +nevoie să acceptați o dependență ne-liberă, nici măcar temporar. Principalul +motiv pentru care oamenii cad în capcană acum este faptul că nu se gândesc +la aceasta. Cea mai ușoară soluție la problema Capcanei Java este educarea +despre existența acesteia. +

+ +

+ Pentru a ține codul dvs. Java în siguranță față de Capcana Java, instalați +un mediu de dezvoltare Java și folosiți-l. În general, orice limbaj ați +folosi, țineți ochii deschiși și verificați starea libertății a programelor +de care depinde codul dvs.. Cel mai ușor puteți verifica dacă un program +este liber căutându-l în Directorul de Software Liber (http://www.fsf.org/directory). Dacă +un program nu este în director, puteți să-i verificați licența comparând-o +cu lista de licențe pentru software liber (http://www.gnu.org/licenses/license-list.html). +

+ +

+ Noi încercăm să salvăm programele Java căzute în capcană, așa că dacă vă +place limbajul Java, vă invităm să ajutați la dezvoltarea lui GNU +Classpath. Încercându-vă programele cu compilatorul GCJ și GNU Classpath și +raportând problemele pe care le aveți în clasele deja implementate este de +asemenea folositor. Totuși, ne va lua ceva timp să terminăm GNU Classpath; +dacă adăugarea altor biblioteci ne-libere va continua, s-ar putea să nu le +aveți niciodată pe cele mai recente. Așa că vă rugăm să nu puneți +software-ul dvs. liber în lanțuri. Când scrieți o aplicație azi, scrieți-o +să ruleze pe platforme libere de la început. +

+ +

Vedeți și:

+

Incidentul ciudat cu soarele +(Sun) în timpul nopții

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html new file mode 100644 index 0000000..a2a0aed --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html @@ -0,0 +1,291 @@ + + + + + + +Linux și GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + + + + +

Linux și sistemul GNU

+ +

de Richard Stallman

+ +
+

Dacă doriți să aflați mai multe despre această chestiune, puteți citi pagina +noastră de „întrebări puse frecvent”, GNU/Linux FAQ, și De ce GNU/Linux?

+
+
+ +

+Multi utilizatori de computere folosesc o versiune modificată a sistemului GNU în +fiecare zi, fără să o știe. Printr-o întorsătură ciudată a evenimentelor, +versiunea de GNU care este folosită pe scară largă astăzi este mai ales +cunoscută ca „Linux” și mulți utilizatori nu sunt conștienți de +amploarea conexiunilor sale cu Proiectul +GNU.

+ +

+Există într-adevăr un Linux; iar acești oameni îl folosesc, dar el nu este +sistemul de operare. Linux este un kernel: programul din sistem care alocă +resursele computerului altor programe care sunt executate. Kernelul este o +parte esențială a unui sistem de operare, dar un kernel de unul singur nu se +poate folosi; el poate funcționa numai ca parte a unui întreg sistem de +operare. Linux este în mod uzual folosit în combinație cu sistemul de +operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcționând ca și kernelul +său.

+ +

+Mulți utilizatori nu sunt conștienți de distincția dintre kernel, care este +Linux, și întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea „Linux”. Folosirea +ambiguă a numelui nu promovează înțelegerea conceptelor. Acești utilizatori +adesea cred că Linus Torvalds a dezvoltat întregul sistem de operare în +1991, cu un pic de ajutor.

+ +

+Programatorii în general știu că Linux este un kernel. Dar întrucât ei au +auzit de asemenea întregul sistem numit „Linux”, ei adeseori imaginează o +istorie care ar justifica numirea întregului sistem după kernel. De exemplu +mulți cred că odată ce Linus Torvalds a terminat de scris Linux, kernelul, +utilizatorii săi au căutat alt software liber disponibil cu care acesta să +funcționeze, și au descoperit că (din pură întâmplare) aproape tot ceea ce +era necesar pentru a face un sistem similar Unix-ului era deja disponibil.

+ +

+Ceea ce au găsit ei nu era un accident — era sistemul GNU. Software-ul liber disponibil a întregit +un sistem complet pentru că Proiectul GNU a lucrat către acest obiectiv încă +din 1984. Manifestul GNU a formulat ca +scop dezvoltarea unui sistem liber similar Unix-ului, numit GNU. Anunțul inițial al Proiectului GNU +schițează de asemenea unele dintre planurile inițiale ale sistemului +GNU. Până în momentul când Linux a fost scris, sistemul era aproape +terminat.

+ +

+Cele mai multe dintre proiectele de software liber au ca scop dezvoltarea +unui anumit program pentru a rezolva o anumită sarcină. De exemplu Linus +Torvalds a decis să scrie un kernel similar Unix-ului (Linux); Donald Knuth +a decis să scrie un program pentru formatarea textelor (TeX); Bob Scheifler +a decis să scrie un sistem de ferestre (X Window System). Este natural să +măsurăm contribuția acestui tip de proiecte prin programele specifice care +au rezultat din proiect.

+ +

+Dacă am încerca să măsurăm contribuția Proiectului GNU în acest fel, ce +putem concluziona? Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat că în +„distribuția Linux” pe care o generau software-ul GNU constituia cea mai +mare parte din conținut, aproximativ 28% din totalul codului sursă, iar +aceasta includea unele componente esențiale majore, fără de care sistemul nu +ar exista. Linux în sine era aproximativ 3%. Așa că dacă ar fi să se aleagă +un nume pentru sistem pe baza celor care au scris programele din sistem, cea +mai potrivită alegere individuală ar fi „GNU”.

+ +

+Dar noi nu credem că aceasta este metoda corectă de soluționare a +problemei. Proiectul GNU nu a fost și nu este un proiect pentru dezvoltarea +de pachete software specifice. Nu a fost un proiect pentru dezvoltarea unui compilator C, dar l-am creat. Nu +a fost un proiect pentru dezvoltarea unui editor de texte, dar l-am +creat. Scopul Proiectului GNU a fost să dezvolte un sistem liber +complet, similar Unix-ului: GNU.

+ +

+Mulți oameni au făcut contribuții majore la software-ul liber din sistem și +ei toți merită să le acordăm credit. Dar motivul pentru care el este un +sistem integrat — și nu doar o colecție de programe utilitare +— este pentru că Proiectul GNU a fost menit să creeze unul. Noi am +făcut o listă de programe necesare pentru a forma un sistem liber +complet iar apoi sistematic am găsit, scris, sau găsit oameni să +scrie programele de pe listă. Noi am scris componentele esențiale dar mai +puțin senzaționale (1) cum ar fi asembler-ul și +linker-ul, pentru că nu poți avea un sistem fără ele. Unele componente ale +sistemului nostru, uneltele pentru programare, au devenit populare pe cont +propriu printre programatori, dar noi am scris multe componente care nu sunt +unelte (2). Am dezvoltat chiar și un joc de șah, GNU +Chess (Șah), pentru că un sistem complet are nevoie și de jocuri.

+ +

+Până pe la începutul anilor 90 noi am pus laolaltă întregul sistem, cu +excepția kernelului. Lucram de asemenea la kernel, numit GNU Hurd, care rulează bazat pe +Mach. Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilă decât ne așteptam; +GNU Hurd a început să +funcționeze corespunzător în 2001. Noi ne pregătim acum să distribuim +actualul sistem GNU, cu kernelul GNU Hurd.

+ +

+Din fericire d-voastră nu a trebuit să așteptați pentru Hurd, pentru că +Linux a fost disponibil. Când Linus Torvalds a scris Linux el a umplut +ultimul gol major în sistem. Oamenii au putut atunci pune laolaltă Linux +împreună cu sistemul GNU pentru a obține un sistem liber complet: o versiune +a sistemului GNU bazat pe Linux: pe scurt sistemul GNU/Linux. +Notele de distribuire ale Linux-ului au recunoscut că Linux era un +kernel, folosit cu părți din GNU: „Multe dintre uneltele folosite cu Linux +sunt software GNU și sunt sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în +distribuție — cereți-mi mie (sau proiectului GNU) informații +suplimentare.”

+ +

+A le pune laolaltă sună simplu, dar nu a fost o treabă elementară. Unele +componente GNU (3) au avut nevoie de schimbări +substațiale pentru a funcționa cu Linux. Integrarea unui sistem complet +într-o distribuție care să meargă ca „scoasă din cutie” a fost de asemenea +un efort major. Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare și +boot-are a sistemului, o problemă pe care noi n-am tratat-o pentru că noi nu +atinsesem încă acel nivel. Oamenii care au dezvoltat diversele distribuții +ale sistemului au făcut o contribuție substanțială.

+ +

Noi folosim astăzi sisteme GNU bazate pe Linux pentru cea mai mare parte a +muncii noastre și sperăm că și d-voastră faceți la fel. Dar vă rugăm nu +încurcați publicul folosind numele „Linux” în mod ambiguu. Linux este +kernelul, unul din componentele majore esențiale ale sistemului. Sistemul ca +un întreg este mai mult sau mai puțin sistemul GNU, cu Linux adăugat. Când +vorbiți despre această combinație, vă rugăm numiți-o „GNU/Linux”.

+ +

+Dacă doriți să creeați o legătură despre „GNU/Linux” pentru viitoare +referințe, această pagină și +http://www.gnu.org/gnu/the-gnu-project.html sunt alegeri bune. Dacă vă +referiți la Linux, kernelul, și doriți să adăugați o legătură pentru +viitoare referințe, http://foldoc.org/linux este un URL bun +de folosit.

+ +

Post-scriptum

+ +

+Pe lângă GNU, un alt proiect a dezvoltat în mod independent un sistem de +operare similar Unix-ului. Acest sistem este cunoscut ca BSD, și a fost +dezvoltat la UC Berkeley. Acesta nu a fost liber în anii 80, dar a devenit +liber la începutul anilor 90. Un sistem de operare liber care există astăzi +este aproape sigur fie o variantă a sistemului GNU, fie un fel de sistem +BSD.

+ +

+Oamenii întreabă uneori dacă BSD este de asemenea o versiune de GNU, cum +este GNU/Linux. Programatorii BSD au fost inspirați să facă codul lor +software liber după exemplul Proiectului GNU iar apeluri explicite din +partea activiștilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are +foarte puțin în comun cu GNU. Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU, +așa cum și GNU și variantele sale folosesc unele programe BSD; totuși, luate +pe ansamblu, ele sunt două sisteme diferite care au evoluat +separat. Programatorii BSD nu au scris un kernel și nu l-au adăugat +sistemului GNU, așa că un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situației.

+ +

Note

+
    +
  1. +Aceste componente mai puțin senzaționale dar +esențiale includ asambler-ul GNU (GAS) și linker-ul (GLD), amândouă sunt +acum parte a pachetului GNU Binutils, GNU tar, și altele.
    2. + +
  2. +De exemplu, Bourne Again SHell-ul (BASH), interpretorul +PostScript Ghostscript, +și biblioteca GNU C nu sunt unelte de +programare. Așa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, și GNU Chess.
    3. + +
  3. +De exemplu, biblioteca GNU C.
    4. + +
+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html new file mode 100644 index 0000000..1f59b98 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html @@ -0,0 +1,795 @@ + + + + + + +Manifestul GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + +

Manifestul GNU

+ +

Manifestul GNU (prezentat în cele ce urmează) a fost scris de Richard Stallman în 1985 pentru a cere +ajutor la dezvoltarea sistemului de operare GNU. O parte a textului a fost +reprodusă după anunțul original, publicat în 1983. În cursul anului 1987, +documentul a suferit actualizări minore, pentru a fi reflectate noutățile +apărute între timp; după acel moment, a-l lăsa neschimbat pare să fie cea +mai bună soluție.

+ +

De atunci, am devenit conștienți de unele neînțelegeri frecvente, pe care +folosirea unei anume terminologii le poate evita. Notele de subsol, adăugate +manifestului începând cu anul 1993, ajută la clarificarea acestor aspecte.

+ +

Dacă doriți să instalați sistemul GNU/Linux, vă recomandăm să folosiți una +dintre distribuțiile GNU/Linux bazate 100% +pe programe libere. Despre cum puteți contribui, vedeți la http://www.gnu.org/help.

+ +

Proiectul GNU este parte a Mișcării pentru Programe Libere (engl. Free +Software Movement – n.t.), o campanie pentru libertatea utilizatorilor de +programe. Constituie o greșeală să asociați GNU cu termenul +„open-source” - acest termen a fost inventat în 1998 de către +oameni care sunt în dezacord cu valorile etice ale Mișcării. Ei îl folosesc +pentru a promova o viziune amorală +asupra aceluiași domeniu.

+ +

Ce este GNU? Gnu nu este Unix!

+ +

+ GNU, care înseamnă „Gnu nu este Unix”, este numele unui sistem de programe +complet compatibil cu Unix, pe care îl scriu ca să îl ofer liber (1) oricui are nevoie să-l folosească (cuvântul englezesc +utilizat de autor este „free”, care are semnificație ambiguă, +fiindcă poate însemna atât „liber”, cât și „gratis” - +n.t.). Mă ajută alți câțiva voluntari. Contribuții constând în timp, bani, +programe și echipamente ne sunt foarte necesare.

+ +

+ Până acum avem editorul Emacs, care oferă limbajul Lisp pentru introducerea +comenzilor sale, un corector de cod-sursă („debugger”), un +generator de analizoare compatibile cu yacc, un editor de legături și +aproximativ 35 de programe utilitare. Un shell (interpretor de +comenzi) este aproape gata. Un compilator C nou, portabil și capabil de +optimizări, s-a compilat singur și ar putea fi lansat anul acesta. Există un +nucleu („kernel”) de bază, dar sunt necesare mai multe funcții +pentru a putea simula funcționarea Unix-ului. Când nucleul și compilatorul +vor fi gata, va deveni posibil să se distribuie celor interesați un sistem +GNU potrivit pentru dezvoltarea de programe. Vom folosi TeX ca +instrument pentru prelucrarea de text, dar se lucrează și la o variantă de +nroff. De asemenea, vom folosi sistemul X Window, care +este liber și portabil. După aceea, vom adăuga un Common Lisp +portabil, un joc Empire, un editor de tabele de calcul și sute de +alte lucruri, plus documentație în format electronic +(engl. „online” - în momentul publicării acestui text, +„documentație online” nu putea însemna documentație disponibilă pe World +Wide Web, fiindcă acesta nu luase naștere încă, ci documentație în format +electronic, disponibilă pentru a putea fi citită pe calculatorul local sau +pentru a putea fi copiată prin rețea - n.t.). Sperăm să putem oferi, în cele +din urmă, orice componentă utilă care, în mod normal, este livrată împreună +cu Unix - și chiar mai mult decât atât.

+ +

+ GNU va fi capabil să ruleze programe Unix, dar nu va fi identic cu Unix. Vom +face toate îmbunătățirile pe care le considerăm convenabile, pe baza +experienței noastre cu alte sisteme de operare. În particular, plănuim să +avem nume mai lungi de fișiere, cu număr de versiune, un sistem de fișiere +garantat împotriva distrugerii accidentale, probabil o funcție de completare +a numelor de fișier, lucru cu ecrane independente de tipul terminalului și, +la urmă, poate și un sistem de ferestre bazat pe Lisp, în care mai multe +programe Lisp și Unix să poată împărți ecranul. Atât C, cât și Lisp vor fi +disponibile ca limbaje pentru programarea sistemului. Vom încerca să oferim +UUCP, sistemul Chaosnet de la MIT și Internet, ca protocoale pentru +comunicații.

+ +

+ La început, GNU este destinat să ruleze pe mașini de calcul din clasa +68000/16000 cu memorie virtuală, ele fiind cele pe care obiectivul e cel mai +simplu de atins. Efortul suplimentar pentru a-l face să funcționeze pe +mașini mai puțin puternice va fi lăsat în seama celor care vor dori să-l +folosească pe astfel de calculatoare.

+ +

+ Pentru a evita o încurcătură de nedescris, vă rugăm să pronunțați +g-ul din numele „GNU” când vine vorba de numele proiectului.

+ +

De ce trebuie să scriu GNU

+ +

+ Consider că regula de aur este următoarea: dacă un program îmi place, am +obligația să îl împart și cu alții cărora le place. Furnizorii de programe +vor să dezbine utilizatorii și să-i cucerească, făcându-i să accepte că nu +trebuie să împartă nimic cu alții. Eu refuz să încalc astfel solidaritatea +cu ceilalți utilizatori. Nu pot semna, cu bună credință, un acord de +confidențialitate sau unul pentru licențierea programului. Ani întregi am +militat, în interiorul Laboratorului de Inteligență Artificială, ca să nu se +dea curs acestor tendințe și altor lucruri neplăcute, dar până la urmă s-a +depășit măsura: nu pot rămâne într-o instituție unde astfel de treburi se +fac în numele meu, dar împotriva voinței mele.

+ +

+ Așa că, pentru a putea continua să utilizez calculatoarele fără să-mi pătez +obrazul, am hotărât să acumulez o cantitate suficientă de programe libere, +astfel încât să pot supraviețui fără nici un program ne-liber. Am demisionat +din Laboratorul de Inteligență Artificială ca să privez MIT de orice +argument juridic cu care să mă împiedice să dăruiesc oricui sistemul +GNU. (2)

+ +

De ce GNU va fi compatibil cu Unix

+ +

+ Pentru mine, Unix nu reprezintă sistemul ideal, dar nu e de +aruncat. Trăsăturile generale ale Unix-ului par să fie bune și cred că pot +completa ce îi lipsește fără să le afectez. Iar pentru adoptare, +compatibilitatea cu Unix ar fi un avantaj pentru mulți.

+ +

Cum va fi disponibil GNU

+ +

+ GNU nu se află în domeniul public. Oricine va avea permisiunea să modifice +și să redistribuie GNU, dar nici un distribuitor nu va putea să +restricționeze răspândirea lui ulterioară. Altfel spus, modificările proprietare nu +vor fi admise. Vreau să mă asigur că toate versiunile de GNU vor rămâne +libere.

+ +

De ce mulți alți programatori vor să ne ajute

+ +

+ Am găsit mulți programatori care sunt încântați de GNU și vor să dea o mână +de ajutor.

+ +

+ Multor programatori le displace comercializarea programelor de sistem. Poate +că asta îi ajută să câștige mai mulți bani, dar, în general, le impune să +fie în conflict cu alți programatori, în loc să se simtă camarazi. Gestul +fundamental de prietenie între programatori este împărțirea programelor; în +esență, mecanismele comerciale utilizate acum îi împiedică pe aceștia să-i +trateze pe ceilalți ca pe prieteni. Cumpărătorul de programe are de ales +între prietenie și a respecta legea. Natural, mulți hotărăsc că prietenia +este mai importantă. Dar cei care pun legea pe primul loc nu se simt +confortabil în nici una dintre ipostaze. Ei devin cinici și se gândesc că +programarea reprezintă doar un mod de a face bani.

+ +

+ Dezvoltând și utilizând GNU în loc de programe proprietare, putem fi +prietenoși cu toată lumea fără a încălca legea. În plus, GNU servește ca un +exemplu care să-i inspire pe alții și ca drapel în jurul căruia să se adune +cei care vor să împartă lucruri, alături de noi. Asta ne poate da un +sentiment de armonie imposibil de atins dacă am utiliza programe +ne-libere. Pentru circa jumătate dintre programatorii cu care țin legătura, +e o bucurie importantă, pe care banii n-o pot înlocui.

+ +

Cum puteți contribui

+ +
+

+(În zilele noastre, pentru a găsi teme de programare la care să lucrați, +vedeți în lista de +proiecte de mare prioritate și în cea de proiecte pentru care GNU +are nevoie de ajutor, lista generală a pachetelor de programe +GNU. Pentru a afla alte moduri în care puteți ajuta, citiți ghidul pentru cei care vor să ofere ajutor sistemului +de operare GNU.) +

+
+ +

+ Solicit fabricanților de calculatoare donații constând în mașini de calcul +și bani. Solicit persoanelor fizice donații în programe și muncă.

+ +

+ O consecință la care vă puteți aștepta dacă donați calculatoare este aceea +că sistemul GNU va rula pe ele mai curând. Sistemele de calcul trebuie să +fie complete, gata de utilizare, agrementate pentru folosirea într-o zonă +rezidențială; nu trebuie să necesite metode sofisticate de răcire sau de +alimentare electrică.

+ +

+ Am cunoscut foarte mulți programatori dispuși să contribuie cu muncă +ocazională la GNU. Pentru cele mai multe proiecte, o asemenea muncă +distribuită ar fi foarte greu de coordonat, iar părțile de program scrise +independent nu ar funcționa împreună. Dar, pentru înlocuirea Unix, ca +sarcină anume, problema nu există. Un sistem Unix complet conține sute de +programe utilitare, fiecare având documentație separată. Majoritatea +specificațiilor interfețelor sunt impuse de necesitatea compatibilității cu +Unix. Dacă fiecare persoană contribuitoare poate scrie câte un program +compatibil, care să înlocuiască un utilitar Unix, atunci programele vor +funcționa corespunzător când sunt puse împreună. Chiar dacă admitem că +Murphy o să dea naștere câtorva probleme neașteptate, asamblarea +componentelor va constitui o sarcină rezolvabilă. (Nucleul necesită o +comunicare mai strânsă și va fi scris de un grup mai mic de persoane, bine +integrat.)

+ +

+ Dacă voi obține donații în bani, poate voi putea angaja câțiva oameni care +să lucreze cu program normal sau redus. Salariile nu vor fi mari, după +standardele programatorilor, dar caut persoane pentru care spiritul de +construire a unei comunități să fie la fel de important ca și dorința de a +produce bani. Privesc asta ca pe o cale de a permite unor oameni dedicați +să-și consacre întreaga energie lucrului la GNU, scutindu-i de necesitatea +de a-și câștiga traiul în alte moduri.

+ +

De ce vor avea de câștigat toți utilizatorii de calculatoare

+ +

+ Odată ce GNU este scris, va deveni posibil pentru oricine să obțină liber +programe de sistem de bună calitate, exact ca pe aer. (3)

+ +

+ Asta înseamnă mult mai mult decât a scuti fiecare utilizator de plata unei +licențe Unix. Înseamnă că cea mai mare parte a efortului de programare ce se +risipește pentru scrierea programelor de sistem duplicate poate fi +evitat. În schimb, efortul poate fi îndreptat către producerea de programe +de vârf.

+ +

+ Codul-sursă complet al sistemului va fi disponibil oricui. În consecință, un +utilizator care va avea nevoie să îi aducă o modificare va putea s-o opereze +el însuși sau să angajeze un programator sau o firmă să o facă. Utilizatorii +nu vor mai fi la mila unei companii care, deținând monopolul surselor, este +și singura care le poate modifica.

+ +

+ Școlile vor putea oferi un mediu mult mai educativ, încurajându-și elevii să +studieze și să îmbunătățească programul-sursă al sistemului. Laboratorul de +calculatoare de la Harvard obișnuia să impună o regulă conform căreia nici +un program nu putea fi instalat acolo dacă sursele sale nu erau disponibile +publicului; ei au respectat într-adevăr această politică, refuzând să +instaleze unele programe. Personal, m-am simțit foarte inspirat de lucrul +ăsta.

+ +

+ În fine, va fi eliminată bătaia de cap necesară pentru a vă lămuri cine +anume deține programele de sistem și ce vă este sau nu vă este îngăduit să +faceți cu ele.

+ +

+ Mecanismele necesare pentru a-i determina pe oameni să plătească pentru +folosirea unui anumit program, inclusiv cel de licențiere a copiilor, induc +întotdeauna un cost social uriaș, din cauza greutății de a determina cât +(adică, pentru care programe anume) trebuie să plătească fiecare. Numai un +stat polițienesc poate obliga pe toată lumea să utilizeze mecanismele +amintite. Imaginați-vă o stație spațială la bordul căreia aerul ar trebui +fabricat cu costuri importante: a factura un anumit număr de litri de aer +fiecărei persoane care respiră poate fi o metodă onestă, dar purtarea unei +măști de gaze cu contor, zi și noapte, devine intolerabilă chiar și pentru +unul care și-ar permite să plătească factura. Iar amplasarea de camere TV +peste tot, pentru a detecta dacă cineva își scoate masca, ar fi +scandaloasă. E mai bine să finanțăm instalația de producere a aerului +dintr-o taxă fixă pe cap de locuitor și să renunțăm la măști.

+ +

+ Pentru un programator, a copia toate elementele unui program este la fel de +natural ca și a respira - și la fel de productiv. De aceea, trebuie să fie +și la fel de liber.

+ +

Câteva critici ușor de demontat la adresa obiectivelor GNU

+ +

+„Nimeni n-o să-l utilizeze dacă e pe gratis, pentru că asta înseamnă +că nu se poate conta pe ajutorul furnizorului.”

+ +

+„Ești obligat să ceri bani pentru program, ca plată pentru asistența +pe care o acorzi.”

+ +

+ Dacă publicul preferă să plătească pentru GNU plus acordarea de servicii +adăugate în loc să obțină GNU gratis fără aceste servicii, atunci o companie +care va furniza serviciile celor care au obținut GNU „la liber” trebuie să +fie profitabilă. (4)

+ +

+ E necesar să facem distincția între ajutor materializat ca muncă +propriu-zisă de programare și simpla îndrumare. Pe primul nu se poate conta, +din partea unui vânzător de programe. Dacă o problemă tehnică de care vă +izbiți nu este întâlnită de suficienți alți oameni, furnizorul o să vă +trimită la plimbare.

+ +

+ Dacă afacerea Dvs. are nevoie să poată conta permanent pe asistență, singura +soluție este să dețineți toate programele-sursă și uneltele necesare. În +cazul ăsta, puteți angaja orice persoană disponibilă care să intervină în +caz că apar probleme; nu sunteți la mila nimănui. În ce privește Unix, +prețul programelor-sursă face ca o asemenea opțiune să iasă din calcul, +pentru majoritatea firmelor. În cazul GNU, lucrurile vor fi simple. Este +posibil să nu aveți la îndemână persoana competentă, dar această problemă nu +poate fi imputată modelului de distribuire. GNU nu înlătură toate problemele +lumii, ci numai unele dintre ele.

+ +

+ Pe de altă parte, utilizatorii care nu știu nimic despre calculatoare au +nevoie de ajutor: trebuie făcute, în locul lor, lucruri pe care le-ar putea +face ușor și singuri, dar nu știu cum.

+ +

+ Astfel de servicii pot fi oferite numai de firmele de asistență și +reparații. Dacă este adevărat că utilizatorii ar prefera să cheltuiască bani +pe un produs însoțit de un serviciu de asistență, atunci ei vor fi dispuși, +de asemenea, să cumpere asistența atunci când au primit produsul +gratis. Firmele de servicii vor concura în ceea ce privește calitatea și +prețul: utilizatorii nu vor fi ținuți captivi de niciuna dintre ele. Pe de +altă parte, aceia dintre noi care nu avem nevoie de asistență vom putea +utiliza produsul fără s-o plătim.

+ +

+„Nu vă puteți adresa prea multor clienți fără a avea publicitate și +va trebui să cereți bani pentru program ca s-o suportați.”

+ +

+„Nu are rost să faci publicitate unui program pe care lumea îl poate +obține gratis.”

+ +

+ Există forme de publicitate gratuită sau foarte ieftină care pot fi folosite +pentru a face destui utilizatori de calculatoare să afle despre un lucru cum +e GNU. Dar poate fi adevărat că putem ajunge la mai mulți utilizatori de +microcalculatoare prin intermediul publicității. Dacă lucrurile stau +într-adevăr așa, o firmă care s-ar ocupa cu vânzarea prin poștă a copiilor +sistemului GNU ar trebui să aibă suficient succes comercial ca să poată +plăti pentru a-i face reclamă - și nu numai atât. În felul ăsta, numai +utilizatorii care beneficiază de publicitate vor plăti pentru ea.

+ +

+ În celălalt caz, dacă mulți vor obține GNU de la prieteni și companiile de +acest fel nu vor avea succes comercial, va însemna că publicitatea nu era +într-adevăr necesară pentru a răspândi sistemul GNU. De ce s-ar împotrivi +cei care propovăduiesc piața liberă ca ea să decidă toate aceste +aspecte? (4)

+ +

+„Compania mea are nevoie de un sistem de operare proprietar ca să +obțină un avantaj în competiția de piață.”

+ +

+ Apariția GNU va scoate sistemele de operare din domeniul competiției +comerciale. Nu veți putea obține un avantaj competițional în zona asta, dar +nici concurenții Dvs. nu vor putea obține unul asupra Dvs. Veți concura în +alte domenii, iar în ăsta vă veți bucura de avantaje reciproce. Dacă firma +Dvs. vinde sisteme de operare, n-o să vă placă GNU, însă greutățile vă +privesc. Dacă firma se ocupă cu altceva, GNU vă poate scuti de constrângerea +de a intra în afacerea costisitoare a vânzării de sisteme de operare.

+ +

+ Aș vrea să văd că dezvoltarea GNU este ajutată prin donații de la mulți +producători și utilizatori, micșorând astfel costurile pentru toți cei +implicați. (6)

+ +

+„Programatorii nu merită o recompensă pentru creativitatea +lor?”

+ +

+ Dacă există ceva care merită recompensat, acest lucru este contribuția +socială. Creativitatea poate reprezenta o contribuție socială, dar numai +dacă societății i se permite să-i folosească liber rezultatele. Dacă +programatorii merită să fie recompensați pentru că scriu programe +inovatoare, în aceeași măsură ei merită să fie pedepsiți când le +restricționează utilizarea.

+ +

+„Nu ar trebui să poată programatorul să ceară o recompensă pentru +creația lui?”

+ +

+ Nu este nimic greșit în a vrea să fii plătit pentru munca ta sau în a căuta +să-ți maximizezi veniturile, atâta timp cât nu utilizezi mijloace +distructive pentru asta. Dar mijloacele uzual folosite azi în domeniul +programării se bazează pe distrugere.

+ +

+ A stoarce bani de la utilizatorii unui program, prin restricționarea +utilizării lui, înseamnă distrugere pentru că restricțiile reduc, cantitativ +și calitativ, felul în care programul poate fi folosit. Un astfel de lucru +micșorează beneficiul pe care omenirea îl poate obține de pe urma +programului. Acolo unde se face o alegere intenționată de a restricționa, +consecințele negative apărute reprezintă distrugere deliberată.

+ +

+ Motivul pentru care un bun cetățean nu trebuie să utilizeze astfel de +mijloace distructive pentru a deveni mai bogat este acela că, dacă toți am +proceda așa, am deveni toți mai săraci, prin distrugeri reciproce. Asta +înseamnă etică kantiană; altfel spus, regula de aur. Nu-mi plac consecințele +care apar dacă toată lumea dosește informație, așa că am să consider că e +rău dacă cineva o face. În particular, dorința cuiva de a fi recompensat +pentru creativitate nu scuză faptul de a priva omenirea, în sens larg, de +obiectul creat, în tot sau în parte.

+ +

+„Nu vor muri programatorii de foame?”

+ +

+ Aș putea răspunde că nimeni nu este obligat să devină programator. Cei mai +mulți dintre noi nu putem câștiga bani stând pe stradă și cerșind. Dar nu +suntem condamnați să stăm pe stradă și să cerșim, ajungând muritori de +foame. Pur și simplu ne ocupăm cu altceva.

+ +

+ Însă un asemenea răspuns ar fi greșit, fiindcă acceptă premisa tacită a +interlocutorului: aceea că fără proprietatea asupra programelor, +programatorii n-ar putea să câștige nici măcar un cent. Se acreditează ideea +că e totul sau nimic.

+ +

+ Adevăratul motiv pentru care programatorii nu vor muri de foame este că vor +putea în continuare să fie plătiți pentru munca lor: doar că nu vor mai fi +plătiți atât de mult ca acum.

+ +

+ Restricționarea copierii nu reprezintă singurul mod de a face afaceri cu +programe. Este cea mai întâlnită metodă (7) pentru că +aduce cei mai mulți bani. Dacă ea ar fi interzisă, sau dacă nu ar fi agreată +de către client, afacerile cu programe ar trece la alte moduri de +organizare, care acum sunt folosite mai rar. Există întotdeauna multe feluri +în care poți organiza orice tip de afacere.

+ +

+ Probabil că, pe noile baze, programarea nu ar mai fi atât de lucrativă ca +acum. Dar asta nu reprezintă un argument împotriva schimbării. Nu e +considerat o nedreptate faptul că vânzătorii dintr-un magazin au salariile +pe care le au în prezent. Dacă și cu programatorii s-ar întâmpla la fel, +nici atunci n-ar fi o nedreptate. (În practică, ei ar câștiga considerabil +mai mult decât vânzătorii.)

+ +

+„Oamenii nu au dreptul să controleze felul cum este folosită creația +lor?”

+ +

+„Controlul asupra utilizării ideilor cuiva” înseamnă, de fapt, control +asupra vieților altor oameni; de obicei, el este folosit ca să le facă +acelora viețile mai dificile.

+ +

+ Cei care au studiat atent problema drepturilor de proprietate +intelectuală (8) (cum ar fi avocații) spun că nu +există un drept intrinsec la așa ceva. Tipurile de pretinse drepturi de +proprietate intelectuală pe care le recunosc autoritățile au fost create de +legi anumite, cu scopuri anume.

+ +

+ De exemplu, sistemul de brevete de invenție (sau „sistemul de patente”; +cuvântul englezesc este „patents” - n.t.) a fost creat pentru a-i +încuraja pe inventatori să facă publice detaliile invențiilor lor. Scopul +lui era mai mult să ajute societatea decât să îi ajute pe autori. La +momentul acela, durata de 17 ani a unui brevet de invenție era scurtă în +comparație cu ritmul în care avansau lucrurile. Brevetele reprezintă un +subiect de discuție doar între fabricanți, pentru care costul și efortul +obținerii unei licențe înseamnă puțin în comparație cu cele pentru +organizarea producției; de aceea, de cele mai multe ori, brevetele nu făceau +rău. Ele nu reprezentau o piedică pentru majoritatea persoanelor care +utilizează produse patentate.

+ +

+ Ideea de drepturi de autor (engl. „copyright” - n.t.) nu exista în +vechime, când autorii copiau frecvent unul de la altul pasaje întregi din +lucrările de non-ficțiune. Acest obicei era util și reprezintă singura cale +pe care au ajuns până la noi lucrările multora, fie și în parte. Sistemul de +drepturi de autor a fost creat cu scopul expres de a încuraja asumarea +paternității lucrărilor. În domeniul pentru care el a fost inventat - +cărțile, care puteau fi multiplicate ieftin numai folosind o tiparniță - nu +a făcut mult rău și nu i-a obstrucționat pe cei care citeau aceste cărți.

+ +

+ Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă, de fapt, licențe acordate +de societate, pentru că s-a considerat, în mod corect sau incorect, că +societatea în ansamblu va beneficia de acordarea lor. Dar, în fiecare caz +particular, trebuie să ne întrebăm: avem vreun avantaj din acordarea unei +astfel de licențe? Pentru ce fel de acțiune împuternicim o persoană?

+ +

+ Cazul programelor de azi este foarte diferit de cel al cărților de acum o +sută de ani. Faptul că cea mai simplă cale de a copia un program este între +vecini, faptul că programul conține, distinct, atât cod-sursă, cât și +cod-obiect și faptul că este rulat, în loc de a fi citit de plăcere - toate +acestea,combinate, dau naștere unei situații în care o persoană ce impune +drepturile sale de autor face rău societății în ansamblu, pe plan material +și spiritual; o situație în care nimeni n-ar trebui să se pună, chiar dacă +legea îi dă voie s-o facă.

+ +

+„Concurența înseamnă că lucrurile sunt făcute mai bine.”

+ +

+ Paradigma concurenței este întrecerea de viteză: recompensând câștigătorul, +îi stimulăm pe toți să alerge mai repede. Când capitalismul funcționează +așa, face treabă bună; dar apărătorii lui se înșală crezând că el chiar +funcționează astfel. Dacă alergătorii pierd din vedere pentru ce este +oferită recompensa și devin obsedați să câștige prin orice mijloc, ei ar +putea să folosească alte strategii - cum ar fi aceea de a ataca alți +alergători. Și când concurenții se angajează într-o încăierare, vor întârzia +toți la linia de sosire.

+ +

+ Programele proprietare și secrete sunt echivalentul moral al luptei corp la +corp între alergători. Din păcate, singurul arbitru pe care-l avem (adică +Statul – n.t.) nu pare să se opună bătăilor; el doar le reglementează +(„Pentru fiecare zece iarzi alergați, puteți trage un foc”). El ar trebui +să-i despartă pe concurenți și să-i penalizeze fie și doar pentru tentativa +de a se încăiera.

+ +

+„Nu vor înceta toți să scrie programe dacă nu există un stimulent +material?”

+ +

+ De fapt, multă lume va scrie programe fără absolut nici un avantaj +pecuniar. Programarea îi fascinează pe unii, de obicei pe cei care sunt cei +mai buni în domeniu. Nu ducem lipsă de muzicieni profesioniști care nu +renunță de muzică, chiar dacă n-au nici o speranță să poată trăi din asta.

+ +

+ În realitate, întrebarea asta, deși pusă frecvent, nu e potrivită pentru +situația dată. Plata pentru programatori nu va dispărea, doar va deveni mai +puțină. Așa că adevărata întrebare este: va mai programa cineva pentru mai +puțini bani? Experiența mea îmi arată că da.

+ +

+ Mai mult de zece ani, mulți dintre cei mai buni programatori ai lumii au +lucrat în Laboratorul de Inteligență Artificială pentru mult mai puțini bani +decât oriunde în altă parte. Ei au obținut multe recompense ne-materiale: de +exemplu, faimă și apreciere. În plus, a crea este amuzant: e o recompensă în +sine.

+ +

+ Apoi, cei mai mulți dintre ei au plecat când li s-a oferit șansa să facă +aceeași muncă interesantă contra unei grămezi de bani.

+ +

+ Ce ne arată faptele este că oamenii vor scrie programe pentru alte motive +decât bogăția; însă dându-li-se o șansă să producă, pe lângă asta, și mulți +bani, vor începe să îi aștepte și să îi pretindă. Organizațiile care oferă +salarii mici o duc prost în comparație cu cele care oferă salarii mari, dar +nu e obligatoriu s-o ducă prost dacă cele cu salarii mari vor fi interzise.

+ +

+„Avem nevoie disperată de programatori. Dacă ei ne cer să încetăm a +ne mai ajuta vecinii, trebuie să ne supunem.”

+ +

+ Nu sunteți niciodată atât de disperați încât să trebuiască să vă supuneți +acestui gen de cereri. Țineți minte: dăm milioane pentru apărare, dar nici +un cent ca tribut!

+ +

+„Programatorii trebuie să trăiască din ceva.”

+ +

+ Pe termen scurt, e adevărat. Totuși, există o mulțime de căi prin care ei +își pot câștiga existența fără a vinde dreptul de a utiliza un +program. Calea asta e cea uzitată acum fiindcă aduce programatorilor și +oamenilor de afaceri cei mai mulți bani, nu pentru că ar fi singurul mod +prin care ți-ai putea câștiga existența. Este ușor să găsești alte metode, +dacă vrei s-o faci. Iată câteva exemple.

+ +

+ Un producător care lansează un nou model de calculator va plăti pentru +portarea sistemului de operare pe noua mașină de calcul.

+ +

+ Vânzarea de cursuri, asistență și servicii de întreținere ar putea și ea să +implice programatori.

+ +

+ Oamenii care dezvoltă idei inovatoare ar putea distribui programele ca +„freeware” (9) , solicitând donații de la +utilizatorii mulțumiți sau vânzând servicii de asistență. Am întâlnit +persoane care deja lucrează în felul ăsta, cu succes.

+ +

+ Utilizatorii cu nevoi asemănătoare pot forma grupuri și pot plăti +cotizații. Un grup va semna contracte cu firme de programare, pentru ca ele +să scrie anume programe pe care membrii grupului doresc să le utilizeze.

+ +

+ Toate felurile de dezvoltare pot fi finanțate printr-un impozit pe programe:

+ +

+ Să presupunem că oricine cumpără un calculator trebuie să plătească un +x procent din preț ca impozit pe programe. Guvernul dă acești bani +unei autorități, cum ar fi NSF, care să finanțeze dezvoltarea de programe.

+ +

+ Dar dacă cumpărătorul face chiar el o donație în acest scop, poate obține o +scutire de impozit. Poate dona unui proiect pe care îl alege singur - de +regulă, îl alege pentru că speră să îi utilizeze rezultatele atunci când vor +fi gata. Și poate obține o reducere de impozit de orice valoare, în limita +sumei totale pe care trebuie s-o plătească.

+ +

+ Procentul total de impozit poate fi stabilit prin vot de contribuabili, +proporțional cu suma ce le va fi impozitată.

+ +

+ Ca urmare:

+ + +

+ Pe termen lung, a face programele gratuite reprezintă un pas către o lume a +abundenței, în care nimeni nu va trebui să mai muncească din greu doar +pentru a putea supraviețui. Oamenii se vor putea dedica activităților care +sunt amuzante, cum ar fi programarea, după ce au petrecut obligatoriu zece +ore pe săptămână cu sarcinile impuse, cum ar fi legislația, îndrumarea +familială, repararea roboților și mineritul pe asteroizi. Nu va fi nevoie +să-și poată câștiga existența din scrierea de programe.

+ +

+ Deja am redus mult cantitatea de muncă pe care societatea, în ansamblu, +trebuie s-o facă pentru a-și atinge nivelul actual de productivitate, însă +doar o mică parte din asta se traduce în lucruri plăcute pentru cei care +muncesc, fiindcă e nevoie de multă activitate neproductivă care s-o +însoțească pe cea productivă. Cauzele principale ale acestei stări de fapt +sunt birocrația și trasul la jug împotriva concurenților. Existența +programelor libere va reduce semnificativ epuizarea de forțe în domeniul +producerii de programe. Trebuie să facem asta, pentru ca progresele tehnice +care măresc productivitatea să însemne mai puțină muncă pentru noi.

+ + +

Note de subsol

+ + +
    +
  1. Alegerea cuvintelor în acest pasaj a fost neatentă. Ideea pe care vroiam s-o +exprim era ca nimeni să nu fie obligat să plătească pentru +permisiunea de a folosi sistemul GNU. Dar cuvintele nu sunt clare și +lumea le interpretează mereu ca și cum ar spune că exemplarele sistemului +GNU trebuie distribuite întotdeauna la preț mic sau chiar gratis. Nu asta a +fost intenția; mai departe în text, manifestul menționează posibilitatea ca +firmele care oferă serviciul de distribuire să lucreze contra +cost. Ulterior, am învățat să fac atent distincția între „free” în sensul de +libertate și „free” în sensul de preț. Programele libere sunt cele pe care +utilizatorii au libertatea să le distribuie și să le modifice. Unii +utilizatori pot obține copii gratis, în timp ce alții vor plăti ca să le +obțină - iar dacă fondurile ajută la îmbunătățirea programelor, cu atât mai +bine. Important este ca oricine deține o copie să aibă libertatea de a +coopera cu alții în ceea ce privește folosirea ei.
    2. + +
  2. Expresia „să dăruiesc” este o altă indicație că nu făcusem încă separarea +clară între problema prețului și cea a libertății. Acum, noi recomandăm +evitarea acestei expresii atunci când se vorbește despre programe +libere. Vedeți „Cuvinte și fraze +care produc confuzie” pentru mai multe explicații.
    3. + +
  3. Aici este un alt punct în care am dat greș în a discerne atent între cele +două sensuri ale cuvântului „free”. Așa cum a fost formulată, +afirmația nu este falsă - puteți obține copii ale programelor GNU gratis, de +la prieteni sau prin rețea. Dar exprimarea sugerează o altă idee.
    4. + +
  4. Câteva firme de acest gen există, în prezent.
    5. + +
  5. Deși este o organizație non-profit și nu o firmă, de zece ani Free Software +Foundation („Fundația pentru Programe Libere”, prescurtat FSF - +n.t.) și-a obținut cea mai mare parte a finanțării din serviciul de +distribuire propriu. Puteți comanda obiecte de +la FSF pentru a-i sprijini activitatea. +
    6. + +
  6. Prin 1991, câteva firme de calculatoare au colaborat în a colecta fonduri +pentru sprijinirea întreținerii compilatorului GNU C.
    7. + +
  7. Cred că m-am înșelat spunând că programele proprietare erau mijlocul cel mai +utilizat pentru a face bani din programare. Se pare că, de fapt, modelul cel +mai întâlnit de afacere era și este încă dezvoltarea de programe la +comandă. Un astfel de model nu oferă posibilitatea de câștig permanent, deci +firma trebuie să continue să facă efort efectiv pentru a obține +venituri. Afacerile cu programe la comandă vor continua să existe, oarecum +neatinse, într-o lume a programelor libere. Prin urmare, nu mă mai aștept ca +majoritatea programatorilor să câștige mai puțin, într-o lume dominată de +astfel de programe libere.
    8. + +
  8. În anii '80 nu realizasem încă ce derutant este să vorbești despre „problema +proprietății intelectuale”. În mod clar, termenul acesta este tendențios; +mai greu de înțeles este faptul că el pune sub aceeași umbrelă legi +diferite, care se referă la aspecte foarte diverse. Astăzi stărui ca lumea +să renunțe complet la termenul de „proprietate intelectuală”, ca nu cumva +să-i facă și pe alții să creadă că legile acestea formează un tot +unitar. Metoda de a clarifica lucrurile este să discutăm separat despre +brevete de invenție, drepturi de autor și mărci comerciale. Vedeți mai multe explicații despre cum +răspândește acest termen confuzie și tendențiozitate.
    9. + +
  9. Ulterior am învățat să marcăm clar diferența dintre „free software” și +„freeware”. Termenul „freeware” înseamnă programe pe care le puteți +distribui liber, dar cărora în general nu aveți posibilitatea să le studiați +și modificați codul-sursă; așa că, în mare parte, ele nu sunt programe +libere. Vedeți „Cuvinte +și fraze care produc confuzie” pentru mai multe explicații.
    10. + +
+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/no-word-attachments.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/no-word-attachments.html new file mode 100644 index 0000000..ecd66b7 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/no-word-attachments.html @@ -0,0 +1,343 @@ + + + + + + + +Putem pune capăt atașamentelor Word - Proiectul GNU - Free Software +Foundation + + + + + + +

Putem pune capăt atașamentelor Word

+ +

de Richard M. Stallman +

+ +

+Nu vă enervează să primiți fișiere Word ca atașamente la mesajele e-mail? +Atașamentele Word sunt sâcâitoare, dar, mai rău, ele împiedică publicul să +facă trecerea la software liber. Poate că putem opri această practică +printr-un efort colectiv simplu. Tot ceea ce trebuie să facem este să cerem +fiecărei persoane care ne trimite un atașament Word să reconsidere modul în +care face lucrurile.

+ +

+Cei mai mulți utilizatori de calculatoare folosesc Microsoft Word. Acest +fapt este regretabil pentru ei, fiindcă Word este un software proprietar, +care răpește utilizatorilor săi libertatea de a-l studia, modifica, copia și +redistribui. Și fiindcă Microsoft schimbă formatul fișierelor Word la +lansarea fiecărei noi versiuni a programului, utilizatorii sunt prizonieri +într-un sistem care îi obligă să cumpere noua versiune indiferent dacă +doresc o schimbare sau nu. Se pot trezi, peste câțiva ani, că documentele pe +care le creează acum nu vor putea fi citite cu versiunea de Word pe care o +vor utiliza atunci.

+ +

+Dar ei ne fac rău și nouă, făcând presupunerea că și noi folosim Word și +trimițându-ne (sau cerându-ne să le trimitem) documente în format +Word. Unele persoane publică sau postează pe Internet documente Word. Unele +organizații acceptă exclusiv fișiere în format Word: unui cunoscut de-al meu +i-a fost imposibil să ia parte la selecția pentru o slujbă fiindcă CV-urile +trebuiau să fie numai fișiere Word. Uneori, chiar și guvernele impun +publicului folosirea fișierelor Word, ceea ce este cu adevărat strigător la +cer.

+ +

+Pentru utilizatorii sistemelor de operare libere, primirea documentelor Word +este un inconvenient. Dar trimiterea documentelor Word are cel mai mare +impact negativ asupra persoanelor care ar dori să treacă la sisteme libere: +ei ezită fiindcă au impresia că trebuie să aibă la îndemână Word pentru a +citi fișierele pe care le primesc. Practica de a utiliza formatul secret +Word pentru comunicarea între persoane limitează dezvoltarea comunității +noastre și lărgirea libertății. Deși observăm neplăcerea punctuală provocată +de primirea unui document Word, acest atac permanent și insistent la adresa +comunității noastre nu ne atrage, de obicei, atenția. Dar se întâmplă tot +timpul.

+ +

+Mulți utilizatori GNU care primesc documente Word încearcă să găsească căi +prin care să se descurce cu ele. Puteți reuși să regăsiți textul ASCII, +ciudat organizat, răsfoind interiorul fișierului. Software-ul liber de azi +poate citi unele documente Word, dar nu toate — formatul este secret și nu a +fost niciodată complet descifrat. Mai rău, Microsoft îl poate schimba în +orice moment.

+ +

+În viitor, ei vor putea folosi Palladium sau alta formă de “treacherous +computing” într-o nouă versiune a formatului Word pentru a face imposibilă +orice accesare a fișierelor fără permisiunea Microsoft. Există de asemenea +relatări că Microsoft plănuiește să folosească extensii patentate ale XML ca +bază pentru o viitoare versiune a formatului Word; oricine implementează +software liber pentru a citi aceste fișiere poate fi dat în judecată de +către Microsoft.

+ +

+Dacă vă gândiți la documentul Word pe care tocmai l-ați primit ca la un +eveniment izolat, este firesc să încercați să vă descurcați cu el pe cont +propriu. Dar dacă realizați că el face parte dintr-o practică sistematică, +periculoasă, este nevoie de o altă abordare. A reuși doar să citești +fișierul înseamnă să tratezi simptomele unei maladii cronice. Pentru a o +vindeca, este nevoie să convingem publicul să nu trimită sau să posteze pe +Internet fișiere Word.

+ +

+De aproximativ un an, am stabilit un obicei de a răspunde atașamentelor Word +cu un mesaj politicos care explică de ce practica trimiterii acestui tip de +fișiere este un lucru rău și cu o rugăminte adresată expeditorului de a +retrimite materialul într-un format nesecret. Asta înseamnă mult mai puțină +muncă decât a încerca să citești “în interior” textul ASCII +dintr-un fișier Word. Observ că, de obicei, oamenii înțeleg problema și +mulți dintre ei afirmă că nu vor mai trimite fișiere Word nimănui altcuiva.

+ +

+Dacă toți vom proceda așa, vom obține un efect mult mai amplu. Este probabil +ca cei care nu iau în considerare o rugăminte politicoasă să își schimbe +obiceiurile atunci când primesc mai multe asemenea rugăminți politicoase de +la persoane diferite. Putem fi capabili să impunem regula nu se trimit +fișiere Word ca pe o normă de politețe în mediul electronic dacă vom +ridica această problemă în fața fiecărei persoane care ne trimite documente +Word.

+ +

+Pentru a conferi eficiență efortului acesta, probabil că veți dori să +pregătiți un răspuns, dinainte conceput, pe care să îl trimiteți rapid ori +de câte ori este necesar. Am inclus aici două exemple: versiunea pe care am +folosit-o în ultima vreme, precum ți o versiune care arată unui utilizator +de Word cum poate face trecerea la alte formate larg utilizate. Exemplele +mele sunt însoțite de texte sugerate de alte persoane care au mai trimis așa +ceva.

+ +

+Puteți folosi aceste texte în formă nemodificată, le puteți personaliza sau +puteți scrie propria Dvs. versiune. În orice caz, construiți un răspuns care +să exprime propriile Dvs. idei și propria Dvs. personalitate —i dacă +răspunsurile sunt personale și nu sunt toate la fel, acest lucru va face +campania și mai eficientă.

+ +

+Aceste răspunsuri sunt destinate persoanelor individuale care trimit fișiere +Word. Dacă întâlniți o organizație care impune folosirea formatului Word, +este necesară o altă abordare: puteți ridica întrebări privind echidistanța +acestei organizații, întrebări care nu se aplică acțiunilor unui singur +individ.

+ +

+Unele agenții de recrutare solicită resumé-uri în format Word. Culmea, unii +fac acest lucru chiar și atunci când caută oameni pentru un post în domeniul +software-ului liber (companiile care folosesc asemenea agenții de resurse +umane pentru posturi în domeniul software-ului liber au mari șanse să nu +obțină angajați competenți). Pentru a contribui la stoparea acestei +practici, puteți pune un link către acest articol în resumé-ul Dvs., alături +de link-urile care duc către resumé-ul în alte formate de fișier.Oricine va +căuta cu disperare o versiune Word a resumé-ului Dvs. va nimeri, probabil, +peste acestă pagină.

+ +

+Dat fiind numărul nostru, al susținătorilor software-ului liber, putem +determina o schimbare.

+ +
+ +

+Mi-ați trimis un atașament în format Microsoft Word, un format secret, +și proprietar, astfel încât nu îl pot citi. Dacă mi-ați trimite text simplu, +HTML sau PDF, atunci l-aș putea citi.

+ + +

+Trimiterea de documente Word către alte persoane are efecte negative +pentru Dvs. și pentru alții. Nu puteți fi sigur cum vor arăta acestea dacă +ei le deschid cu o altă versiune de Word; s-ar putea să nici nu meargă +deloc.

+ +

+Primirea atașamentelor Word este un lucru rău pentru Dvs. pentru că ele +pot conține viruși +(v. http://en.wikipedia.org/wiki/Macro_virus_(computing)). Trimiterea +atașamentelor Word este un lucru rău pentru Dvs., pentru că, în mod normal, +un document Word conține informații ascunse despre autor, permițând +cunoscătorilor să spioneze activitatea autorului (poate chiar Dvs.) Textul +pe care credeți că l-ați șters poate fi, în mod compromițător, +prezent. Vizitați http://news.bbc.co.uk/2/hi/technology/3154479.stm pentru +mai multe informații.

+ +

+Dar, dincolo de orice, trimiterea fișierelor Word către alții îi obligă +să folosească software Microsoft și ajută la a le fi îngrădită orice altă +opțiune. De fapt, deveniți un sprijin al monopolului Microsoft. Această +presiune este o piedică majoră în calea adoptării mai largi a software-ului +liber.

+ +

+Ați putea reconsidera, vă rugăm, opțiunea Dvs. de a folosi formatul Word +pentru comunicarea cu alte persoane?

+ +

+Convertirea fișierelor în formatul HTML folosind Word este +simplă. Deschideți documentul, alegeți meniul File, apoi Save As și, în +josul a listei derulante care este afișată, alegeți HTML Document or Web +Page. Apoi apăsați Save. Acum, atașați noul document HTML în locul +fișierului Word original. Vă semnalăm că Word se schimbă permanent, într-un +mod lipsit de consistență — dacă vedeți denumiri oarecum modificate ale +elementelor de meniu, vă rugăm să le încercați.

+ +

+Convertirea la text simplu este aproape identică - în loc de HTML +Document alegeți Text Only sau Text Document în lista Save as.

+ +

+Este posibil să aveți instalat pe calculatorul Dvs. un program pentru +convertirea în format pdf. Alegeți File => Print. Verificați imprimantele +disponibile și alegeți convertorul pdf. Apăsați Print și furnizați un nume +pentru fișierul pdf atunci când vi se solicită.

+ +

+Mai multe informații la +http://www.gnu.org/philosophy/no-word-attachments.html.

+ +
+ +

+Urmează o altă metodă, sugerată de către Bob Chassell. Este nevoie să +editați textul în funcție de situație și presupune să aveți o metodă de a +extrage conținutul util al fișierului pentru a-i vedea dimensiunea.

+ +
+ +

+Sunt uimit. De ce ați ales să îmi trimiteți 876 377 octeți în ultimul +Dvs. mesaj, când conținutul său este numai de 27 133 octeți?

+ +

+Mi-ați trimis cinci fișiere în formatul .doc de la Microsoft, care este +nestandard și “îmbâcsit”, în loc de formatul text simplu, public, +internațional și mult mai eficient.

+ +

+Microsoft poate (și a făcut-o de curând în Kenya și Brazilia) să +determine poliția locală să aplice legi care îngrădesc libertatea +studenților de a studia codul programului, interzic întreprinzătorilor să +pornească noi afaceri și resctricționează profesioniștii în a-ți oferi +serviciile. Vă rog să nu le acordați sprijinul Dvs.

+ +
+ +

+John D. Ramsdell sugerează publicului să descurajeze folosirea atașamentelor +Microsoft Word și PowerPoint făcând o mică declarație în semnătura +mesajului:

+ +
+ +

+Vă rog să evitați să îmi trimiteți fișiere Word și PowerPoint.
+Mai multe informații la +http://www.gnu.org/philosophy/no-word-attachments.html

+ +
+ +

+Aici este o scrisoare de +răspuns la un e-mail care conținea un atașament Word.

+ +
+ +

+ Kevin Cole de la Universitatea Gallaudet din Washington, D.C. trimite acest răspuns +automatatunci când primește un atașament Word.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/not-ipr.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/not-ipr.html new file mode 100644 index 0000000..1045157 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/not-ipr.html @@ -0,0 +1,357 @@ + + + + + + +Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie - Proiectul GNU - +Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation) + + + +

Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie

+ +

de Richard M. Stallman

+ +

+A ajuns să fie la modă să arunci dreptul de autor (copyright-ul), patentele +și mărcile comerciale – trei entități diferite, care implică trei seturi +diferite de legi – plus o duzină de alte legi, într-o „oală” comună, numită +„proprietate intelectuală”. Acest termen, distorsionant și confuz, nu este +utilizat în mod întâmplător. Companiile care au de câștigat de pe urma +acestei confuzii îl promovează. Cea mai sigură metodă de a lămuri confuzia +este să respingeți acest termen cu totul. +

+ +

+Conform celor spuse de profesorul Mark Lemley, care predă acum la Facultatea +de Drept din Stanford, folosirea termenului de „proprietate intelectuală” +s-a răspândit după fondarea, în 1967, a Organizației Mondiale pentru +Proprietate Intelectuală (World “Intellectual Property” Organization - +WIPO) și care a devenit comună doar în ultimii ani. Formal, WIPO este o +organizație a Națiunilor Unite, dar reprezintă interesele deținătorilor de +drepturi de autor, patente și mărci comerciale. Folosirea extensivă a +termenului datează de prin anul 1990. +(Copie locală a imaginii) +

+ +

+Termenul are o nuanță părtinitoare, care nu este greu de observat: el +sugerează că trebuie să gândim despre drepturile de autor, patente și +mărcile comerciale ca și despre drepturile de proprietate asupra bunurilor +fizice. (Această analogie este în contradicție cu teoriile juridice despre +legea dreptului de autor, legea patentelor și legea mărcilor comerciale, dar +numai specialiștii știu asta). De fapt, aceste legi nu prea seamănă cu cea +care se referă la dreptul de proprietate asupra bunurilor fizice, dar +folosirea termenului confuz „proprietate intelectuală” determină corpurile +de lege să modifice legile, astfel încât asemănarea să crească. Deoarece +acestea sunt chiar schimbările dorite de companiile ce dețin drepturi de +autor, patente sau mărci comerciale, ambiguitatea introdusă de termenul +„proprietate intelectuală” le convine. +

+ +

+Lipsa de neutralitate este un motiv suficient pentru a respinge termenul; în +numeroase rânduri, oamenii mi-au cerut să propun o denumire alternativă +pentru această categorie generală – sau au propus propriile lor denumiri, +uneori hazlii. Sugestiile includ IMP (de la Imposed Monopoly Privileges – +Privilegii Impuse de Monopoluri) sau GOLEM-uri (de la Government-Originated +Legally Enforced Monopolies – Monopoluri inițiate de Guvern și Impuse prin +Lege). Unii vorbesc despre „regimuri de drepturi exclusive”, dar a spune +„drepturi” atunci când vorbești despre restricții este, din nou, o +contradicție. +

+ +

+Folosirea unora dintre termenii alternativi ar reprezenta o oarecare +îmbunătățire, dar este o greșeală să înlocuiești termenul de „proprietate +intelectuală” cu orice alt termen. Un nume diferit nu va rezolva problema de +bază a expresiei: suprageneralizarea. Nu există acel „ceva” numit +„proprietate intelectuală” - este o iluzie. Singurul motiv pentru care +oamenii tot mai cred că are rost să vorbească despre o asfel de categorie +generală este acela că folosirea prelungită a termenului incorect i-a indus +profund în eroare. +

+ +

+În cel mai bun caz, „proprietate intelectuală” este o expresie acoperitoare +pentru separate legi. Persoanele fără pregătire juridică, care aud că un +singur termen se aplică acestor legi diferite, tind să creadă că ele au un +principiu comun și că funcționează similar. +

+ +

+Nimic nu este mai departe de realitate. Cele trei legi au origini diferite, +au evoluat separat, acoperă activități diferite, cuprind seturi de reguli +diferite și dau naștere la probleme sociale care nu au nimic în comun. +

+ +

+De exemplu, legea drepturilor de autor (copyright) a fost proiectată să +încurajeze creația și arta și acoperă detaliile exprimării unei opere. Legea +patentelor a fost gândită să încurajeze publicarea unor invenții utile, cu +prețul de a conferi aceluia care publică o astfel de idee un monopol +temporar asupra ei — un preț care merită plătit în unele domenii, iar +în altele nu. +

+ +

+Din contră, legea mărcilor comerciale nu intenționa să încurajeze nici un +mod anume de a acționa, ci doar să permită cumpărătorilor să știe ce anume +cumpără. Corpurile legislative sub influența derutantă a termenului +„proprietate intelectuală” au transformat-o într-o schemă care stimulează +reclamă anumitor produse. Iar acestea sunt doar trei dintre multele legi la +care acest termen se referă. +

+ +

+Fiindcă legile acestea s-au dezvoltat independent, ele sunt diferite în +fiecare detaliu - ca și în ceea ce privește principiile și metodele lor de +bază. Deci, dacă învățați ceva despre legea dreptului de autor, este +înțelept să presupuneți că în legea patentelor lucrurile stau +altfel. Rareori vă veți înșela! +

+ +

+În practică, aproape toate opiniile generale formate folosind termenul de +„proprietate intelectuală” pe care o să le întâlniți au să fie false. De +exemplu, veți întâlni păreri care menționează că scopul „acestuia” este de a +„promova inovații”, dar această părere se potrivește doar legii patentelor +și probabil crează monopoluri. Legea drepturilor de autor nu e preocupată de +inovație; o melodie sau un roman e sub protecția legii drepturilor de autor, +chiar dacă nu este nimic inovativ în legătură cu această piesă sau acest +roman. Legea mărcilor comerciale nu e preocupată de inovație: dacă eu mi-aș +deschide o ceainărie și aș numi-o „rms”, această ar fi o marcă comercială +validă, chiar dacă aș vinde același ceai că și restul. Legea secretului +comercial nu e preocupată de inovație; lista mea de clienți la ceainărie ar +fi un secret comercial care nu ar avea nimic de-a face cu inovația.

+ +

+Veți vedea afirmații precum că „proprietatea intelectuală” e preocupată cu +„creativitatea”, dar această afirmație se potrivește doar legii drepturilor +de autor. E nevoie de mai mult decât creativitate pentru a crea o invenție +patentabila. Legea mărcilor comerciale și legea secretului comercial nu au +nimic de-a face cu creativitatea; numele „ceainăria rms” nu e sub nici o +formă creativ, la fel și cu lista mea secretă de clienți.

+ +

+De obicei, oamenii spun „proprietate intelectuală” atunci când, de fapt, se +referă la o categorie mai restrânsă sau mai largă. De exemplu, țările bogate +impun legi nedrepte celor sărace, pentru a stoarce bani de la ele. Unele +dintre acestea sunt legi referitoare la „proprietatea intelectuală”, altele +nu; cu toate acestea, cei care critică practica caută această etichetă +pentru că le-a devenit familiară. Folosind-o, ei denaturează natura +faptelor. Ar fi mai bine să se utilizeze un termen precis, cum ar fi +„colonizare legislativă”, pentru a se ajunge la esența fenomenului. +

+ +

+Nu doar amatorii sunt derutați de această expresie. Chiar și profesorii de +drept, care predau despre legile amintite, sunt ademeniți și zăpăciți de +seducția termenului „proprietate intelectuală”, ajungând să facă afirmații +ce contrazic fapte pe care deja le cunosc. De exemplu, un profesor a scris, +în 2006: +

+ +

+Spre deosebire de descendenții lor care pun acum bazele WIPO, creatorii +Constituției americane aveau o atitudine principială, pro concurență, în +ceea ce privește proprietatea intelectuală. Ei știau că drepturile sunt +necesare dar… au ales să lege mâinile Congresului, restrângându-i +puterile în multe feluri. +

+ +

+Afirmația se referă la Articolul 1, Secțiunea 8, Paragraful 8 din +Constituția Statelor Unite, care autorizează legea dreptului de autor și +legea patentelor. Paragraful acela, totuși, nu are nimic de-a face cu legea +mărcilor comerciale sau cu multe altele. Termenul „proprietate intelectuală” +l-a determinat pe acel profesor să facă generalizări false. +

+ +

+De asemenea, termenul „proprietate intelectuală” duce la o gândire +simplistă. El îi face pe oameni să-și concentreze atenția asupra asemănării +superficiale pe care aceste legi o au — privilegiile artificiale +create pentru unele dintre părțile interesate — și să ignore detaliile +ce dau substanța legilor: restricțiile specifice pe care fiecare lege le +impune publicului și consecințele lor. Concentrarea simplistă pe forma și nu +pe fondul legilor duce la o abordare „economică” a tuturor implicațiilor +ulterioare. +

+ +

+Aici, economia acționează, așa cum se întâmplă în multe cazuri, că un +vehicul pentru premise ce nu sunt atent examinate în prealabil. Acestea +includ presupuneri despre valori, precum căci cantitatea produsă contează +dar libertatea și modul de viață nu, și presupuneri factuale care sunt de +cele mai multe ori false, ca de exemplu că drepturile de autor îi susțin pe +muzicieni, sau că medicamentele patentate susțin cercetarea vietiilor +omenești. +

+ +

+O altă problemă este și aceea că, la scara largă impusă de termenul +„proprietate intelectuală”, preocupările specifice ale fiecărei legi în +parte devin greu de observat. Aceste preocupări provin din particularitățile +fiecărei legi – adică exact zona pe care termenul „proprietate intelectuală” +îi încurajează pe oameni s-o ignore. De exemplu, o problemă ridicată de +legea dreptului de autor este întrebarea dacă schimbul liber de înregistrări +muzicale trebuie permis; legea patentelor n-are nimic de-a face cu +asta. Legea patentelor ridică întrebări cum ar fi aceea dacă țărilor sărace +ar trebui să li se permită să producă medicamente și să le vândă ieftin +pentru a ajuta sănătatea oamenilor; legea dreptului de autor nu are nimic în +comun cu asta. +

+ +

+Nici una dintre aceste probleme nu este strict economică, iar aspectele +non-economice sunt foarte variate; folosirea generalizărilor „economice” +supeficiale atunci când vorbim despre asta duce doar la ignorarea +diferențelor. Punerea împreună a mai multor legi sub umbrela „proprietății +intelectuale” ne împiedică să gândim clar despre fiecare dintre ele, luată +în parte. +

+ +

+Astfel, orice opinie despre „problema proprietății intelectuale” și orice +generalizare despre această categorie este, mai mult ca sigur, +prostească. Dacă credeți că toate legile acestea reprezintă o singură +problemă, atunci aveți tendința de a vă forma opiniile din generalități mult +prea largi și grosiere, care nu sunt bune. +

+ +

+Respingerea „proprietății intelectuală” nu este un exercițiu strict +filozofic. Termenul dăunează cu adevărat. Apple l-a folosit că să schimbe +debata în statul Nebraska pe tema legii „dreptului de a repara”. Acest +concept fals i-a dat companiei Apple o posibilitate să-și masamulizeze +preferința pentru secrete, fapt care stă în direct conflict cu drepturile +clienților, pe baza unui principiu căruia clienții și statul trebuie să +cedeze.

+ +

+Dacă doriți să judecați clar despre chestiunile ridicate de patente, +drepturi de autor, mărci comerciale sau multe alte legi de acest gen, atunci +primul pas pe care trebuie să-l faceți este să renunțați la obiceiul de a le +gândi unitar și să le tratați separat. Al doilea pas este acela de a +respinge viziunea simplistă și limitată pe care o sugerează termenul +„proprietate intelectuală”. Luați în considerare fiecare aspect, separat, și +veți avea șansa de a-l judeca bine. +

+ +

Și dacă este vorba să reformăm WIPO, aici este o propunere conform căreia +să i se schimbe numele și scopul. +

+ +
+ +

+Vedeți de asemenea și Istoria +interesantă a Komongistanului (Descreditarea termenului „proprietate +intelectuală”). +

+ +

+Țările din Africa au mai multe în comun decât aceste legi, iar „Africa” este +un concept geografic coerent; cu toate acestea, să +vorbești despre întregul continent „Africa” în loc de anumite țări poate +cauza un număr mare de neînțelegeri. +

+ +

+ +Rickard Falkvinge susține respingerea acestui termen.

+ +

+Cory Doctorow condemnă de asemenea termenul „proprietate intelectuală”.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html new file mode 100644 index 0000000..36e282b --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html @@ -0,0 +1,527 @@ + + + + + + +De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului +liber - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber + + + + +

De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului +liber

+ +

de Richard Stallman

+ +
+ +

+Termenii „software liber” și „sursă deschisă” descriu aproape aceeași serie +de programe. Dar, aceștia exprimă concepte complet diferite despre aceste +programe, bazate pe valori diferite. Mișcarea software-ului liber promovează +libertăți specifice utilizatorilor de calculatoare; este o mișcare pentru +libertate și justiție. Pe cealaltă parte, conceptul de sursă deschisă pune +accent pe avantaje practice și nu susține aceste libertăți. Din această +cauză nu suntem de acord cu acest concept, și nu folosim termenul de „sursă +deschisă”. +

+ +

Când ne referim la software drept „liber”, vrem să spunem că el respectă libertățile esențiale ale +utilizatorului: libertatea de a-l rula, de a-l studia și modifica și de +a redistribui cópii cu sau fără modificări. Aceasta este o chestiune de +libertate, nu de preț, deci gândiți-vă la „exprimare liberă”, nu la „bere +gratis”. [n. trad. În limba engleză, free înseamnă atât +„liber”, cât și „gratuit”]

+ +

Aceste libertăți au o importanță vitală. Ele sunt esențiale, nu doar pentru +binele utilizatorilor în particular, ci și pentru societatea în ansamblu, +deoarece ele promovează solidaritatea socială — mai exact, +întrajutorarea și cooperarea. Ele devin chiar mai importante pe măsură ce +cultura și activitățile noastre zilnice sunt tot mai digitale. Într-o lume +de sunete, imagini și cuvinte digitale, software-ul liber devine tot mai +esențial pentru libertatea în general.

+ +

Zeci de milioane de oameni din toată lumea folosesc software liber astăzi; +școlile publice din unele regiuni ale Indiei și Spaniei își învață elevii să +folosească sistemul de operare +GNU/Linux liber. Totuși, cei mai mulți dintre acești utilizatori nu au +auzit niciodată de motivele etice pentru care am dezvoltat acest sistem și +am clădit comunitatea software-ului liber, pentru că în prezent acest sistem +și această comunitate sunt pomenite mai des ca „sursă deschisă”, +încadrându-le într-o filozofie diferită în care aceste libertăți sunt +rareori pomenite.

+ +

Mișcarea pentru software liber a luptat pentru libertatea utilizatorilor de +computare începând cu 1983. În 1984 am demarat dezvoltarea sistemului de +operare liber GNU, pentru a putea evita sistemele de operare nelibere care +le neagă libertatea utilizatorilor lor. În anii '80, am dezvoltat +majoritatea componentelor esențiale ale sistemului și am conceput Licența Publică Generală GNU (LPG GNU) sub +care să lansăm aceste componente — o licență concepută anume pentru a +proteja libertatea tuturor utilizatorilor unui program.

+ +

Nu toți utilizatorii și dezvoltatorii de software liber au fost de acord cu +scopurile mișcării pentru software liber. În 1998, o parte din comunitatea +software-ului liber s-a desprins și a început să militeze în numele „sursei +deschise”. Original, termenul a fost propus pentru a evita o posibilă +interpretare greșită a termenului „software liber”, dar curând a devenit +asociat cu niște perspective filozofice destul de diferite de cele ale +mișcării pentru software liber.

+ +

Unii dintre susțînătorii sursei deschise au considerat termenul „o campanie +de marketing pentru softare-ul liber”, care ar atrage persoane în poziții de +conducere în lumea afacerilor, subliniind beneficiile practice ale +software-ului, fără a ridică probleme despre bine și rău pe care acestea nu +ar dori să le audă. Alți suporteri au respins fără ocolișuri valorile etice +și sociale ale mișcării pentru software liber. Indiferent de convingerile +lor, când au făcut campanie pentru software cu sursă deschisă, ei nici nu au +citat, nici nu au susținut aceste valori. Termenul „sursă deschisă” a fost +asociat rapid cu idei și argumente bazate numai pe valori practice, ca de +exemplu dezvoltarea de software puternic și solid. De atunci, cei mai mulți +susțînători ai sursei deschise au ajuns în acest punct și au făcut aceeași +asociere. Mare parte din discuția referitoare la „sursă deschisă” nu +menționează problema a ce e bine și rău, în schimbă punând accent pe +popularitate și succes; aici puteți vedea un +exemplu tipic. O minoritate de susținători ai „sursei deschise” +menționează problema libertății, dar aceștia nu se fac văzuți de majoritatea +care e indiferentă la această problema.

+ +

Cei doi termeni descriu aproape aceeași categorie de software, dar +reprezintă puncte de vedere bazate pe valori fundamental diferite. Pentru +mișcarea pentru software liber, software-ul liber este o necesitate etică, +pentru că doar software-ul liber respectă libertatea utilizatorilor. Prin +contrast, filozofia sursei deschise examinează problemele prin prisma a cum +să „îmbunătățești” software-ul — într-un sens strict practic. Ea spune +că software-ul neliber este o soluție inferioară pentru problema practică în +discuție.

+ +

Pentru mișcarea pentru software liber, în schimb, software-ul neliber este o +problemă socială, iar soluția este să renunțăm a-l mai folosi și să migrăm +la software liber.

+ +

„Software liber”. „Sursă deschisă”. Dacă este același software (sau pe aproape), contează ce +nume folosiți? Da, deoarece cuvinte diferite comunică idei diferite. Deși un +program liber, sub orice nume, v-ar da astăzi aceeași libertate, instaurarea +libertății într-un mod durabil depinde, mai presus de toate, de a învăța +oamenii să prețuiască libertatea. Dacă vreți să contribuiți la asta, este +esențial să vorbiți despre „software liber”.

+ +

Noi, cei din mișcarea pentru software liber, nu ne gândim la tabăra sursei +deschise ca la un dușman; dușmanul este sofware-ul privat (neliber). Dar +vrem ca oamenii să știe că noi sprijinim libertatea, și de aceea nu acceptăm +să fim greșit etichetați ca suporteri ai sursei deschise.

+ +

Diferențe practice între software-ul liber și codul sursă deschisă

+ +

În practică, conceptul de sursă deschisă reprezintă criterii puțin mai largi +decât cele ale software-ului liber. Din câte știm, tot codul sursă publicat +drept software liber ar putea fi calificat drept sursă deschisă. Aproape tot +codul de tip sursă deschisă e software liber, dar există excepții. În primul +rând, unele licențe sursă deschisă sunt prea restrictive pentru a putea fi +clasificate drept licențe libere. De exemplu, „Open Watcom” este neliber +deoarece licența acestuia nu permite crearea unei versiuni modificate și +folosirea acesteia in privat. Din fericire, puține programe folosesc astfel +de licențe.

+ +

În al doilea rând, când codul sursă al unui program poartă o licență slabă, +fără copyleft (metodă prin care un program sau o lucrare devine +liber/liberă), fișierele executabile ale acestuia pot conține condiții +nelibere. Microsoft face +acest lucru cu Visual Studio, de exemplu.

+ +

Dacă aceste fișiere executabile correspund în întregime codului sursă +publicat, atunci ele pot fi descrise ca drept sursă deschisă dar nu ca și +software liber. Totuși, în acest caz utilizatorii pot compila codul sursă +pentru a produce și a distribui fișiere executabile libere.

+ +

În ultimul rând, și cel mai important în practică, multe programe conțîn +metode de verificare a calculatorului utilizatorului pentru a-l bloca pe +acesta din a instala alte programe; doar o companie privilegiată poate +produce programe care pot fi executate pe un dispozitiv sau îi pot accesa +abilitățile pe deplin. Noi numin aceste dispozitive „tirani” și această +practică e numită „tivoizare”, după produsul unde am întâlnit-o prima oară +(Tivo). Chiar dacă programul executabil e creat din cod sursă liber, +utilizatori nu pot rulaversiuni modificate ale acestuia, deci programul +executabilul e neliber.

+ +

Multe produse Android conțin fișiere executabile nelibere, tivoizate de la +Linux, chiar dacă codul sursă este licențiat sub LPG GNU, versiunea 2. Noi +am conceput LPG GNU versiunea 3 pentru a interzice această practică.

+ +

Criteriile sursei deschise se preocupă în mod exclusiv cu licențierea +codului sursă. Astfel, aceste fișiere executabile care nu pot fi modificate, +când sunt realizate din cod sursă precum Linux care e de tip sursă deschisă +și liber, sunt de tip sursă deschisă dar nu libere.

+ +

Greșeli comune în înțelegerea „software-ului liber” și a „sursei deschise”

+ +

Termenul „software liber” este pasibil de o interpretare greșită: un înțeles +neintenționat, „software pe care îl poți obține pe gratis”, se potrivește +termenului la fel de bine ca înțelesul intenționat, „software care îi dă +utilizatorului anumite libertăți”. Tratăm această problemă publicând +definiția software-ului liber și spunând „gândiți-vă la exprimare liberă, nu +la bere gratuită”. Aceasta nu este o soluție perfectă; ea nu poate elimina +complet problema. Un termen deloc ambiguu și mult mai corect ar fi mai bun, +dacă nu ar ridica alte probleme.

+ +

Din păcate, toate alternativele în engleză au problemele lor. Am examinat +multe pe care ni le-a sugerat lumea, dar niciuna nu este atât de „potrivită” +ca să facă schimbarea la ea o idee bună. (De exemplu, în unele contexte +cuvântul spaniol și franțuzesc „libre” funcționează bine, dar oamenii din +India nu-l recunosc deloc.) Fiecare înlocuitor propus pentru „software +liber” are câte o problemă semantică — și aceasta include „software cu +sursă deschisă”.

+ +

Definiția oficială a software-ului cu +„sursă deschisă” (care este publicată de Inițiativa pentru Sursă +Deschisă și care este prea lungă pentru a o include aici) a fost derivată +indirect din criteriile noastre pentru software liber. Nu este la fel; este +puțin mai relaxată în câteva chestiuni. Oricum, definiția lor se potrivește +cu definiția noastră în cele mai multe situații.

+ +

Totuși, sensul evident al expresiei „software cu sursă deschisă” — și +sensul pe care cred cei mai mulți oameni că îl are — este „te poți +uita la codul-sursă”. Acest criteriu este mult mai slab decât definiția +software-ului liber, mult mai slab și decât definiția oficială a sursei +deschise. El include multe programe care nu sunt nici libere, nici cu sursă +deschisă.

+ +

De vreme ce înțelesul evident pentru „cu sursă deschisă” nu este sensul pe +care îl intenționează adepții lui, rezultatul este că majoritatea oamenilor +înțeleg greșit termenul. Conform scriitorului Neal Stephenson, „Linux este +software «cu sursă deschisă», aceasta însemnând pur și simplu că oricine +poate obține copii ale fișierelor cu codul-sursă”. Nu cred că el a căutat în +mod intenționat să respingă sau să combată definiția oficială. Cred că el +doar a aplicat convențiile limbii engleze pentru a găsi un înțeles al +termenului. Statul +Kansas a publicat o definiție similară: „Folosește software cu sursă +deschisă (OSS). OSS este software pentru care codul-sursă este disponibil +gratuit și public, deși termenii exacți din licență variază în ceea ce este +permis unei persoane să facă cu acel cod.”

+ +

Ziarul New York Times a +publicat un articol care extinde înțelesul termenului pentru a se referi +la testarea beta de către utilizatori — în care câtorva utilizatori li +se permite să încerce o versiune timpurie și să-și prezinte confidențial +reacțiile — lucru pe care dezvoltatorii de software privat îl practică +de decenii.

+ +

Termenul a fost extins pentru a include schițe de echipament publicate +fără patent. Schițele de echipament nepatentate pot fi considerate +contribuții admirabile societății, dar termenul nu „sursă deschisă” ne li se +aplică acestora.

+ +

Susținătorii sursei deschise încearcă să trateze acest aspect făcând +trimitere la definiția lor oficială, dar această abordare corectivă este mai +puțin eficace pentru ei decât este pentru noi. Termenul „software liber” are +două înțelesuri naturale, dintre care unul este cel intenționat, deci o +persoană care a înțeles ideea de „exprimare liberă, nu bere gratis” nu va +mai repeta greșeala. Dar termenul „cu sursă deschisă” are un singur înțeles +natural, care este diferit de sensul pe care îl intenționează susținătorii +lui. Așadar, nu există nici un mod succint de a explica și justifica +definiția sa oficială. De aici izvorăște o confuzie mai mare.

+ +

O altă înțelegere greșită a „sursei deschise” este ideea că ea înseamnă „să +nu folosești LPG GNU”. Aceasta tinde să însoțească altă înțelegere greșită, +că „software-ul liber înseamnă software acoperit de GPL”. Ambele sunt +greșite, de vreme ce LPG GNU corespunde cerințelor unei licențe cu sursă +deschisă și majoritatea licențelor cu sursă deschisă corespund cerințelor +unei licențe pentru software liber. Sunt mai multe licențe de software liber în afară +de LPG GNU.

+ +

Termenul „cu sursă deschisă” a mai fost extins prin aplicarea la alte +activități, cum ar fi guvernământul, educația și știința, unde nu există +noțiunea de cod-sursă și unde criteriile pentru licențierea software-ului +pur și simplu nu sunt relevante. Singurul lucru pe care aceste activități îl +au în comun este că ele invită oamenii să participe. Termenul este extins +atât de departe, încât înseamnă numai „cu participare” sau „transparent”, +sau mai puțin de atât. În cel mai rău caz, a devenit un +termen la modă stupid.

+ +

Valori diferite pot conduce la concluzii similare—dar nu întotdeauna

+ +

Unele grupuri radicale din anii '60 erau renumite pentru mania facțiunilor: +unele organizații se separau din cauza neînțelegerilor asupra detaliilor +strategice, iar cele două grupuri urmașe se tratau unul pe altul ca dușmani, +deși aveau aceleași scopuri și valori de bază. Aripa dreaptă făcea caz de +cutare lucru și îl folosea pentru a critica întreaga stângă.

+ +

Unii încearcă să discrediteze mișcarea pentru software liber comparând +neînțelegerile dintre noi și adepții sursei deschise cu neînțelegerile +acelor grupuri radicale. Dar au înțeles anapoda. Noi și tabăra sursei +deschise suntem în dezacord asupra scopurilor și valorilor de bază, dar +viziunile lor și ale noastre au condus, în multe cazuri, la același +comportament practic — cum ar fi dezvoltarea de software liber.

+ +

Drept rezultat, oamenii din mișcarea pentru software liber și din tabăra +sursei deschise colaborează frecvent la proiecte practice precum dezvoltarea +de software. Este remarcabil că păreri filozofice atât de diferite motivează +adesea oameni diferiți să participe la aceleași proiecte. Cu toate aceastea, +există situații când aceste păreri fundamental diferite duc la acțiuni +foarte diferite.

+ +

Ideea sursei deschise este că, permițând utilizatorilor să modifice și să +redistribuie software-ul, el va deveni mai puternic și mai robust. Dar acest +lucru nu este garantat. Dezvoltatorii de software privat nu sunt neapărat +incompetenți. Uneori ei produc un program care este puternic și robust, fără +a respecta libertatea utilizatorilor. Militanții pentru software liber și +entuziaștii sursei deschise vor reacționa foarte diferit la acel program.

+ +

Un entuziast pur al sursei deschise, care nu este influențat deloc de +idealurile software-ului liber, va spune „sunt surprins că ai fost în stare +să faci programul să meargă atât de bine fără să folosești modelul nostru +pentru dezvoltare, dar ai reușit. Cum pot să obțin o copie?” Această +atitudine va răsplăti tacticile care ne răpesc libertatea, ducând la +pierderea ei.

+ +

Militantul pentru software liber va spune „Programul tău este foarte +atractiv, dar eu îmi prețuiesc întâi libertatea. Așadar, refuz programul +tău. În schimb, voi susține un proiect care intenționează să dezvolte un +înlocuitor liber”. Dacă ne prețuim libertatea, putem acționa ca să ne-o +menținem și să o apărăm.

+ +

Un software puternic și robust poate fi rău

+ +

Ideea că dorim ca software-ul să fie puternic și robust vine de la +presupunerea că software-ul este gândit să-și servească utilizatorii. Dacă +este puternic și robust, aceasta înseamnă că îi va servi și mai bine.

+ +

Dar putem spune că software-ul își servește utilizatorii doar dacă le +respectă libertatea. Dacă software-ul este conceput să-i pună pe +utilizatorii lui în lanțuri? Atunci puterea software-ului înseamnă că +lanțurile sunt mai strânse, iar robustețea că lanțurile sunt mai greu de +înlăturat. Trăsăturile răuvoitoare, cum ar fi spionarea utilizatorilor, +restrângerea utilizatorilor, porțile ascunse (back doors) și forțarea +aducerii la zi sunt comune în software-ul privat, iar unii susținători ai +sursei deschise vor să le implementeze și în programe cu sursă deschisă.

+ +

Sub presiunea companiilor de cinematografie și înregistrări, software-ul de +folosință personală este tot mai des conceput exact pentru a limita. Această +trăsătură răuvoitoare este cunoscută ca Gestiunea Drepturilor Digitale (DRM) +(vezi DefectiveByDesign.org) și +este antitetică în spirit libertății pe care software-ul liber dorește să o +ofere. Și nu doar în spirit: deoarece scopul DRM este să vă pângărească +libertatea, dezvoltatorii DRM încearcă să facă grea, imposibilă sau chiar +ilegală încercarea voastră de a modifica software-ul care implementează DRM.

+ +

Cu toate acestea, unii susținători ai sursei deschise au propus software cu +„sursă deschisă cu DRM”. Ideea lor este că, publicând codul-sursă al +programelor desemnate să vă restrângă accesul la informații cifrate și +permițându-le altora să-l modifice, vor produce software mai puternic și mai +robust pentru a-i restrânge pe utilizatorii ca voi. Software-ul ar urma să +vă fie livrat în dispozitive care nu vă permit să-l modificați.

+ +

Acest software poate fi cu sursă deschisă și poate folosi modelul de +dezvoltare cu sursă deschisă, dar nu va fi software liber de vreme ce nu +respectă libertatea utilizatorilor care îl rulează. Dacă modelul de +dezvoltare cu sursă deschisă reușește să facă acest software mai puternic și +mai robust pentru a vă subjuga, aceasta îl face cu atât mai rău.

+ +

Frica de libertate

+ +

Motivația principală inițială a celor care au dezbinat tabăra sursei +deschise de mișcarea pentru software liber a fost că ideile etice ale +„software-ului liber” îi stânjenesc pe unii oameni. Este adevărat: să ridici +probleme etice ca libertatea, să discuți despre responsabilitate și nu doar +despre confort, înseamnă să le ceri oamenilor să se gândească la chestiuni +pe care ar prefera să le ignore, de exemplu dacă comportamentul lor este +etic. Aceasta poate declanșa disconfort și s-ar putea ca unii oameni să le +încuie afară din minte. Asta nu inseamnă că trebuie să încetăm să vorbim +despre aceste chestiuni.

+ +

Totuși, exact asta s-au hotărât să facă liderii sursei deschise. Și-au +închipuit că, păstrând liniștea referitor la etică și libertate, și vorbind +numai despre beneficiile practice imediate ale unui anumit software liber, +vor putea „vinde” mai eficient software-ul unor clienți, în special firme.

+ +

Când susținătorii sursei deschise discută despre orice temă mai profundă +decât aceasta, este de obicei ideea formării „darului” codului cu sursă +deschisă umanității. Presentarea acestuia că o fapta deosebit de bună, mai +presus decât ceea ce moralitatea cere, presupune că distribuirea +software-ului privat, fără sursă deschisă, e din punct de vedere moral +legitim.

+ +

Această abordare s-a dovedit eficientă ca atare. Retorica sursei deschise a +convins multe firme și persoane fizice să folosească, și chiar să dezvolte, +software liber, ceea ce a extins comunitatea noastră — dar numai la un +nivel superficial, practic. Filozofia sursei deschise, cu valorile sale pur +practice, împiedică înțelegerea ideilor mai profunde ale software-ului +liber; aduce mulți oameni în comunitatea noastră, dar nu-i învață să o +apere. Aceasta este bine, până la o limită, dar nu este destul pentru a ne +consolida libertatea. Atragerea utilizatorilor spre software liber îi +îndrumă doar parțial pe calea de a deveni apărătorii propriei libertăți.

+ +

Mai devreme sau mai târziu, acești utilizatori vor fi invitați să treacă +înapoi la software privat pentru vreun avantaj practic. Nenumărate companii +caută să ofere această tentație, unele chiar oferind copii gratuite. De ce +ar refuza utilizatorii aceasta? Numai dacă au învățat să prețuiască +libertatea pe care le-o acordă software-ul liber, să prețuiască libertatea +pentru ea însăși, în loc de confortul tehnic și practic al unui software +liber anume. Pentru a răspândi această idee, trebuie să vorbim despre +libertate. Un grad de „a păstra tăcerea” în chestiuni economice poate fi +util pentru comunitate, dar este periculos dacă devine atât de comun, încât +iubirea de libertate ajunge să pară o excentricitate.

+ +

Acea situație periculoasă este exact ce se întâmplă. Majoritatea oamenilor +implicați în software liber, mai ales distribuitorii acestuia, vorbesc puțin +despre libertate — de obicei deoarece încearcă să fie „mai agreabili +în mediul de afaceri”. Aproape toate distribuțiile de sisteme GNU/Linux +adaugă pachete private la sistemul liber de bază, apoi îi invită pe +utilizatori să considere aceasta un avantaj, nu un defect.

+ +

Pachetele add-on private și distribuțiile de GNU/Linux parțial nelibere +găsesc un teren fertil deoarece majoritatea comunității noastre nu insistă +asupra libertății cu software-ul lor. Aceasta nu este o +coincidență. Majoritatea utilizatorilor de GNU/Linux au fost introdusi +sistemului prin discuții despre „sursă deschisă”, care nu spune că +libertatea este un scop. Practicile care nu încurajează libertatea și +cuvintele care nu pomenesc despre libertate merg mână în mână, fiecare +promovând-o pe cealaltă. Pentru a depăși această tendință, trebuie să vorbim +mai mult, nu mai puțin, despre libertate.

+ +

„FLOSS” si „FOSS”

+ +

Termenii „FLOSS” și „FOSS” sunt folosiți cu intenția de a fi neutrali între software-ul liber și +cel cu sursă deschisă. Dacă neutralitatea este țelul dvs., „FLOSS” este +termenul mai potrivit dintre cele două, deoarece este cu adevărat +neutral. Dar dacă sprijiniți libertatea, folosirea unui termen neutru nu +este calea cea mai potrivită. Sprijinirea libertății presupune exprimarea +acestui fapt.

+ +

Rivalii companiei Mindshare (Companie globală de marketing)

+ +

„Liber” și „deschis” sunt rivali pentru compania Mindshare. „Software-ul +liber” și cel cu „sursă deschisă” sunt idei diferite dar, pentru marea +majoritate a celor care au de-a face cu software, acestea concurează pentru +aceeași bază conceptuală. Când oamenii se obișnuiesc gândindu-se la și +spunând software cu „sursă deschisă”, acest fapt devine un obstacol în +înțelegerea acestora a filozofie mișcării pentru software liber. Dacă au +ajuns deja să ne asocieze pe noi și software-ul nostru cu cuvântul +„deschis”, atunci s-ar putea să fie nevoie să îi șocăm intelectual înainte +să recunoască că noi promovăm ceva diferit . Orice activitate care +promovează cuvântul „deschis” tinde să răspândească cortina care ascunde +ideile mișcării pentru software liber.

+ +

Astfel, susțînătorii software-ului liber sunt sfătuiți să refuze sprijinirea +unei activități carese autointitulează „deschisă”. Chiar dacă activitatea +este in sine bună, fiecare contribuție pe care o faceți dăunează prin +promovarea ideii sursei deschise. Sunt numeroase alte activități demne de +sprijin, care se numesc „libere” sau „libre”. Fiecare contribuție făcută +acestor proiecte facilitează ideea software-ului liber. Cu o astfel de +selecție numeroasă de proiecte onorabile, din care să alegeți, de ce să nu +alegeți una care e benefică altora?

+ +

Concluzie

+ +

Pe măsură ce susținătorii sursei deschise atrag utilizatori noi în +comunitatea noastră, noi, militanții pentru software liber, trebuie să +preluăm atribuția de a le supune atenției chestiunea libertății. Trebuie să +spunem „Este software liber și îți dă libertate!” — mai des și mai +tare ca oricând. De fiecare dată când spuneți „software liber” în loc de +„sursă deschisă”, contribuiți la campania noastră.

+ +
+ +

Note de subsol

+ + +

+Articolul +lui Lakhani și Wolf despre motivația dezvoltatorilor de software liber +spune că o fracțiune considerabilă sunt motivați de punctul de vedere că +software-ul trebuie să fie liber. Aceasta deși ei au studiat dezvoltatorii +de pe SourceForge, un site care nu împărtășește ideea că aceasta este o +problemă etică.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/philosophy.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/philosophy.html new file mode 100644 index 0000000..322c9df --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/philosophy.html @@ -0,0 +1,158 @@ + + + + + + + +Filozofia Proiectului GNU - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber + + + +
+ + +
+ + + + + + + + + + + +

Filozofia Proiectului GNU

+ +

Software-ul liber este o chestiune de libertate: oamenii ar trebui să fie +liberi să folosească software-ul în orice fel care este folositor +social. Software-ul diferă de alte obiecte materiale – cum ar fi scaunele, +sandvișurile și benzina – prin aceea că el poate fi copiat și schimbat mult +mai ușor. Aceste posibilități fac software-ul extrem de util; noi credem că +utilizatorii de software ar trebui să aibă libertatea să le folosească.

+ +

Pentru a citi mai multe, vă rugăm să selectați o secțiune din meniul de mai +sus.

+ +

De asemenea sunt listate cele mai +recente articole.

+ +

Introducere

+ + + + + + + +
+

Menținem și o listă de organizații care acționează +pentru libertatea dezvoltării calculatoarelor și a comunicațiilor +electronice (în engleză).

+
+ +
+ + +
+ + + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/pragmatic.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/pragmatic.html new file mode 100644 index 0000000..9593628 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/pragmatic.html @@ -0,0 +1,241 @@ + + + + + + +Copyleft: idealism pragmatic - Proiectul GNU - Fundația pentru Software +Liber + + + +

Copyleft: idealism pragmatic

+ +

+de Richard Stallman

+ +

+Fiecare decizie pe care o ia o persoană izvorăște din valorile și scopurile +persoanei. Oamenii pot avea multe scopuri și valori diferite; faima, +profitul, dragostea, supraviețuirea, distracția și libertatea sunt doar +câteva dintre scopurile pe care un om bun le poate avea. Când scopul este o +chestiune de principiu, numim aceasta idealism.

+ +

+Munca mea pentru software-ul liber este motivată de un scop idealist: +răspândirea libertății și a cooperării. Doresc să încurajez software-ul liber să se +răspândească, înlocuind software-ul privat care interzice cooperarea, și +prin aceasta să îmbunătățesc societatea noastră.

+

+Acesta este motivul primar pentru care Licența Publică Generală GNU este +scrisă așa cum este — ca un copyleft. Tot codul adăugat la un program +acoperit de licența GPL trebuie să fie software liber, chiar dacă este pus +într-un fișier separat. Îmi ofer codul pentru folosire în software liber, nu +pentru folosire în software privat, pentru a-i încuraja pe alți oameni care +scriu software să îl facă de asemenea liber. Gândesc că, de vreme ce +dezvoltatorii de software privat folosesc copyrightul ca să ne împiedice să +îl redistribuim, noi cei care cooperăm putem folosi copyrightul pentru a le +da altor cooperanți un avantaj: ei pot folosi codul nostru

+

+Nu toată lumea care folosește GNU GPL are acest scop. Acum mulți ani, unui +prieten al meu i s-a cerut să repună în circulație un program acoperit de +copyleft sub termeni ne-copyleft, iar el a răspuns cam așa:

+

+„Uneori muncesc la software liber și alteori muncesc la software privat; +dar, când muncesc la software privat, mă aștept să fiu plătit.” +

+ +

+El era dispus să își împartă munca cu o comunitate care își pune software-ul +în comun, dar nu a văzut niciun motiv să dea o mână de ajutor unei companii +care făcea produse care urmau să fie indisponibile comunității +noastre. Scopul lui era diferit de al meu, dar a decis că Licența Publică +Generală GNU este folositoare și pentru scopul lui.

+

+Dacă vrei să realizezi ceva pe lume, idealismul nu este suficient — ai +nevoie să-ți alegi o metodă care duce la atingerea scopului. Cu alte +cuvinte, trebuie să fii „pragmatic”. Este LPG pragmatică? Să-i examinăm +rezultatele.

+

+Să considerăm GNU C++. De ce avem un compilator liber de C++? Numai deoarece +LPG GNU a spus că acesta trebuie să fie liber. GNU C++ a fost dezvoltat de +un consorțiu IT, MCC, pornind de la compilatorul de C GNU. În mod normal, +MCC își face produsele cât de private poate. Dar au făcut front-endul +software liber, pentru că LPG GNU dicta că acela era singurul mod în care îl +puteau lansa. Front-endul C++ includea multe fișiere noi, dar fiindcă +acestea urmau să fie linkate cu GCC, LPG li se aplica și lor. Beneficiul +pentru comunitatea noastră este evident.

+

+Să considerăm GNU Objective C. NeXT a vrut inițial să facă acest front-end +privat; ei s-au oferit să îl lanseze ca fișiere .o și să lase +utilizatorii să-l linkeze cu restul compilatorului GCC, crezând că astfel +pot ocoli cerințele LPG. Dar avocatul nostru a spus că aceasta nu ar evita +cerințele, că nu ar fi permis. Astfel, au făcut front-endul Objective C +software liber.

+

+Aceste exemple s-au petrecut cu ani în urmă, dar LPG GNU continuă să ne +aducă alt software liber.

+

+Multe biblioteci GNU sunt acoperite de Licența Publică Generală Restrânsă +GNU, dar nu toate. O bibliotecă GNU care este acoperită de LPG GNU obișnuită +este Readline, care implementează editarea din linia de comandă. Odată am +aflat despre un program neliber care folosea Readline și i-am spus +dezvoltatorului că acest lucru nu este permis. El ar fi putut să înlăture +din program editarea din linia de comandă, dar în fapt el a relansat +programul sub LPG. Acum acesta este software liber.

+

+Programatorii care scriu îmbunătățiri pentru GCC (sau Emacs, sau Bash, sau +Linux, sau orice program acoperit de LPG) sunt adesea angajați ai unor +companii sau universități. Când programatorul vrea să înapoieze comunității +îmbunătățirile sale și să-și vadă codul în următoarea versiune, șeful poate +spune „Stai așa — codul tău ne aparține nouă! Nu vrem să-l punem în +comun; am hotărât să facem din versiunea ta îmbunătățită un software +privat”.

+

+Aici LPG GNU ne salvează. Programatorul îi arată șefului că acest produs +software privat ar fi o încălcare a coprightului, iar șeful înțelege că are +numai două variante: să lanseze noul cod ca software liber sau +deloc. Aproape întotdeauna el îi permite programatorului să facă așa cum a +inteționat de la început și codul ajunge în versiunea următoare.

+

+LPG GNU nu este „Doamna Cumsecade”. Ea spune nu unor lucruri pe care oameni +vor să le facă uneori. Există utilizatori care spun că acesta este un rău +— că LPG îi „exclude” pe unii dezvoltatori de software privat care +„trebuie să fie aduși în comunitatea software-ului liber”.

+

+Dar noi nu îi excludem din comunitatea noastră; ei aleg să nu intre. Decizia +lor de a face software-ul privat este o decizie de a rămâne în afara +comunității noastre. Să fii în comunitatea noastră înseamnă să te alături +cooperării noastre; noi nu putem „să-i aducem în comunitatea noastră” dacă +ei nu vor să intre.

+

+Ceea ce putem să facem este să le oferim un stimulent ca să ni se +alăture. LPG GNU este concepută să facă din software-ul existent un +stimulent: „Dacă ești de acord să îți face software-ul liber, poți să +folosești acest cod”. Desigur, nu îi câștigă pe toți, dar îi câștigă uneori.

+

+Dezvoltarea de software privat nu contribuie la comunitatea noastră, dar +dezvoltatorii săi vor adesea pomană de la noi. Utilizatorii de software +liber le pot oferi elogii dezvoltatorilor de software liber — +recunoaștere și recunoștință — dar poate fi ispititor ca o companie +să-ți spună „lasă-ne doar să punem pachetul tău în programul nostru privat +și programul tău va fi folosit de multe mii de oameni!” Tentația poate fi +puternică, dar pe termen lung ne va fi tuturor mai bine dacă îi rezistăm.

+

+Tentația și presiunea sunt mai greu de recunoscut când vin indirect, prin +organizații pentru software-ul liber care au adoptat o politică de +facilitare a softwareului privat. Consorțiul X (și succesorul său, Open +Group) ne oferă un exemplu: susținute financiar de companii care fac +software privat, ei s-au străduit un deceniu să convingă programatorii să nu +folosească copyleft. Când Open Group a încercat să facă X11R6.4 software neliber, acei dintre +noi care ne-am opus acelei presiuni ne-am bucurat că am făcut-o.

+

+În septembrie 1998, la câteva luni după ce X11R6.4 fusese lansat cu termeni +de distribuire neliberă, Open Group și-a inversat decizia și l-a relansat +sub aceeași licență de software liber ne-copyleft care fusese folosită +pentru X11R6.3. Vă mulțumesc, Open Group — dar această răsturnare nu +invalidează concluziile pe care le tragem din faptul că a fost +posibil ca acele restricții să fie adăugate.

+

+Vorbind pragmatic, gândirea la scopuri mai mari, pe termen lung, vă va +întări voința de a resista la această presiune. Dacă vă focalizați mintea pe +libertate și pe comunitatea pe care o puteți construi dacă rămâneți fermi, +veți găsi puterea să o faceți. „Stai în picioare, sau vei cădea în orice +ispită”. [n. trad. joc de cuvinte în original: to stand = +a sta în picioare, dar și a lua atitudine; to fall = a cădea, dar +și a se lăsa păcălit]

+

+Și dacă negativiștii ridiculizează libertatea, ridiculizează +comunitatea... dacă „realiștii incurabili” spun că profitul este singurul +ideal... ignorați-i și folosiți oricum copyleft.

+ +
+

Acest eseu a fost publicat în Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/speeches-and-interview.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/speeches-and-interview.html new file mode 100644 index 0000000..0e5bbf7 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/speeches-and-interview.html @@ -0,0 +1,353 @@ + + + + + + + +Discursuri și interviuri - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber + + + +
+ + +
+ + + + + + + + + + + +

Discursuri și interviuri

+ + + +
+ + +
+ + + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/sun-in-night-time.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/sun-in-night-time.html new file mode 100644 index 0000000..5d6cac1 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/sun-in-night-time.html @@ -0,0 +1,163 @@ + + + + + + +Incidentul ciudat cu soarele (Sun) în timpul nopții - Proiectul GNU - +Fundația pentru Software Liber + + + +

Incidentul ciudat cu soarele (Sun) în timpul nopții

+ +

Lăsăm această pagină aici de dragul istoriei, dar acum, în luna decembrie +2006, Sun se află în procesul de relansare a +plaformei sale Java sub GNU GPL. Când acestă schimbare a licenței va fi +completă, ne așteptăm că Java lui Sun va fi software liber.

+ +

+ de Richard M. Stallman
+ 24 mai 2006. +

+ +

+ Comunitatea noastră a fost animată de zvonul că Sun a făcut implementarea sa +de Java software liber (sau „open source”). Liderii comunității chiar i-au +mulțumit public lui Sun pentru contribuția sa. Dar care e contribuția lui +Sun către comunitatea FLOSS? +

+ +

+ Nimic. Absolut nimic – și asta face răspunsul la acest non-incident atât de +ciudat. +

+ +

+ Implementarea Java a lui Sun rămâne software proprietar, ca și înainte. Ea +nu îndeplinește nici pe departe criteriile pentru free software, sau cele similare, dar +ceva mai liberale, ale software-ului open source. Codul său sursă este +disponibil numai după semnarea unui acord de ne-dezvăluire (NDA). +

+ +

+ Deci ce-a făcut de fapt Sun? A permis o redistribuire mai convenabilă a +binarelor platformei lor Java. Cu această schimbare, distribuțiile +GNU/Linux pot include platforma ne-liberă Java a lui Sun, așa cum unele +dintre ele includ acum driverul ne-liber nVidia. Dar aceasta numai în +condițiile de a fi ne-liberă. +

+ +

+ Licența Sun are o restricție care (ironic) ar putea reduce tendința +utilizatorilor de a accepta software ne-liber fără a se gândi de două ori: +acesta insistă ca distribuitorul sistemului de operare să obțină acceptul +explicit al utilizatorului pentru licență înainte de a lăsa utilizatorul să +instaleze codul. Aceasta înseamnă că sistemul nu poate instala în tăcere +platforma Java a lui Sun fără să avertizeze utilizatorii că au software +ne-liber, așa cum instalează unele sisteme GNU/Linux driverul nVidia. +

+ +

+ Dacă citiți cu atenție anunțul lui Sun, veți vedea că acesta reprezintă +corect aceste chestiuni. Acesta nu spune că platforma Java a lui Sun este +software liber sau chiar open source. Doar prezice că platforma va fi +„disponibilă pe larg” pe „platformele avansate open source”. Disponibile, +adică, ca software proprietar, sub termeni ce vă refuză libertatea dvs. +

+ +

+ De ce a generat acest non-incident o reacție largă și confuză? Probabil +pentru că oamenii nu citesc aceste anunțuri cu atenție. Chiar de când a fost +inventat termenul de „open source”, am văzut companii care găsesc moduri de +a-l folosi împreună cu numele produsului lor în aceeași propoziție. (Ei nu +par să facă același lucru cu „software liber”, chiar dacă ar putea dacă ar +vrea.) Cititorul neatent ar putea remarca cei doi termeni în vecinătate și +presupune incorect că unul se referă la celălalt. +

+ +

+ Unii cred că acest non-incident reprezintă pașii exploratori ai lui Sun +către lansarea platformei lor Java ca software liber. Să sperăm că Sun va +face acest lucru într-o bună zi. Ne-am bucura să fie așa, dar ne vom păstra +aprecierea pentru ziua când se va întâmpla acest lucru. Între timp, Capcana Java încă există în așteptare +pentru lucrările programatorilor care nu-și iau precauțiuni să o evite. +

+ +

+ Noi cei de la proiectul GNU continuăm să dezvoltăm Compilatorul GNU pentru Java și GNU +Classpath; noi am făcut progrese remarcabile în anul trecut și platforma +noastră liberă Java este inclusă în multe distribuții majore GNU/Linux. Dacă +doriți să rulați Java și să aveți libertate, vă rugăm să vă alăturați +efortului și să ajutați. +

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/third-party-ideas.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/third-party-ideas.html new file mode 100644 index 0000000..8aa73d2 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/third-party-ideas.html @@ -0,0 +1,468 @@ + + + + + + + +Idei din alte surse - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber + + + +
+ + +
+ + + + + + + + + + + +

Idei din alte surse

+ +

+Aceste articole oferă opiniile filozofice ale altor oameni în sprijinul +software-ului liber sau al problemelor înrudite și nu vorbesc în numele +proiectului GNU — dar suntem mai mult sau mai puțin de acord cu ele.

+ +

+Multe din organizațiile +care acționează pentru libertatea dezvoltării calculatoarelor și a +comunicațiilor electronice au și opinii filozofice în sprijinul +software-ului liber sau al problemelor înrudite.

+ + + +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html new file mode 100644 index 0000000..1db4c1b --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/who-does-that-server-really-serve.html @@ -0,0 +1,368 @@ + + + + + + + + +Pe cine servește cu adevărat acel server? - Proiectul GNU - Fundația pentru +Software Liber + + + + +

Pe cine servește cu adevărat acel server?

+ +

de Richard Stallman

+ +

(Publicat pentru prima oară de +Boston Review).

+ +

Pe Internet, software-ul privat nu este singurul mod în care ne +pierdem libertatea. Software-ul Ca Serviciu este un alt mod de a-i permite +cuiva să aibă putere asupra calculelor dumneavoastră.

+ +

Informații preliminare: Cum vă răpește libertatea software-ul privat

+ +

Tehnologia digitală vă poate da libertatea; dar poate și să vă ia +libertatea. Prima amenințare la adresa controlului nostru asupra calculelor +noastre a venit de la software-ul privat: software pe care +utilizatorii nu îl pot controla deoarece deținătorul (o companie ca Apple +sau Microsoft) îl controlează. Deținătorul profită adesea de această putere +injustă, inserând funcții răuvoitoare ca spyware, porți ascunse (back doors) +și Gestiunea Restricțiilor Digitale +(DRM) (menționată ca „Gestiunea Drepturilor Digitale” în propaganda +lor).

+ +

Soluția noastră pentru această problemă este să dezvoltăm software +liber și să refuzăm software-ul privat. Software-ul liber înseamnă că +dumneavoastră, ca utilizator, aveți patru libertăți esențiale: (0) să +rulați programul cum doriți, (1) să studiați și să modificați +codul-sursă pentru ca acesta să facă ce doriți, (2) să redistribuiți +copii exacte și (3) să redistribuiți copii ale versiunilor +dumneavoastră modificate. (Vedeți definiția softare-ului liber)

+ +

Cu software-ul liber noi, utilizatorii, recâștigăm controlul asupra +calculelor noastre. Software-ul privat continuă să existe, dar îl putem +exclude din viețile noastre și mulți dintre noi au și făcut aceasta. Totuși, +acum ne confruntăm cu o nouă amenințare pentru controlul nostru asupra +calculelor noastre: Software-ul Ca Serviciu. În numele libertății noastre, +trebuie să-l respingem și pe acesta.

+ +

Cum vă răpește libertatea Software-ul Ca Serviciu

+ +

Software-ul Ca Serviciu (Software as a Service - SaaS) înseamnă că cineva +instalează un server de rețea care face anumite operații de calcul - execută +calcule tabelare, procesează texte, traduce texte în altă limbă etc. - apoi +invită utilizatorii să-și ruleze calculele pe acel server. Utilizatorii își +trimit datele la server, care execută calculele lor pe datele astfel +furnizate, apoi trimite înapoi rezultatele sau acționează direct asupra lor.

+ +

Aceste servere smulg controlul de la utilizatori într-un mod chiar mai +inexorabil decât software-ul privat. Cu software-ul privat, utilizatorii +obțin de regulă un fișier executabil, dar nu și codul-sursă. Astfel, +programatorilor le este greu să studieze codul rulat, deci este greu să +stabilești ce face cu adevărat programul și greu să-l modifici.

+ +

Cu SaaS, utilizatorii nu au nici măcar fișierul executabil: acesta este pe +server, unde utilizatorii nu-l pot vedea sau atinge. Astfel, le este +imposibil să stabilească ce face el cu adevărat și imposibil să-l modifice.

+ +

În plus, SaaS conduce automat la consecințe dăunătoare echivalente cu +funcțiile răuvoitoare ale unor programe private. De pildă, unele programe +private sunt „spyware”: programul trimite înspre exterior date +despre activitățile de calcul ale utilizatorilor. Microsoft Windows +trimite informații despre activitățile utilizatorilor la Microsoft. Windows +Media Player și RealPlayer raportează ce vizionează sau ce ascultă fiecare +utilizator.

+ +

Spre deosebire de software-ul privat, SaaS nici nu are nevoie de cod +camuflat pentru a obține datele utilizatorului. În loc de aceasta, +utilizatorii trebuie să-și trimită datele la server pentru a-l +folosi. Aceasta are același efect ca și spyware-ul: operatorul serverului +primește datele. Le primește fără niciun efort special, prin natura Saas.

+ +

Unele programe private își pot maltrata utilizatorii fiind comandate de la +distanță. De exemplu, Windows are o poartă ascunsă prin care Microsoft poate +forța modificarea oricărui software de pe calculator. Cititorul de e-cărți +Amazon Kindle (al cărui nume sugerează că intenția lui este să ardă cărțile +oamenilor) are o poartă ascunsă în stilul lui Orwell pe care Amazon a +folosit-o în 2009 pentru +a șterge de la distanță copiile de pe Kindle ale cărților lui Orwell +1984 și Ferma animalelor pe care utilizatorii le +cumpăraseră de la Amazon.

+ +

Saas îi dă implicit operatorului serverului puterea de a schimba software-ul +folosit sau datele utilizatorilor asupra cărora operează. Din nou, nu este +nevoie de niciun cod special pentru a face aceasta.

+ +

De aceea, SaaS este echivalent cu un spyware total și o poartă ascunsă larg +deschisă și îi conferă operatorului serverului o putere injustă asupra +utilizatorului. Nu putem accepta așa ceva.

+ +

Cum separăm problema SaaS de problema software-ului privat

+ +

SaaS și software-ul privat conduc la rezultate dăunătoare similare, dar +mecanismele cauzale sunt diferite. În cazul sofware-ului privat, cauza este +că aveți și folosiți o copie care este dificil sau ilegal de modificat. În +cazul SaaS, cauza este că folosiți o copie pe care n-o aveți.

+ +

Aceste două chestiuni sunt adesea confundate și nu doar din +greșeală. Dezvoltatorii web folosesc termenul vag „aplicație web” pentru a +pune software-ul serverului în aceeași oală cu programe rulate pe +calculatorul dumneavoastră în browserul dumneavoastră. Unele pagini web +instalează temporar în browserul dumneavoastră programe JavaScript nebanale +sau chiar mari, fără să vă informeze. Când aceste programe JavaScript sunt +nelibere, ele sunt la fel de rele ca orice alt software neliber. Aici, +totuși, tratăm problema software-ului de pe serverul însuși.

+ +

Mulți susținători ai software-ului liber presupun că problema SaaS va fi +rezolvată dezvoltând software liber pentru servere. Pentru binele +operatorului serverului, ar fi bine ca programele de pe server să fie +libere; dacă sunt private, proprietarii lor au putere asupra +serverului. Acest fapt este nedrept față de operator, iar pe dumneavoastră +nu vă ajută deloc. Dar dacă programele de pe server sunt libere, aceasta nu +vă protejează pe dumneavoastră ca utilizator al serverului de +efectele SaaS. Ele îi dau libertate operatorului, dar nu dumneavoastră.

+ +

Publicarea codului-sursă al software-ului de pe server aduce beneficii +comunității: utilizatori pricepuți pot instala servere similare, poate +modificând software-ul. Dar niciunul din aceste servere nu v-ar da +dumneavoastră controlul asupra calculelor pe care le efectuați pe ele, decât +dacă este serverul dumneavoastră. Toate celelalte ar fi SaaS. SaaS +vă supune puterii operatorului serverului și singurul remediu este să nu +folosiți Saas! Nu folosiți serverul altcuiva pentru a face calculele +dumneavoastră pe date furnizate de dumneavoastră.

+ +

Cum diferențiem SaaS de alte servicii de rețea

+ +

Dacă criticăm SaaS, înseamnă să refuzăm toate serviciile de rețea? Nici +vorbă. Majoritatea serverelor nu ridică această problemă, deoarece treaba pe +care o faceți cu ele nu este propriul dumneavoastră calcul decât într-un +sens banal.

+ +

Scopul original al serverelor web nu era să vă execute calculele, ci era să +publice informații pe care să le accesați. Chiar și astăzi, majoritatea +site-urilor web aceasta fac și problema SaaS nu apare, deoarece să accesați +informația publicată a altcuiva nu înseamnă să efectuați propriile +dumneavoastră calcule. Nu este o problemă nici să publicați materiale +proprii printr-un site de bloguri sau un serviciu de microblogging ca +Twitter sau identi.ca. Același lucru este valabil și pentru comunicări care +nu se vor private, ca grupurile de discuții. Rețelele sociale se pot extinde +în SaaS; totuși, la origine ele sunt doar o metodă de comunicare și +publicare, nu SaaS. Dacă folosiți serviciul pentru editări minore a ceea ce +vreți să comunicați, aceasta nu este o problemă semnificativă.

+ +

Servicii ca motoarele de căutare colectează date de pe web și vă permit să +le examinați. Să cercetați colecția lor de date nu reprezintă propriile +dumneavoastră calcule în sensul obișnuit - nu dumneavoastră ați furnizat +acea colecție - deci nu este SaaS dacă folosiți un astfel de serviciu pentru +a căuta pe web. (Totuși, să folosiți motorul de căutare al altcuiva pentru a +implementa o funcție de căutare pe propriul site este SaaS)

+ +

E-commerce is not SaaS, because the computing isn't solely yours; rather, it +is done jointly for you and another party. So there's no particular reason +why you alone should expect to control that computing. The real issue in +E-commerce is whether you trust the other party with your money and personal +information.

+ +

Să folosiți serverele unui proiect colaborativ nu este SaaS deoarece +calculele pe care le faceți în acest mod nu sunt ale dumneavoastră +personal. De pildă, dacă editați pagini pe Wikipedia, nu faceți propriile +dumneavoastră calcule, ci colaborați la calculele lui Wikipedia.

+ +

Wikipedia își controlează propriile servere, dar grupurile pot da peste +problema SaaS dacă își conduc activitățile de grup pe serverul altcuiva. Din +fericire, site-urile pentru găzduirea dezvoltării ca Savannah și SourceForge +nu ridică problema SaaS, pentru că acolo grupurile se ocupă în principal de +publicare și comunicări publice, nu de efectuarea propriilor calcule +private.

+ +

Jocurile multiplayer sunt o activitate de grup desfășurată pe serverul +altcuiva, ceea ce le face SaaS. Dar când datele implicate sunt doar starea +jocului și scorul, cel mai mare rău pe care îl poate face operatorul este +favoritismul. Puteți ignora acel risc, de vreme ce pare improbabil și miza +este mică. Pe de altă parte, când jocul devine mai mult decât un joc, datele +problemei se schimbă.

+ +

Care servicii online sunt SaaS? Google Docs este un exemplu +clar. Activitatea sa de bază este editarea și Google încurajează lumea să-l +folosească pentru propriile lor editări; acesta este SaaS. El oferă +beneficiul suplimentar al editării colaborative, dar adăugarea de +participanți nu schimbă faptul că editarea pe server este SaaS (În plus, +Google Docs este inacceptabil deoarece instalează un program JavaScript +neliber mare în browserele utilizatorilor). Dacă folosirea unui serviciu +pentru comunicare sau colaborare presupune și să faceți cu el cantități +substanțiale din propriile calcule, acele calcule sunt SaaS, chiar dacă +comunicarea nu este.

+ +

Unele site-uri oferă servicii multiple, iar dacă unul nu este SaaS, altul +poate fi SaaS. De exemplu, principalul serviciu al lui Facebook este +interacțiunea socială, care nu este SaaS; totuși, el admite și aplicații ale +unor terțe părți, din care unele pot fi SaaS. Principalul serviciu al lui +Flickr este distribuirea de fotografii, care nu este SaaS, dar are și +funcții pentru editarea fotografiilor, care este SaaS.

+ +

Unele site-uri al căror serviciu principal este publicarea și comunicarea îl +extind cu „gestiunea contactelor”: ținerea evidenței oamenilor cu care aveți +relații. Să trimită email acelor oameni în numele dumneavoastră nu este +SaaS, dar evidența tranzacțiilor cu ei, dacă este substanțială, este SaaS.

+ +

Dacă un serviciu nu este SaaS, aceasta nu înseamnă că este în regulă. Există +și alte lucruri rele pe care le poate face un serviciu. De exemplu, Facebook +distribuie filme în Flash, ceea ce pune presiune pe utilizatori să +folosească software neliber și le dă utilizatorilor un sentiment înșelător +de confidențialitate. Și acele chestiuni sunt importante, dar acest articol +este preocupat de problema SaaS.

+ +

Industria IT îi împiedică pe utilizatori să analizeze aceste +distincții. Pentru aceasta există termenul pompos „cloud computing” +[n. trad. textual, „calcul în nor” (de calculatoare)]. Acest termen +este atât de nebulos încât s-ar putea referi la aproape orice folosire a +Internetului. El include SaaS și aproape orice altceva. Termenul se pretează +numai la afirmații generalizate până la a fi inutile.

+ +

Adevăratul sens al lui „cloud computing” este să sugereze o atitudine +nesăbuită față de calculele dumneavoastră. El spune „nu puneți întrebări, ci +doar aveți încredere în orice firmă fără ezitare. Nu vă îngrijorați de cine +vă controlează calculele sau de cine vă stochează datele. Nu căutați un +cârlig ascuns în serviciul nostru înainte să-l înghițiți”. Cu alte cuvinte, +„gândiți ca un fraier”. Eu prefer să evit termenul.

+ +

Cum tratăm problema SaaS

+ +

Numai o mică fracțiune din site-urile web fac SaaS; cele mai multe nu +creează această problemă. Dar ce să facem în privința celor care o ridică?

+ +

Pentru cazul simplu, în care vă executați propriile calcule pe propriile +date, soluția este simplă: folosiți propria copie a unei aplicații cu +software liber. Editați-vă textele cu o copie a unui editor liber de texte +ca GNU Emacs sau cu un procesor liber de texte. Editați-vă fotografiile cu o +copie de software liber ca GIMP.

+ +

Dar ce facem cu colaborarea cu alte persoane? Poate fi greu să faceți +aceasta în prezent fără să folosiți un server. Dacă folosiți unul, să nu +aveți încredere într-un server rulat de o companie. Un contract simplu din +postura de client nu vă oferă nicio protecție decât dacă ați putea să +detectați un abuz și să-i dați în judecată, or compania își scrie probabil +contractele pentru a-i permite o gamă largă de abuzuri. Poliția poate să +obțină datele dumneavoastră prin citație către companie cu mai puțin temei +decât i-ar trebui ca să vă citeze pe dumneavoastră, aceasta presupunând că +compania nu le oferă voluntar, asemenea companiilor de telefonie din SUA +care și-au ascultat ilegal clienții pentru Bush. Dacă trebuie să folosiți un +server, folosiți unul ai cărui operatori vă dau motive de încredere dincolo +de un simplu raport comercial.

+ +

Totuși, pe termen mai lung, putem crea alternative la folosirea +serverelor. De exemplu, putem crea un program peer-to-peer prin care +colaboratorii să poată pună în comun date criptate. Comunitatea +software-ului liber ar trebui să dezvolte înlocuitori peer-to-peer pentru +„aplicații web” importante. Ar fi înțelept ca acestea să fie publicate sub +licența GNU Affero GPL, de vreme +ce sunt candidați posibili pentru a fi convertiți la programe server. Proiectul GNU caută voluntari care să lucreze la astfel de +înlocuitori. Invităm și alte proiecte de software liber să ia în considerare +acest aspect în designul lor.

+ +

Între timp, dacă o companie vă invită să-i folosiți serverele pentru a vă +face propriile operații de calcul, nu cedați; nu folosiți SaaS. Nu cumpărați +și nu instalați „thin clients” [n. trad. textual, „clienți +subțiri”], care sunt doar niște computere atât de slabe încât vă fac să +executați munca reală pe un server, decât în cazul când le veți folosi cu +serverul dumneavoastră. Folosiți un computer adevărat și stocați-vă +datele acolo. Faceți-vă treaba cu propria dumneavoastră copie a unui program +liber, de dragul libertății dumneavoastră.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html new file mode 100644 index 0000000..0d71e07 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html @@ -0,0 +1,393 @@ + + + + + + +De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari - Proiectul GNU - Fundația +pentru Software Liber + + + + + +

De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari

+ +

de Richard Stallman

+ +

+Tehnologia informațiilor digitale aduce o contribuție lumii ușurând copierea +și modificarea informației. Calculatoarele promit să facă acest lucru mai +ușor pentru noi toți.

+ +

+Nu toată lumea vrea ca acest lucru să fie mai ușor. Sistemul de copyright le +dă programelor software „proprietari”, majoritatea cărora încearcă să +ascundă beneficiul potențial al software-ului de publicul larg. Ei și-ar +dori să fie singurii care să poată copia și modifica software-ul pe care îl +folosim.

+ +

+Sistemul de copyright a evoluat cu tiparul — o tehnologie pentru +producerea de cópii în masă. Copyrightul s-a potrivit bine cu această +tehnologie deoarece îi îngrădea numai pe producătorii de cópii în masă. El +nu le răpea libertatea cititorilor de cărți. Un cititor obișnuit, care nu +deținea un tipar, putea copia cărți numai cu penița și cerneala și puțini +cititori au fost dați în judecată pentru aceasta.

+ +

+Tehnologia digitală este mai flexibilă decât tiparul: când informația este +într-o formă digitală, o poți copia cu ușurință ca să o împarți cu +alții. Exact această flexibilitate creează o nepotrivire cu un sistem cum +este copyrightul. Acesta este motivul pentru măsurile din ce în ce mai +nocive și mai draconice care sunt folosite în prezent pentru a impune +copyrightul pe software. Să considerăm aceste patru metode ale Asociației +Autorilor de Software (SPA):

+ + + +

+Toate patru metodele amintesc de cele folosite în fosta Uniune Sovietică, +unde fiecare mașină de copiat avea un paznic pentru a preveni copierea +interzisă și unde populația trebuia să copieze informația în secret și să o +circule din mână în mână ca samizdat. Există, bineînțeles, o diferență: +motivul pentru controlul informației în Uniunea Sovietică era politic; în +SUA motivul este profitul. Dar pe noi ne afectează acțiunile, nu +motivul. Orice încercare de a opri diseminarea informației, indiferent de +ce, duce la aceleași metode și la aceeași brutalitate.

+ +

+Proprietarii construiesc mai multe feluri de argumente pentru a-și aroga +puterea de a controla ce facem noi cu informația:

+ + + + +

+Ce îi trebuie societății? Îi trebuie informație care este cu adevărat +disponibila pentru cetățenii ei — de exemplu, programe pe care oamenii +să le poată citi, repara, adapta și îmbunătăți, nu doar opera. Dar ce produc +de obicei proprietarii de software este o cutie neagră pe care n-o putem +studia sau schimba.

+ +

+De asemenea, societății îi trebuie libertate. Când un program are un +proprietar, utilizatorii își pierd libertatea de a-și controla o parte din +propriile vieți.

+ +

+Și, mai ales, societatea trebuie să încurajeze la cetățenii săi spiritul +cooperării voluntare. Când proprietarii de software ne spun că a-ți ajuta +vecinul într-un mod natural este „piraterie”, ei poluează spiritul civic al +societății noastre.

+ +

+De aceea spunem că software-ul liber +este o chestiune de libertate, nu de preț.

+ +

+Argumentul economic în favoarea proprietății este eronat, dar problema +economică este reală. Unii oameni scriu software folositor din plăcerea de +a-l scrie sau pentru admirație și dragoste; dar, dacă vrem mai mult software +decât scriu acei oameni, trebuie să strângem fonduri.

+ +

+Din anii '80, dezvoltatorii de software liber au încercat diverse metode de +a găsi fonduri, cu un succes moderat. Nu este nevoie să îmbogățim pe nimeni; +un venit obișnuit este un stimulent suficient pentru a face multe meserii +care sunt mai puțin satisfăcătoare decât programarea.

+ +

+Ani de zile, până când o bursă de cercetător mi-a eliminat această nevoie, +mi-am câștigat traiul din modificări la cerere ale software-ului liber pe +care îl scrisesem. Fiecare modificare a fost adăugată la versiunea standard +și astfel, în cele din urmă, a devenit disponibilă pentru publicul +larg. Clienții m-au plătit ca să lucrez la îmbunătățirile pe care le doreau, +în loc de funcții pe care altfel le-aș fi considerat de prioritate maximă.

+ +

+Unii dezvoltatori de software liber câștigă bani vânzând servicii de +suport. În 1994, Cygnus Support, cu aproximativ 50 de angajați, a estimat că +circa 15% din activitatea personalului său era dezvoltarea de software liber +— un procentaj respectabil pentru o companie de software.

+ +

+La începutul anilor '90, companii ca Intel, Motorola, Texas Instruments și +Analog Devices s-au unit ca să finanțeze continuarea dezvoltării +compilatorului de C GNU. Mare parte din dezvoltarea GCC este încă făcută de +dezvoltatori plătiți. Compilatorul GNU pentru limbajul Ada a fost finanțat +în anii '90 de Forțele Aeriene ale SUA și a fost continuat de atunci de o +companie formată special pentru acest scop.

+ +

+Mișcarea pentru software liber este încă mică, dar exemplul posturilor de +radio susținute de ascultători în SUA arată că este posibil să susții o +activitate amplă fără să forțezi fiecare utilizator să plătească.

+ +

+Folosind un calculator în ziua de azi, vă puteți surprinde folosind un +program privat. Dacă un +prieten îți cere o copie, ar fi greșit să-l refuzi. Cooperarea este mai +importantă decât copyrightul. Dar cooperarea clandestină, pe furiș, nu duce +la o societate bună. O persoană trebuie să aspire să ducă o viață verticală +deschisă, cu mândrie, și asta presupune să spui nu software-ului privat.

+ +

+Meritați să puteți să cooperați deschis și liber cu alți oameni care +folosesc software. Meritați să puteți învăța cum funcționează software-ul și +să vă educați studenții cu el. Meritați să vă puteți angaja programatorul +favorit să vi-l repare când se strică.

+ +

+Meritați software liber.

+ +

Note de subsol

+
    +
  1. Acuzațiile au fost respinse ulterior.
    2. +
+ +
+

Acest eseu a fost publicat în Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-gnu-linux.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-gnu-linux.html new file mode 100644 index 0000000..72056b3 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-gnu-linux.html @@ -0,0 +1,276 @@ + + + + + + +De ce GNU/Linux? - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber + + + + +

Ce-i într-un nume?

+ +

de Richard Stallman

+ +
+

Pentru o explicație a istoriei denumirii sistemului GNU/Linux, vedeți http://www.gnu.org/gnu/linux-and-gnu.html. +S-ar putea de asemenea să fiți interesați să vedeți cele mai frecvente +întrebări puse pe această temă în documentul nostru GNU/Linux FAQ, și http://www.gnu.org/gnu/gnu-users-never-heard-of-gnu.html. + +

+
+ +

+Numele implică înțelesuri; opțiunea noastră pentru nume determină înțelesul +exprimării noastre. Un nume nepotrivit crează oamenilor impresii greșite. Un +trandafir miroase la fel de frumos indiferent de nume, dar dacă îl numești +stilou, oamenii vor fi dezamăgiți încercând să scrie cu el. Iar dacă numești +stilourile „trandafiri”, oamenii nu-și vor da seama la ce folosesc. Dacă +denumești sistemul nostru de operare Linux, acest lucru generează o idee +eronată despre originea sistemului, istoria și scopul său. Dacă denumești +sistemul GNU/Linux, numele transmite +(deși nu chiar în detaliu) un înțeles corect.

+

+Dar contează asta pentru comunitatea noastră? Este important ca oamenii să +știe originea, istoria și scopul sistemului? Da, pentru că oamenii care uită +istoria sunt deseori condamnați să o repete. Lumea Liberă ce s-a dezvoltat +în jurul sistemului GNU/Linux nu este +în siguranță; problemele care ne-au impus să dezvoltăm GNU nu au fost +complet eradicate, și ele amenință să revină.

+ +

+Când explic de ce este indicat să denumim sistemul de operare „Gnu/Linux” în +loc de „Linux”, oamenii răspund uneori astfel:

+ +

+Admițând că Proiectul GNU merită aprecieri pentru aceasta muncă, merită +supărarea când oamenii nu recunosc acest fapt? Nu e mai important că treaba +a fost făcută, decât cine a făcut-o? Ar trebui să te relaxezi, să fii +mulțumit de treaba bine făcută, și să nu-ți pese de aprecieri. +

+

+Acest sfat ar fi întelept, numai de-ar fi situația de așa natură: treaba să +fie terminată, și ar fi vreme de relaxat. Ce bine ar fi dacă ar fi adevărat! +Dar provocări sunt din abundență, și nu e acum vremea să neglijăm +viitorul. Puterea comunității noastre se bazează pe asumarea +responsabilitații pentru libertate și cooperare. Folosind numele GNU/Linux e un mod de a păstra în minte +și de a informa pe alții despre aceste obiective.

+ +

+Este posibil să se scrie software liber de bună calitate fără a avea în +minte GNU; multe lucruri bune s-au făcut de asemenea în numele +Linux-ului. Dar, încă de la incepție, „Linux” a avut o filosofie care nu a +pus accentul pe libertatea de a coopera. Pe măsură ce numele e folosit tot +mai des de industrie, vom avea și mai multe probleme să îl conectăm cu +spiritul comunității.

+ +

+O mare provocare pentru viitorul software-ului liber vine din tendința +firmelor distribuitoare de „Linux” de a adăuga software ne-liber GNU/Linux-ului în numele puterii și +ușurinței în exploatare. Toate distribuțiile comerciale majore fac acest +lucru; nici o companie nu produce o distribuție în întregime +liberă. Majoritatea nu indică în mod explicit pachetele de software ne-liber +din distribuțiile lor. Mulți dezvoltă software ne-liber și-l adaugă +sistemului. În mod scandalos, unii fac reclamă sistemelor „Linux” care sunt +licentiațe pe utilizator, dându-i utilizatorului la fel de multă libertate +ca Windows-ul lui Microsoft.

+ +

+Unii justifică adăugarea de software ne-liber în numele „popularității +Linux-ului”, de fapt prețuind mai mult popularitatea decât +libertatea. Uneori, acest fapt e recunoscut pe față. De exemplu, în revista +Wired Magazine, Robert McMillan, editorul Linux Magazine, declară că „simte +că mișcarea spre programe cu open source ar trebui să fie dictată de motive +tehnice, mai degrabă decât cele politice”. Iar CEO-ul de la Caldera a incitat în mod deschis utilizatorii +să nu ma +aibă ca obiectiv libertatea și să lucreze în schimb pentru „popularitatea +Linux-ului”.

+ +

+Adăugând software ne-liber sistemului GNU/Linux poate mări popularitatea, dacă +prin popularitate înțelegem numărul de persoane care folosesc o combinație +GNU/Linux și software ne-liber. Dar în +același timp, încurajază în mod implicit comunitatea să accepte software-ul +ne-liber ca pe un lucru bun, și a uita țelul libertății. N-are sens să +conduci mai repede dacă nu poți rămâne pe șosea.

+ +

+Când programele ne-libere adăugate sunt o bibliotecă ori o unealtă de +programare, ele pot deveni o capcană pentru dezvoltatorii de software +liber. Când ei scriu software care depinde de pachete ne-libere, programele +lor nu pot face parte dintr-un sistem total liber. Motif și Qt au afectat în +acest mod multe programe libere în trecut, creând probleme a căror rezolvare +a luat ani mulți. Problema cu Motif nu e încă rezolvată în totalitate, din +moment ce LessTif mai are nevoie de îmbunătățiri (oferiți-vă voluntari!). Un +efect similar îl are acum varianta Java ne-liberă de la Sun.

+ +

+Dacă comunitatea noastră continuă să se miște în această direcție, ar putea +transforma viitorul GNU/Linux într-un +mozaic de componente libere și ne-libere. În cinci ani, în mod cert vom mai +avea software liber din belșug; dar dacă nu suntem atenți, cu greu va fi +utilizabil fără software-ul ne-liber pe care utilizatorii se așteaptă să-l +găsească inclus. Dacă așa ceva se va întâmpla, campania noastră pentru +libertate va fi eșuat.

+ +

+Dacă producerea de programe alternative libere ar fi o simplă problemă de +programare, rezolvarea unor viitoare probleme ar putea fi mai ușoară pe +măsură ce resursele comunității cresc. Dar suntem amenințați de obstacole ce +tind să facă acest lucru mai dificil: legi care interzic software-ul +liber. Pe masură ce patentele pe software se înmulțesc, și legi ca DMCA (Legea privind +drepturile de autor pentru produse digitale în noul mileniu în S.U.A.) sunt +folosite ca să se interzică dezvoltarea de software liber pentru utilizări +importante, cum ar fi vizionarea DVD-urilor sau ascultarea „stream”-urilor +RealAudio, nu ne rămâne alt mod de a lupta împotriva formatelor de date +patentate și secrete decât respingerea programelor ne-libere care le +utilizează.

+ +

+Înfruntarea acestor provocări va cere eforturi susținute. Dar mai presus de +orice avem nevoie, ca să înfruntăm orice fel de provocare, să prețuim +libertatea de a colabora. Nu ne putem aștepta ca simpla dorință pentru +software puternic și fiabil să motiveze oamenii să contribuie din greu. Avem +nevoie de acea hotărâre pe care o au oamenii când luptă pentru libertatea +lor și a comunității lor, hotărârea de a duce lupta peste ani, până la +capăt.

+ +

+Acest țel și această hotărâre izvorăsc în comunitatea noastră în special din +Proiectul GNU. Noi suntem aceia care vorbim despre libertate și comunitate +ca meritând să fie apărate; organizațiile care vorbesc de „Linux” nu +pomenesc de obicei aceste idealuri. Revistele de „Linux” sunt de obicei +pline de reclame pentru software ne-liber; companiile care vând „Linux” +adaugă sistemului software ne-liber; alte companii „sprijină Linux” prin +aplicații ne-libere; grupurile de utilizatori de „Linux” invită de obicei +comis-voiajori să prezinte aceste aplicații. Oamenii din comunitatea noastră +au cea mai bună șansă de a fi expuși ideii de libertate și hotărârii în +cadrul Proiectului GNU.

+ +

+Dar odată expuși acestor idei, vor simți oamenii că au legătură cu ele?

+ +

+Cei care știu că folosesc un sistem derivat din Proiectul GNU pot vedea o +legatură directă între ei înșiși și GNU. Nu vor fi de acord în mod automat +cu filosofia noastră, dar cel puțin, vor avea un motiv serios să se +gândească la ea. Prin contrast, cei ce se consideră „utilizatori de Linux”, +și cred că Proiectul GNU „a dezvoltat programe ce s-au dovedit folositoare +în Linux„, percep de obicei doar o relație tangențială (indirectă) între GNU +și ei înșiși. Ei ar putea ignora filosofia GNU când o întâlnesc.

+ +

+Proiectul GNU e idealist, și oricine încurajază idealismul înfruntă azi o +mare greutate: ideea răspindită ce încurajază oamenii să respingă idealismul +ca fiind „nepractic”. Idealismul nostru a fost foarte practic: este motivul +pentru care avem un sistem de operare liber GNU/Linux. Cei care iubesc acest sistem +ar trebui să știe că idealismul nostru l-a făcut posibil.

+ +

+Dacă „treaba” ar fi terminată, dacă n-ar mai fi alte implicații decât +recunoașterea, poate că ar fi mai înțelept să ignorăm această problemă. Dar +nu suntem în această situație. Pentru a insufla oamenilor dorința de a face +ceea ce e nevoie, avem nevoie să ni se recunoască meritele pentru ceea ce am +făcut deja. Vă rugăm ajutați-ne, referindu-vă la sistem ca GNU/Linux.

+ +
+

Acest eseu a fost publicat în Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman.

+ +
+ + +
+ + + + + + + + diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/words-to-avoid.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/words-to-avoid.html new file mode 100644 index 0000000..c6fdc93 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/words-to-avoid.html @@ -0,0 +1,379 @@ + + + + + +Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate - +Proiectul GNU - Free Software Foundation + + + +

Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate

+ +

Există unele cuvinte și expresii pe care vă recomandăm să le evitați, fie +din cauză că sunt ambigue, fie din cauză că exprimă opinii  cu care +sperăm că nu sunteți de acord.

+ +
+

Studiați și articolul Categoriile de software liber. +

+
+ +

+| „Similară BSD” +| „Comercial” +| „Managementul drepturilor digitale” +| „Gratuit” +| „Freeware” +| „Software distribuit gratis” +| „Proprietate intelectuală” +| „Piraterie” +| „Protecție” +| „RAND (rezonabilă și nediscriminatorie)” +| „Vânzarea de software” +| „Furt” +

+ +

„Similară BSD”

+ +

Expresia „licență similară BSD” conduce la confuzii deoarece amestecă laolaltă licențe între care există +diferențe importante. De exemplu, licența BSD inițială, cu clauză +de publicitate, este incompatibilă cu GPL, dar licența BSD revizuită este +compatibilă cu GPL.

+ +

Pentru a evita confuzia, e preferabil să specificați licența în cauză și să evitați +termenul vag „similară BSD”.

+ +

„Comercial”

+ +

Vă rugăm să nu folosiți termenul de „comercial” ca sinonim pentru +„non-liber”. Această soluție confundă două concepte complet diferite.

+ +

Un program este comercial +dacă este dezvoltat sub formă de activitate +de afaceri. Un program comercial poate fi liber sau non-liber, în funcție +de termenii licenței sale de utilizare. În mod similar, și un program +dezvoltat de o instituție educațională sau de un individ poate fi liber sau +non-liber, în funcție de termenii licenței sale de utilizare. Cele două +noțiuni – felul entității care a dezvoltat programul și libertățile acordate +utilizatorilor acestuia – sunt independente una față de cealaltă.

+ +

În primul deceniu de existență a Mișcării pentru Software Liber, +pachetele cu software liber erau aproape întotdeauna non-comerciale; +componentele sistemului de operare GNU/Linux au fost dezvoltate de indivizi +sau organizații non-profit precum FSF sau universități. Din anii 1990 a +început însă să apară și software-ul comercial liber.

+ +

Software-ul comercial liber reprezintă o contribuție la comunitatea +noastră, așa încât trebuie să îl încurajăm. Cei care cred că „software +comercial” înseamnă „software non-liber” vor fi tentați să creadă că e +vorba de o contradicție în termeni, și nu vor lua în seamă posibilitatea +existenței software-ului comercial liber. Este deci indicată  +evitarea folosirii cuvântului „comercial” în acest context.

+ +

„Managementul drepturilor digitale”

+ +

Software-ul destinat „managementului drepturilor digitale” este creat în +scopul impunerii de restricții în calea utilizatorilor de computere. +Folosirea cuvântului „drepturi” în această expresie este doar o formă de +propagandă, menită să îi facă pe cei neavizați să vadă problema din +perspectiva celor puțini care impun restricțiile, ignorând, în același timp, +pe cei mulți, cărora restricțiile le sunt impuse.

+ +

Sugerăm ca alternative la acest concept expresiile „management al +restricțiilor digitale” sau „handcuffware” (joc de cuvinte; în engleză, +„handcuff” = cătușe.)

+ +

„Gratuit”

+ +

Dacă vreți să spuneți că un program este software liber, vă rugăm să nu +spuneți că e „gratuit”. „Gratuit” înseamnă „pentru preț zero”. Software-ul +liber este caracterizat de libertate, nu de preț.

+ +

Cópii ale produselor software libere sunt adeseori disponibile gratuit +– de exemplu, pentru descărcare prin FTP. Dar cópii ale produselor software +libere pot fi obținute și contra unui pre', pe CD-ROM-uri; în acela;i timp, +cópii ale produselor software private sunt, uneori, disponibile gratuit în +cadrul unor promoții, iar unele pachete software private sunt, ca regulă +pentru unii utilizatori, disponibile gratuit.

+ +

Pentru evitarea confuziilor, se poate spune că programul este +disponibil ca „software liber”.

+ +

„Freeware”

+ +

Vă rugăm să nu folosiți termenul de „freeware” ca sinonim pentru +„software liber”. Termenul „freeware” era frecvent utilizat în anii '80 +pentru programele lansate doar ca executabile, fără a fi însoțite de +codul-sursă. În prezent pentru „freeware” nu există o definiție general +admisă.

+ +

De asemenea, dacă folosiți alte limbi decât engleza, încercați să +evitați împrumuturile din engleză ca „free software” sau „freeware”. +Încercați să folosiți termeni mai puțin ambigui existenți în aceste limbi.

+ +

Creând o expresie în limba d-voastră, arătați că vă referiți în +cunoștință de cauză la ideea de libertate și că nu vă limitați la +copierea dintr-o limbă străină a unui concept exotic de marketing. +Referința la libertate poate părea la început ciudată sau deranjantă +compatrioților d-voastră, dar odată ce vor constata că sensul termenului +are acoperire în realitate, vor înțelege despre ce e vorba.

+ +

„Software distribuit gratis”

+ +

E derutantă utilizarea expresiei „distribuit gratis” în loc de +exprimarea „distribuit ca software liber”. Această expresie are aceeași +problemă ca și expresia „software gratuit” – în această formulare se face +trimitere la preț, și nu la libertate. O soluție pentru evitarea confuziei +este folosirea expresiei „distribuit ca software liber”.

+ +

„Proprietate intelectuală”

+ +

Editorii si avocații preferă să se refere la drepturile de autor +(copyright) ca „proprietate intelectuală”. Acest termen conține o prezumție +ascunsă – aceea că cel mai firesc mod de a gândi despre problema copierii +este bazat pe analogia cu obiectele fizice și cu normele juridice privind +dreptul de proprietate asupra acestora.

+ +

Dar analogia pierde din vedere diferența crucială dintre informație și +obiectele materiale: spre deosebire de obiectele materiale, informația poate +fi copiată și partajată, practic fără efort.  Să gândești pornind de la +acea analogie înseamnă să ignori această diferență esențială.

+ +

Nici măcar dreptul Statelor Unite nu acceptă integral această analogie, +din moment ce nu reglementează drepturile de autor identic cu dreptul de +proprietate asupra obiectelor materiale.

+ +

Dacă nu doriți să vă limitați la acest mod de gândire, e  preferabil +să evitați termenul de „proprietate intelectuală” atât în discuții cât și în +raționamente.

+ +

Mai există încă o problemă cu expresia „proprietate intelectuală”: +formularea este generică, în ea regăsindu-se o întreagă serie de concepte +juridice distincte, cum ar fi drepturile de autor, brevetele, mărcile +comerciale, și altele, care au foarte puține în comun. Aceste concepte +juridice au origini distincte, se referă la activități separate, și conduc +la probleme de drept distincte. De exemplu, când luați în considerare un +anumit aspect al legislației drepturilor de autor, este bine să presupuneți +că el nu este valabil în cazul reglementării patentelor – fiindcă +această situație este aproape întotdeauna adevărată.

+ +

Din moment ce legile sunt atât de diferite, termenul de „proprietate +intelectuală” e o invitație pentru generalizări super-simpliste. Orice +opinie despre „proprietatea intelectuală” este aproape sigur eronată. +La modul generic, nu pot fi definite aspectele de drept ce au tangență cu +drepturile de autor, față de cele privind brevetele de invenții, sau +oricare altele.

+ +

Termenul de „proprietate intelectuală” îi determină pe oameni să-și +concentreze atenția pe aspectele minore pe care aceste legi distincte le au +în comun, și anume diversele abstracțiuni ce pot fi vândute sau cumpărate, +și să ignore esențialul, adică restricțiile impuse publicului și efectele +bune sau rele ale acestor restricții.

+ +

Dacă doriți să înțelegeți corect aspectele legate de brevete, drepturi +de autor sau mărci comerciale, sau să învățați ce stipulează legile în +aceste privințe, primul pas este să uitați că ați auzit vreodată de noțiunea +de „proprietate intelectuală” și să le tratați ca subiecte complet lipsite +de legătură, unul cu celălalt. Pentru a fi clari în exprimare și a asigura +corecta înțelegere a realității, nu scrieți sau discutați despre „proprietate +intelectuală”, ci prezentați subiectul abordat ca privind, după caz, +drepturile de autor, patentele, sau alt subiect pe care îl are discuția.

+ +

Potrivit profesorului Mark Lemley, de la Facultatea de Drept a +Universității din Texas, utilizarea generalizată a noțiunii de „proprietate +intelectuală” este o moda recentă, apărută după crearea, în 1967, a WIPO – +Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale – vezi nota de subsol +nr. 123 în recenzia sa din Revista de Drept din Texas, a volumului +„Romantismul drepturilor de autor și retorica proprietății” de James Boyle. +WIPO reprezintă interesele titularilor drepturilor de autor, ale +beneficiarilor brevetelor de inventii și mărcilor comerciale, și face lobby +pe lângă guvernele statelor pentru a spori prerogativele acestor titulari +de drepturi. Unul din tratatele WIPO urmează filosofia DMCA (Digital +Millenium Copyright Act), lege federală SUA utilizată pentru cenzurarea +unor produse software libere utile. Accesați +wipout.net [arhivat] pentru o campanie anti-WIPO.

+ +

„Piraterie”

+ +

Editorii numesc adeseori copierea neautorizată „piraterie”. Astfel, ei +insinuează că fapta de a copia ilicit este, din punct de vedere etic, +echivalentă atacării navelor în largul mării, răpirii și uciderii +echipajelor acestora.

+ +

Dacă nu credeți că reproducerea neautorizată este similară răpirii +și asasinatelor, ați putea să evitați folosirea termenului de „piraterie” +pentru a vă referi la ea. Termeni neutri cum sunt ar fi „copiere interzisă” +sau „copiere neautorizată” sunt preferabili. Unii din noi ar putea chiar + prefera folosirea unor termeni pozitivi cum ar fi „partajarea informației +cu aproapele tău”.

+ +

„Protecție”

+ +

Avocații editurilor adoră să folosească termenul de „protecție” când se +referă la drepturile de autor (copyright). Acest cuvânt sugerează prevenirea +unor distrugeri sau suferințe; astfel, publicul e încurajat să se identifice +cu proprietarul și cu editorul care beneficiază de pe urma drepturilor de +autor, și nu cu utilizatorii care sunt îngrădiți de acestea.

+ +

E ușor să evitați termenul de „protecție” și să folosiți în schimb termeni +neutri. Spre exemplu, în loc de formularea „protecția drepturilor de autor +durează multă vreme” puteți spune „drepturile de autor durează multă +vreme”.

+ +

Daca doriți să criticați drepturile de autor în loc să le sprijiniți, +puteți folosi termenul de „limitările impuse de drepturile de autor”.

+ +

„RAND (rezonabilă și nediscriminatorie)”

+ +

Instituțiile care reglementează normele restricționării prin patente a +libertății software-ului urmează de regulă concepția eliberării licențelorde +utilizare în schimbul unei taxe fixe pentru fiecare copie a programului +licențiat. Adeseori aceste licențe sunt numite „RAND”, un acronim de la +„rezonabilă și nediscriminatorie”.

+ +

Această formulare încearcă să disimuleze adevărata față a unei categorii +de licențe de utilizare care de fapt nu sunt nici rezonabile și nici +nediscriminatorii. E adevărat că aceste licențe nu discriminează persoane +determinate, dar discriminează în schimb întreaga comunitate a software-ului +liber, și deci sunt nerezonabile. Astfel, jumătate din noțiunea de „RAND” +este înșelătoare, iar cealaltă jumătate e marcată de prejudecăți.

+ +

Instituțiile care stabilesc standarde ar trebui să admită că aceste +licențe sunt discriminatorii, și să renunțe la utilizarea expresiei +„rezonabilă și nediscriminatorie” sau „RAND” pentru a le descrie. Până când +se va ajunge acolo, creatorii de software care nu doresc să perpetueze +aceste mistificari ar trebui să refuze utilizarea expresiei. Acceptarea +și utilizarea ei doar pe motiv că firmele care emit patente au făcut-o +notorie înseamnă să lăsați aceste firme să dicteze părerile pe care le +exprimați.

+ +

Sugerăm folosirea expresiei „taxa uniformă exclusivă” (Uniform Fee Only, +sau „UFO”), în loc de „RAND”. Această expresie e mai precisă deoarece +unica obligație impusă utilizatorilor prin această licență este plata unei +taxe uniforme de utilizare.

+ +

„Vânzarea de software”

+ +

Noțiunea de „vânzare de software” este ambiguă. Stricto-sensu, +vânzarea constă în remiterea unei +cópii a unui program liber în schimbul unei sume de bani; dar adesea oamenii +asociază termenul de „vânzare“ cu restricțiile impuse utilizării programelor, + după vânzare, de către proprietarii programelor private. Puteți fi mai +preciși în exprimare, și să preveniți confuziile, referindu-vă fie la +„distribuirea de cópii ale unui program contra unui pret”, sau la „impunerea +de către proprietar a unor restricții asupra utilizării programului”, în +funcție de ceea ce doriți să spuneți.

+ +

Citiți și articolul Vânzarea +software-ului liber pentru alte considerații asupra acestui subiect.

+ +

„Furt”

+ +

Partizanii drepturilor de autor folosesc frecvent termeni ca „furat” și +„furt” pentru a descrie încălcarea drepturilor de autor. În același timp, +ei ne cer să privim legile în vigoare ca o autoritate morală absolută: dacă +reproducerea e interzisă, atunci e imorală.

+ +

E deci demn de amintit ca dreptul în vigoare – cel puțin în SUA – +respinge ideea că încălcarea drepturilor de autor este „furt”. Partizanii +copyright-ului fac deci apel la autoritate… în timp ce deformează +opiniile acesteia.

+ +

E eronată ideea că legea decide ce e moral sau imoral. Legea e, cel mult, +o modalitate de a realiza dreptatea; să spui că legea definește +dreptatea sau etica înseamnă să întorci lucrurile pe dos.

+ +
+

Acest eseu a fost publicat în Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman.

+ + + + + + + -- cgit v1.2.3