words-to-avoid.html (19797B)
1 <!--#set var="PO_FILE" 2 value='<a href="/philosophy/po/words-to-avoid.ro.po"> 3 https://www.gnu.org/philosophy/po/words-to-avoid.ro.po</a>' 4 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/words-to-avoid.html" 5 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" 6 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2002-03-03" --> 7 8 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> 9 <!-- Parent-Version: 1.79 --> 10 11 <title>Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate - 12 Proiectul GNU - Free Software Foundation</title> 13 <!--#include virtual="/philosophy/po/words-to-avoid.translist" --> 14 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> 15 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> 16 <h2>Termeni vagi sau înșelători și expresii care ar trebui evitate</h2> 17 18 <p>Există unele cuvinte și expresii pe care vă recomandăm să le evitați, fie 19 din cauză că sunt ambigue, fie din cauză că exprimă opinii cu care 20 sperăm că nu sunteți de acord.</p> 21 22 <div class="announcement"> 23 <blockquote><p>Studiați și articolul <a 24 href="/philosophy/categories.ro.html">Categoriile de software liber</a>. 25 </p></blockquote> 26 </div> 27 28 <p> 29 | „<a href="#BSD-style">Similară BSD</a>” 30 | „<a href="#Commercial">Comercial</a>” 31 | „<a href="#DigitalRightsManagement">Managementul drepturilor digitale</a>” 32 | „<a href="#ForFree">Gratuit</a>” 33 | „<a href="#Freeware">Freeware</a>” 34 | „<a href="#GiveAwaySoftware">Software distribuit gratis</a>” 35 | „<a href="#IntellectualProperty">Proprietate intelectuală</a>” 36 | „<a href="#Piracy">Piraterie</a>” 37 | „<a href="#Protection">Protecție</a>” 38 | „<a href="#RAND">RAND (rezonabilă și nediscriminatorie)</a>” 39 | „<a href="#SellSoftware">Vânzarea de software</a>” 40 | „<a href="#Theft">Furt</a>” 41 </p> 42 43 <h4 id="BSD-style">„Similară BSD”</h4> 44 45 <p>Expresia „licență similară BSD” conduce la confuzii deoarece <a 46 href="/licenses/bsd.html">amestecă laolaltă licențe între care există 47 diferențe importante</a>. De exemplu, licența BSD inițială, cu clauză 48 de publicitate, este incompatibilă cu GPL, dar licența BSD revizuită este 49 compatibilă cu GPL.</p> 50 51 <p>Pentru a evita confuzia, e preferabil să specificați <a 52 href="/licenses/license-list.html">licența în cauză</a> și să evitați 53 termenul vag „similară BSD”.</p> 54 55 <h4 id="Commercial">„Comercial”</h4> 56 57 <p>Vă rugăm să nu folosiți termenul de „comercial” ca sinonim pentru 58 „non-liber”. Această soluție confundă două concepte complet diferite.</p> 59 60 <p>Un program este comercial 61 dacă este dezvoltat sub formă de activitate 62 de afaceri. Un program comercial poate fi liber sau non-liber, în funcție 63 de termenii licenței sale de utilizare. În mod similar, și un program 64 dezvoltat de o instituție educațională sau de un individ poate fi liber sau 65 non-liber, în funcție de termenii licenței sale de utilizare. Cele două 66 noțiuni – felul entității care a dezvoltat programul și libertățile acordate 67 utilizatorilor acestuia – sunt independente una față de cealaltă.</p> 68 69 <p>În primul deceniu de existență a Mișcării pentru Software Liber, 70 pachetele cu software liber erau aproape întotdeauna non-comerciale; 71 componentele sistemului de operare GNU/Linux au fost dezvoltate de indivizi 72 sau organizații non-profit precum FSF sau universități. Din anii 1990 a 73 început însă să apară și software-ul comercial liber.</p> 74 75 <p>Software-ul comercial liber reprezintă o contribuție la comunitatea 76 noastră, așa încât trebuie să îl încurajăm. Cei care cred că „software 77 comercial” înseamnă „software non-liber” vor fi tentați să creadă că e 78 vorba de o contradicție în termeni, și nu vor lua în seamă posibilitatea 79 existenței software-ului comercial liber. Este deci indicată 80 evitarea folosirii cuvântului „comercial” în acest context.</p> 81 82 <h4 id="DigitalRightsManagement">„Managementul drepturilor digitale”</h4> 83 84 <p>Software-ul destinat „managementului drepturilor digitale” este creat în 85 scopul impunerii de restricții în calea utilizatorilor de computere. 86 Folosirea cuvântului „drepturi” în această expresie este doar o formă de 87 propagandă, menită să îi facă pe cei neavizați să vadă problema din 88 perspectiva celor puțini care impun restricțiile, ignorând, în același timp, 89 pe cei mulți, cărora restricțiile le sunt impuse.</p> 90 91 <p>Sugerăm ca alternative la acest concept expresiile „management al 92 restricțiilor digitale” sau „handcuffware” (joc de cuvinte; în engleză, 93 „handcuff” = cătușe.)</p> 94 95 <h4 id="ForFree">„Gratuit”</h4> 96 97 <p>Dacă vreți să spuneți că un program este software liber, vă rugăm să nu 98 spuneți că e „gratuit”. „Gratuit” înseamnă „pentru preț zero”. Software-ul 99 liber este caracterizat de libertate, nu de preț.</p> 100 101 <p>Cópii ale produselor software libere sunt adeseori disponibile gratuit 102 – de exemplu, pentru descărcare prin FTP. Dar cópii ale produselor software 103 libere pot fi obținute și contra unui pre', pe CD-ROM-uri; în acela;i timp, 104 cópii ale produselor software private sunt, uneori, disponibile gratuit în 105 cadrul unor promoții, iar unele pachete software private sunt, ca regulă 106 pentru unii utilizatori, disponibile gratuit.</p> 107 108 <p>Pentru evitarea confuziilor, se poate spune că programul este 109 disponibil ca „software liber”.</p> 110 111 <h4 id="Freeware">„Freeware”</h4> 112 113 <p>Vă rugăm să nu folosiți termenul de „freeware” ca sinonim pentru 114 „software liber”. Termenul „freeware” era frecvent utilizat în anii '80 115 pentru programele lansate doar ca executabile, fără a fi însoțite de 116 codul-sursă. În prezent pentru „freeware” nu există o definiție general 117 admisă.</p> 118 119 <p>De asemenea, dacă folosiți alte limbi decât engleza, încercați să 120 evitați împrumuturile din engleză ca „free software” sau „freeware”. 121 Încercați să folosiți termeni mai puțin ambigui <a 122 href="/philosophy/fs-translations.html">existenți în aceste limbi</a>.</p> 123 124 <p>Creând o expresie în limba d-voastră, arătați că vă referiți în 125 cunoștință de cauză la ideea de libertate și că nu vă limitați la 126 copierea dintr-o limbă străină a unui concept exotic de marketing. 127 Referința la libertate poate părea la început ciudată sau deranjantă 128 compatrioților d-voastră, dar odată ce vor constata că sensul termenului 129 are acoperire în realitate, vor înțelege despre ce e vorba.</p> 130 131 <h4 id="GiveAwaySoftware">„Software distribuit gratis”</h4> 132 133 <p>E derutantă utilizarea expresiei „distribuit gratis” în loc de 134 exprimarea „distribuit ca software liber”. Această expresie are aceeași 135 problemă ca și expresia „software gratuit” – în această formulare se face 136 trimitere la preț, și nu la libertate. O soluție pentru evitarea confuziei 137 este folosirea expresiei „distribuit ca software liber”.</p> 138 139 <h4 id="IntellectualProperty">„Proprietate intelectuală”</h4> 140 141 <p>Editorii si avocații preferă să se refere la drepturile de autor 142 (copyright) ca „proprietate intelectuală”. Acest termen conține o prezumție 143 ascunsă – aceea că cel mai firesc mod de a gândi despre problema copierii 144 este bazat pe analogia cu obiectele fizice și cu normele juridice privind 145 dreptul de proprietate asupra acestora.</p> 146 147 <p>Dar analogia pierde din vedere diferența crucială dintre informație și 148 obiectele materiale: spre deosebire de obiectele materiale, informația poate 149 fi copiată și partajată, practic fără efort. Să gândești pornind de la 150 acea analogie înseamnă să ignori această diferență esențială.</p> 151 152 <p>Nici măcar dreptul Statelor Unite nu acceptă integral această analogie, 153 din moment ce nu reglementează drepturile de autor identic cu dreptul de 154 proprietate asupra obiectelor materiale.</p> 155 156 <p>Dacă nu doriți să vă limitați la acest mod de gândire, e preferabil 157 să evitați termenul de „proprietate intelectuală” atât în discuții cât și în 158 raționamente.</p> 159 160 <p>Mai există încă o problemă cu expresia „proprietate intelectuală”: 161 formularea este generică, în ea regăsindu-se o întreagă serie de concepte 162 juridice distincte, cum ar fi drepturile de autor, brevetele, mărcile 163 comerciale, și altele, care au foarte puține în comun. Aceste concepte 164 juridice au origini distincte, se referă la activități separate, și conduc 165 la probleme de drept distincte. De exemplu, când luați în considerare un 166 anumit aspect al legislației drepturilor de autor, este bine să presupuneți 167 că el <em>nu</em> este valabil în cazul reglementării patentelor – fiindcă 168 această situație este aproape întotdeauna adevărată.</p> 169 170 <p>Din moment ce legile sunt atât de diferite, termenul de „proprietate 171 intelectuală” e o invitație pentru generalizări super-simpliste. Orice 172 opinie despre „proprietatea intelectuală” este aproape sigur eronată. 173 La modul generic, nu pot fi definite aspectele de drept ce au tangență cu 174 drepturile de autor, față de cele privind brevetele de invenții, sau 175 oricare altele.</p> 176 177 <p>Termenul de „proprietate intelectuală” îi determină pe oameni să-și 178 concentreze atenția pe aspectele minore pe care aceste legi distincte le au 179 în comun, și anume diversele abstracțiuni ce pot fi vândute sau cumpărate, 180 și să ignore esențialul, adică restricțiile impuse publicului și efectele 181 bune sau rele ale acestor restricții.</p> 182 183 <p>Dacă doriți să înțelegeți corect aspectele legate de brevete, drepturi 184 de autor sau mărci comerciale, sau să învățați ce stipulează legile în 185 aceste privințe, primul pas este să uitați că ați auzit vreodată de noțiunea 186 de „proprietate intelectuală” și să le tratați ca subiecte complet lipsite 187 de legătură, unul cu celălalt. Pentru a fi clari în exprimare și a asigura 188 corecta înțelegere a realității, nu scrieți sau discutați despre „proprietate 189 intelectuală”, ci prezentați subiectul abordat ca privind, după caz, 190 drepturile de autor, patentele, sau alt subiect pe care îl are discuția.</p> 191 192 <p>Potrivit profesorului Mark Lemley, de la Facultatea de Drept a 193 Universității din Texas, utilizarea generalizată a noțiunii de „proprietate 194 intelectuală” este o moda recentă, apărută după crearea, în 1967, a WIPO – 195 Organizația Mondială a Proprietății Intelectuale – vezi nota de subsol 196 nr. 123 în recenzia sa din Revista de Drept din Texas, a volumului 197 „Romantismul drepturilor de autor și retorica proprietății” de James Boyle. 198 WIPO reprezintă interesele titularilor drepturilor de autor, ale 199 beneficiarilor brevetelor de inventii și mărcilor comerciale, și face lobby 200 pe lângă guvernele statelor pentru a spori prerogativele acestor titulari 201 de drepturi. Unul din tratatele WIPO urmează filosofia DMCA (Digital 202 Millenium Copyright Act), lege federală SUA utilizată pentru cenzurarea 203 unor produse software libere utile. Accesați <a 204 href="http://web.archive.org/web/20031001075606/http://www.uea.ac.uk/~j013/wipout/index.html"> 205 wipout.net [arhivat]</a> pentru o campanie anti-WIPO.</p> 206 207 <h4 id="Piracy">„Piraterie”</h4> 208 209 <p>Editorii numesc adeseori copierea neautorizată „piraterie”. Astfel, ei 210 insinuează că fapta de a copia ilicit este, din punct de vedere etic, 211 echivalentă atacării navelor în largul mării, răpirii și uciderii 212 echipajelor acestora.</p> 213 214 <p>Dacă nu credeți că reproducerea neautorizată este similară răpirii 215 și asasinatelor, ați putea să evitați folosirea termenului de „piraterie” 216 pentru a vă referi la ea. Termeni neutri cum sunt ar fi „copiere interzisă” 217 sau „copiere neautorizată” sunt preferabili. Unii din noi ar putea chiar 218 prefera folosirea unor termeni pozitivi cum ar fi „partajarea informației 219 cu aproapele tău”.</p> 220 221 <h4 id="Protection">„Protecție”</h4> 222 223 <p>Avocații editurilor adoră să folosească termenul de „protecție” când se 224 referă la drepturile de autor (copyright). Acest cuvânt sugerează prevenirea 225 unor distrugeri sau suferințe; astfel, publicul e încurajat să se identifice 226 cu proprietarul și cu editorul care beneficiază de pe urma drepturilor de 227 autor, și nu cu utilizatorii care sunt îngrădiți de acestea.</p> 228 229 <p>E ușor să evitați termenul de „protecție” și să folosiți în schimb termeni 230 neutri. Spre exemplu, în loc de formularea „protecția drepturilor de autor 231 durează multă vreme” puteți spune „drepturile de autor durează multă 232 vreme”.</p> 233 234 <p>Daca doriți să criticați drepturile de autor în loc să le sprijiniți, 235 puteți folosi termenul de „limitările impuse de drepturile de autor”.</p> 236 237 <h4 id="RAND">„RAND (rezonabilă și nediscriminatorie)”</h4> 238 239 <p>Instituțiile care reglementează normele restricționării prin patente a 240 libertății software-ului urmează de regulă concepția eliberării licențelorde 241 utilizare în schimbul unei taxe fixe pentru fiecare copie a programului 242 licențiat. Adeseori aceste licențe sunt numite „RAND”, un acronim de la 243 „rezonabilă și nediscriminatorie”.</p> 244 245 <p>Această formulare încearcă să disimuleze adevărata față a unei categorii 246 de licențe de utilizare care de fapt nu sunt nici rezonabile și nici 247 nediscriminatorii. E adevărat că aceste licențe nu discriminează persoane 248 determinate, dar discriminează în schimb întreaga comunitate a software-ului 249 liber, și deci sunt nerezonabile. Astfel, jumătate din noțiunea de „RAND” 250 este înșelătoare, iar cealaltă jumătate e marcată de prejudecăți.</p> 251 252 <p>Instituțiile care stabilesc standarde ar trebui să admită că aceste 253 licențe sunt discriminatorii, și să renunțe la utilizarea expresiei 254 „rezonabilă și nediscriminatorie” sau „RAND” pentru a le descrie. Până când 255 se va ajunge acolo, creatorii de software care nu doresc să perpetueze 256 aceste mistificari ar trebui să refuze utilizarea expresiei. Acceptarea 257 și utilizarea ei doar pe motiv că firmele care emit patente au făcut-o 258 notorie înseamnă să lăsați aceste firme să dicteze părerile pe care le 259 exprimați.</p> 260 261 <p>Sugerăm folosirea expresiei „taxa uniformă exclusivă” (Uniform Fee Only, 262 sau „UFO”), în loc de „RAND”. Această expresie e mai precisă deoarece 263 unica obligație impusă utilizatorilor prin această licență este plata unei 264 taxe uniforme de utilizare.</p> 265 266 <h4 id="SellSoftware">„Vânzarea de software”</h4> 267 268 <p>Noțiunea de „vânzare de software” este ambiguă. <i>Stricto-sensu</i>, 269 <a href="/philosophy/selling.html">vânzarea</a> constă în remiterea unei 270 cópii a unui program liber în schimbul unei sume de bani; dar adesea oamenii 271 asociază termenul de „vânzare“ cu restricțiile impuse utilizării programelor, 272 după vânzare, de către proprietarii programelor private. Puteți fi mai 273 preciși în exprimare, și să preveniți confuziile, referindu-vă fie la 274 „distribuirea de cópii ale unui program contra unui pret”, sau la „impunerea 275 de către proprietar a unor restricții asupra utilizării programului”, în 276 funcție de ceea ce doriți să spuneți.</p> 277 278 <p>Citiți și articolul <a href="/philosophy/selling.html">Vânzarea 279 software-ului liber</a> pentru alte considerații asupra acestui subiect.</p> 280 281 <h4 id="Theft">„Furt”</h4> 282 283 <p>Partizanii drepturilor de autor folosesc frecvent termeni ca „furat” și 284 „furt” pentru a descrie încălcarea drepturilor de autor. În același timp, 285 ei ne cer să privim legile în vigoare ca o autoritate morală absolută: dacă 286 reproducerea e interzisă, atunci e imorală.</p> 287 288 <p>E deci demn de amintit ca dreptul în vigoare – cel puțin în SUA – 289 respinge ideea că încălcarea drepturilor de autor este „furt”. Partizanii 290 copyright-ului fac deci apel la autoritate… în timp ce deformează 291 opiniile acesteia.</p> 292 293 <p>E eronată ideea că legea decide ce e moral sau imoral. Legea e, cel mult, 294 o modalitate de a realiza dreptatea; să spui că legea definește 295 dreptatea sau etica înseamnă să întorci lucrurile pe dos.</p> 296 297 <hr /> 298 <blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a 299 href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free 300 Software, Free Society: The Selected Essays of Richard 301 M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote> 302 303 </div><!-- for id="content", starts in the include above --> 304 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> 305 <div id="footer"> 306 <div class="unprintable"> 307 308 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a 309 href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a 310 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și 311 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a 312 href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> 313 314 <p><!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, 315 replace it with the translation of these two: 316 317 We work hard and do our best to provide accurate, good quality 318 translations. However, we are not exempt from imperfection. 319 Please send your comments and general suggestions in this regard 320 to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> 321 <web-translators@gnu.org></a>.</p> 322 323 <p>For information on coordinating and submitting translations of 324 our web pages, see <a 325 href="/server/standards/README.translations.html">Translations 326 README</a>. --> 327 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la 328 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu 329 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile 330 dvs. generale în această privință la <a 331 href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> 332 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru 333 paginile noastre, consultați <a 334 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> 335 </div> 336 337 <!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to 338 files generated as part of manuals) on the GNU web server should 339 be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this 340 without talking with the webmasters or licensing team first. 341 Please make sure the copyright date is consistent with the 342 document. For web pages, it is ok to list just the latest year the 343 document was modified, or published. 344 345 If you wish to list earlier years, that is ok too. 346 Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying 347 years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable 348 year, i.e., a year in which the document was published (including 349 being publicly visible on the web or in a revision control system). 350 351 There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers 352 Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> 353 354 <p>Copyright © 1996, 1997, 1998, 1999, 2001, 2002 Free Software 355 Foundation, Inc.</p> 356 357 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" 358 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/">Creative Commons 359 Atribuire - Fără modificări Internațional</a>.</p> 360 361 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> 362 <div class="translators-credits"> 363 364 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> 365 Tradus de Octavian Curelea <a 366 href="mailto:octav.curelea@avocatnet.ro"><octav.curelea@avocatnet.ro></a>, 367 2002.</div> 368 369 <p class="unprintable"><!-- timestamp start --> 370 Actualizat la: 371 372 $Date: 2017/08/01 07:25:09 $ 373 374 <!-- timestamp end --> 375 </p> 376 </div> 377 </div> 378 </body> 379 </html>