who-does-that-server-really-serve.html (20385B)
1 <!--#set var="PO_FILE" 2 value='<a href="/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.ro.po"> 3 https://www.gnu.org/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.ro.po</a>' 4 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/who-does-that-server-really-serve.html" 5 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" 6 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2011-09-15" --> 7 8 9 10 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> 11 <!-- Parent-Version: 1.77 --> 12 13 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> 14 <title>Pe cine servește cu adevărat acel server? - Proiectul GNU - Fundația pentru 15 Software Liber</title> 16 17 <!--#include virtual="/philosophy/po/who-does-that-server-really-serve.translist" --> 18 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> 19 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> 20 <h2>Pe cine servește cu adevărat acel server?</h2> 21 22 <p>de <strong>Richard Stallman</strong></p> 23 24 <blockquote><p>(Publicat pentru prima oară de <a 25 href="http://www.bostonreview.net/richard-stallman-free-software-DRM"> 26 Boston Review</a>).</p></blockquote> 27 28 <p><strong>Pe Internet, software-ul privat nu este singurul mod în care ne 29 pierdem libertatea. Software-ul Ca Serviciu este un alt mod de a-i permite 30 cuiva să aibă putere asupra calculelor dumneavoastră.</strong></p> 31 32 <h3>Informații preliminare: Cum vă răpește libertatea software-ul privat</h3> 33 34 <p>Tehnologia digitală vă poate da libertatea; dar poate și să vă ia 35 libertatea. Prima amenințare la adresa controlului nostru asupra calculelor 36 noastre a venit de la <em>software-ul privat</em>: software pe care 37 utilizatorii nu îl pot controla deoarece deținătorul (o companie ca Apple 38 sau Microsoft) îl controlează. Deținătorul profită adesea de această putere 39 injustă, inserând funcții răuvoitoare ca spyware, porți ascunse (back doors) 40 și <a href="http://DefectiveByDesign.org">Gestiunea Restricțiilor Digitale 41 (DRM)</a> (menționată ca „Gestiunea Drepturilor Digitale” în propaganda 42 lor).</p> 43 44 <p>Soluția noastră pentru această problemă este să dezvoltăm <em>software 45 liber</em> și să refuzăm software-ul privat. Software-ul liber înseamnă că 46 dumneavoastră, ca utilizator, aveți patru libertăți esențiale: (0) să 47 rulați programul cum doriți, (1) să studiați și să modificați 48 codul-sursă pentru ca acesta să facă ce doriți, (2) să redistribuiți 49 copii exacte și (3) să redistribuiți copii ale versiunilor 50 dumneavoastră modificate. (Vedeți <a 51 href="/philosophy/free-sw.html">definiția softare-ului liber</a>)</p> 52 53 <p>Cu software-ul liber noi, utilizatorii, recâștigăm controlul asupra 54 calculelor noastre. Software-ul privat continuă să existe, dar îl putem 55 exclude din viețile noastre și mulți dintre noi au și făcut aceasta. Totuși, 56 acum ne confruntăm cu o nouă amenințare pentru controlul nostru asupra 57 calculelor noastre: Software-ul Ca Serviciu. În numele libertății noastre, 58 trebuie să-l respingem și pe acesta.</p> 59 60 <h3>Cum vă răpește libertatea Software-ul Ca Serviciu</h3> 61 62 <p>Software-ul Ca Serviciu (Software as a Service - SaaS) înseamnă că cineva 63 instalează un server de rețea care face anumite operații de calcul - execută 64 calcule tabelare, procesează texte, traduce texte în altă limbă etc. - apoi 65 invită utilizatorii să-și ruleze calculele pe acel server. Utilizatorii își 66 trimit datele la server, care execută calculele lor pe datele astfel 67 furnizate, apoi trimite înapoi rezultatele sau acționează direct asupra lor.</p> 68 69 <p>Aceste servere smulg controlul de la utilizatori într-un mod chiar mai 70 inexorabil decât software-ul privat. Cu software-ul privat, utilizatorii 71 obțin de regulă un fișier executabil, dar nu și codul-sursă. Astfel, 72 programatorilor le este greu să studieze codul rulat, deci este greu să 73 stabilești ce face cu adevărat programul și greu să-l modifici.</p> 74 75 <p>Cu SaaS, utilizatorii nu au nici măcar fișierul executabil: acesta este pe 76 server, unde utilizatorii nu-l pot vedea sau atinge. Astfel, le este 77 imposibil să stabilească ce face el cu adevărat și imposibil să-l modifice.</p> 78 79 <p>În plus, SaaS conduce automat la consecințe dăunătoare echivalente cu 80 funcțiile răuvoitoare ale unor programe private. De pildă, unele programe 81 private sunt „spyware”: programul <a 82 href="/philosophy/proprietary-surveillance.html"> trimite înspre exterior date 83 despre activitățile de calcul ale utilizatorilor</a>. Microsoft Windows 84 trimite informații despre activitățile utilizatorilor la Microsoft. Windows 85 Media Player și RealPlayer raportează ce vizionează sau ce ascultă fiecare 86 utilizator.</p> 87 88 <p>Spre deosebire de software-ul privat, SaaS nici nu are nevoie de cod 89 camuflat pentru a obține datele utilizatorului. În loc de aceasta, 90 utilizatorii trebuie să-și trimită datele la server pentru a-l 91 folosi. Aceasta are același efect ca și spyware-ul: operatorul serverului 92 primește datele. Le primește fără niciun efort special, prin natura Saas.</p> 93 94 <p>Unele programe private își pot maltrata utilizatorii fiind comandate de la 95 distanță. De exemplu, Windows are o poartă ascunsă prin care Microsoft poate 96 forța modificarea oricărui software de pe calculator. Cititorul de e-cărți 97 Amazon Kindle (al cărui nume sugerează că intenția lui este să ardă cărțile 98 oamenilor) are o poartă ascunsă în stilul lui Orwell pe care Amazon a 99 folosit-o în 2009 pentru <a 100 href="http://www.nytimes.com/2009/07/18/technology/companies/18amazon.html"> 101 a șterge de la distanță</a> copiile de pe Kindle ale cărților lui Orwell 102 <cite>1984</cite> și <cite>Ferma animalelor</cite> pe care utilizatorii le 103 cumpăraseră de la Amazon.</p> 104 105 <p>Saas îi dă implicit operatorului serverului puterea de a schimba software-ul 106 folosit sau datele utilizatorilor asupra cărora operează. Din nou, nu este 107 nevoie de niciun cod special pentru a face aceasta.</p> 108 109 <p>De aceea, SaaS este echivalent cu un spyware total și o poartă ascunsă larg 110 deschisă și îi conferă operatorului serverului o putere injustă asupra 111 utilizatorului. Nu putem accepta așa ceva.</p> 112 113 <h3>Cum separăm problema SaaS de problema software-ului privat</h3> 114 115 <p>SaaS și software-ul privat conduc la rezultate dăunătoare similare, dar 116 mecanismele cauzale sunt diferite. În cazul sofware-ului privat, cauza este 117 că aveți și folosiți o copie care este dificil sau ilegal de modificat. În 118 cazul SaaS, cauza este că folosiți o copie pe care n-o aveți.</p> 119 120 <p>Aceste două chestiuni sunt adesea confundate și nu doar din 121 greșeală. Dezvoltatorii web folosesc termenul vag „aplicație web” pentru a 122 pune software-ul serverului în aceeași oală cu programe rulate pe 123 calculatorul dumneavoastră în browserul dumneavoastră. Unele pagini web 124 instalează temporar în browserul dumneavoastră programe JavaScript nebanale 125 sau chiar mari, fără să vă informeze. <a 126 href="/philosophy/javascript-trap.html">Când aceste programe JavaScript sunt 127 nelibere</a>, ele sunt la fel de rele ca orice alt software neliber. Aici, 128 totuși, tratăm problema software-ului de pe serverul însuși.</p> 129 130 <p>Mulți susținători ai software-ului liber presupun că problema SaaS va fi 131 rezolvată dezvoltând software liber pentru servere. Pentru binele 132 operatorului serverului, ar fi bine ca programele de pe server să fie 133 libere; dacă sunt private, proprietarii lor au putere asupra 134 serverului. Acest fapt este nedrept față de operator, iar pe dumneavoastră 135 nu vă ajută deloc. Dar dacă programele de pe server sunt libere, aceasta nu 136 vă protejează pe dumneavoastră <em>ca utilizator al serverului</em> de 137 efectele SaaS. Ele îi dau libertate operatorului, dar nu dumneavoastră.</p> 138 139 <p>Publicarea codului-sursă al software-ului de pe server aduce beneficii 140 comunității: utilizatori pricepuți pot instala servere similare, poate 141 modificând software-ul. Dar niciunul din aceste servere nu v-ar da 142 dumneavoastră controlul asupra calculelor pe care le efectuați pe ele, decât 143 dacă este serverul <em>dumneavoastră</em>. Toate celelalte ar fi SaaS. SaaS 144 vă supune puterii operatorului serverului și singurul remediu este să <em>nu 145 folosiți Saas!</em> Nu folosiți serverul altcuiva pentru a face calculele 146 dumneavoastră pe date furnizate de dumneavoastră.</p> 147 148 <h3>Cum diferențiem SaaS de alte servicii de rețea</h3> 149 150 <p>Dacă criticăm SaaS, înseamnă să refuzăm toate serviciile de rețea? Nici 151 vorbă. Majoritatea serverelor nu ridică această problemă, deoarece treaba pe 152 care o faceți cu ele nu este propriul dumneavoastră calcul decât într-un 153 sens banal.</p> 154 155 <p>Scopul original al serverelor web nu era să vă execute calculele, ci era să 156 publice informații pe care să le accesați. Chiar și astăzi, majoritatea 157 site-urilor web aceasta fac și problema SaaS nu apare, deoarece să accesați 158 informația publicată a altcuiva nu înseamnă să efectuați propriile 159 dumneavoastră calcule. Nu este o problemă nici să publicați materiale 160 proprii printr-un site de bloguri sau un serviciu de microblogging ca 161 Twitter sau identi.ca. Același lucru este valabil și pentru comunicări care 162 nu se vor private, ca grupurile de discuții. Rețelele sociale se pot extinde 163 în SaaS; totuși, la origine ele sunt doar o metodă de comunicare și 164 publicare, nu SaaS. Dacă folosiți serviciul pentru editări minore a ceea ce 165 vreți să comunicați, aceasta nu este o problemă semnificativă.</p> 166 167 <p>Servicii ca motoarele de căutare colectează date de pe web și vă permit să 168 le examinați. Să cercetați colecția lor de date nu reprezintă propriile 169 dumneavoastră calcule în sensul obișnuit - nu dumneavoastră ați furnizat 170 acea colecție - deci nu este SaaS dacă folosiți un astfel de serviciu pentru 171 a căuta pe web. (Totuși, să folosiți motorul de căutare al altcuiva pentru a 172 implementa o funcție de căutare pe propriul site <em>este</em> SaaS)</p> 173 174 <p>E-commerce is not SaaS, because the computing isn't solely yours; rather, it 175 is done jointly for you and another party. So there's no particular reason 176 why you alone should expect to control that computing. The real issue in 177 E-commerce is whether you trust the other party with your money and personal 178 information.</p> 179 180 <p>Să folosiți serverele unui proiect colaborativ nu este SaaS deoarece 181 calculele pe care le faceți în acest mod nu sunt ale dumneavoastră 182 personal. De pildă, dacă editați pagini pe Wikipedia, nu faceți propriile 183 dumneavoastră calcule, ci colaborați la calculele lui Wikipedia.</p> 184 185 <p>Wikipedia își controlează propriile servere, dar grupurile pot da peste 186 problema SaaS dacă își conduc activitățile de grup pe serverul altcuiva. Din 187 fericire, site-urile pentru găzduirea dezvoltării ca Savannah și SourceForge 188 nu ridică problema SaaS, pentru că acolo grupurile se ocupă în principal de 189 publicare și comunicări publice, nu de efectuarea propriilor calcule 190 private.</p> 191 192 <p>Jocurile multiplayer sunt o activitate de grup desfășurată pe serverul 193 altcuiva, ceea ce le face SaaS. Dar când datele implicate sunt doar starea 194 jocului și scorul, cel mai mare rău pe care îl poate face operatorul este 195 favoritismul. Puteți ignora acel risc, de vreme ce pare improbabil și miza 196 este mică. Pe de altă parte, când jocul devine mai mult decât un joc, datele 197 problemei se schimbă.</p> 198 199 <p>Care servicii online sunt SaaS? Google Docs este un exemplu 200 clar. Activitatea sa de bază este editarea și Google încurajează lumea să-l 201 folosească pentru propriile lor editări; acesta este SaaS. El oferă 202 beneficiul suplimentar al editării colaborative, dar adăugarea de 203 participanți nu schimbă faptul că editarea pe server este SaaS (În plus, 204 Google Docs este inacceptabil deoarece instalează un program JavaScript 205 neliber mare în browserele utilizatorilor). Dacă folosirea unui serviciu 206 pentru comunicare sau colaborare presupune și să faceți cu el cantități 207 substanțiale din propriile calcule, acele calcule sunt SaaS, chiar dacă 208 comunicarea nu este.</p> 209 210 <p>Unele site-uri oferă servicii multiple, iar dacă unul nu este SaaS, altul 211 poate fi SaaS. De exemplu, principalul serviciu al lui Facebook este 212 interacțiunea socială, care nu este SaaS; totuși, el admite și aplicații ale 213 unor terțe părți, din care unele pot fi SaaS. Principalul serviciu al lui 214 Flickr este distribuirea de fotografii, care nu este SaaS, dar are și 215 funcții pentru editarea fotografiilor, care este SaaS.</p> 216 217 <p>Unele site-uri al căror serviciu principal este publicarea și comunicarea îl 218 extind cu „gestiunea contactelor”: ținerea evidenței oamenilor cu care aveți 219 relații. Să trimită email acelor oameni în numele dumneavoastră nu este 220 SaaS, dar evidența tranzacțiilor cu ei, dacă este substanțială, este SaaS.</p> 221 222 <p>Dacă un serviciu nu este SaaS, aceasta nu înseamnă că este în regulă. Există 223 și alte lucruri rele pe care le poate face un serviciu. De exemplu, Facebook 224 distribuie filme în Flash, ceea ce pune presiune pe utilizatori să 225 folosească software neliber și le dă utilizatorilor un sentiment înșelător 226 de confidențialitate. Și acele chestiuni sunt importante, dar acest articol 227 este preocupat de problema SaaS.</p> 228 229 <p>Industria IT îi împiedică pe utilizatori să analizeze aceste 230 distincții. Pentru aceasta există termenul pompos „cloud computing” 231 [<em>n. trad.</em> textual, „calcul în nor” (de calculatoare)]. Acest termen 232 este atât de nebulos încât s-ar putea referi la aproape orice folosire a 233 Internetului. El include SaaS și aproape orice altceva. Termenul se pretează 234 numai la afirmații generalizate până la a fi inutile.</p> 235 236 <p>Adevăratul sens al lui „cloud computing” este să sugereze o atitudine 237 nesăbuită față de calculele dumneavoastră. El spune „nu puneți întrebări, ci 238 doar aveți încredere în orice firmă fără ezitare. Nu vă îngrijorați de cine 239 vă controlează calculele sau de cine vă stochează datele. Nu căutați un 240 cârlig ascuns în serviciul nostru înainte să-l înghițiți”. Cu alte cuvinte, 241 „gândiți ca un fraier”. Eu prefer să evit termenul.</p> 242 243 <h3>Cum tratăm problema SaaS</h3> 244 245 <p>Numai o mică fracțiune din site-urile web fac SaaS; cele mai multe nu 246 creează această problemă. Dar ce să facem în privința celor care o ridică?</p> 247 248 <p>Pentru cazul simplu, în care vă executați propriile calcule pe propriile 249 date, soluția este simplă: folosiți propria copie a unei aplicații cu 250 software liber. Editați-vă textele cu o copie a unui editor liber de texte 251 ca GNU Emacs sau cu un procesor liber de texte. Editați-vă fotografiile cu o 252 copie de software liber ca GIMP.</p> 253 254 <p>Dar ce facem cu colaborarea cu alte persoane? Poate fi greu să faceți 255 aceasta în prezent fără să folosiți un server. Dacă folosiți unul, să nu 256 aveți încredere într-un server rulat de o companie. Un contract simplu din 257 postura de client nu vă oferă nicio protecție decât dacă ați putea să 258 detectați un abuz și să-i dați în judecată, or compania își scrie probabil 259 contractele pentru a-i permite o gamă largă de abuzuri. Poliția poate să 260 obțină datele dumneavoastră prin citație către companie cu mai puțin temei 261 decât i-ar trebui ca să vă citeze pe dumneavoastră, aceasta presupunând că 262 compania nu le oferă voluntar, asemenea companiilor de telefonie din SUA 263 care și-au ascultat ilegal clienții pentru Bush. Dacă trebuie să folosiți un 264 server, folosiți unul ai cărui operatori vă dau motive de încredere dincolo 265 de un simplu raport comercial.</p> 266 267 <p>Totuși, pe termen mai lung, putem crea alternative la folosirea 268 serverelor. De exemplu, putem crea un program peer-to-peer prin care 269 colaboratorii să poată pună în comun date criptate. Comunitatea 270 software-ului liber ar trebui să dezvolte înlocuitori peer-to-peer pentru 271 „aplicații web” importante. Ar fi înțelept ca acestea să fie publicate sub 272 licența <a href="/licenses/why-affero-gpl.html">GNU Affero GPL</a>, de vreme 273 ce sunt candidați posibili pentru a fi convertiți la programe server. <a 274 href="/">Proiectul GNU</a> caută voluntari care să lucreze la astfel de 275 înlocuitori. Invităm și alte proiecte de software liber să ia în considerare 276 acest aspect în designul lor.</p> 277 278 <p>Între timp, dacă o companie vă invită să-i folosiți serverele pentru a vă 279 face propriile operații de calcul, nu cedați; nu folosiți SaaS. Nu cumpărați 280 și nu instalați „thin clients” [<em>n. trad.</em> textual, „clienți 281 subțiri”], care sunt doar niște computere atât de slabe încât vă fac să 282 executați munca reală pe un server, decât în cazul când le veți folosi cu 283 serverul <em>dumneavoastră</em>. Folosiți un computer adevărat și stocați-vă 284 datele acolo. Faceți-vă treaba cu propria dumneavoastră copie a unui program 285 liber, de dragul libertății dumneavoastră.</p> 286 287 <div class="translators-notes"> 288 289 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> 290 </div> 291 </div> 292 293 <!-- for id="content", starts in the include above --> 294 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> 295 <div id="footer"> 296 <div class="unprintable"> 297 298 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a 299 href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a 300 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și 301 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a 302 href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> 303 304 <p> 305 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, 306 replace it with the translation of these two: 307 308 We work hard and do our best to provide accurate, good quality 309 translations. However, we are not exempt from imperfection. 310 Please send your comments and general suggestions in this regard 311 to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> 312 313 <web-translators@gnu.org></a>.</p> 314 315 <p>For information on coordinating and submitting translations of 316 our web pages, see <a 317 href="/server/standards/README.translations.html">Translations 318 README</a>. --> 319 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la 320 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu 321 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile 322 dvs. generale în această privință la <a 323 href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> 324 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru 325 paginile noastre, consultați <a 326 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> 327 </div> 328 329 <!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to 330 files generated as part of manuals) on the GNU web server should 331 be under CC BY-ND 3.0 US. Please do NOT change or remove this 332 without talking with the webmasters or licensing team first. 333 Please make sure the copyright date is consistent with the 334 document. For web pages, it is ok to list just the latest year the 335 document was modified, or published. 336 337 If you wish to list earlier years, that is ok too. 338 Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying 339 years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable 340 year, i.e., a year in which the document was published (including 341 being publicly visible on the web or in a revision control system). 342 343 There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers 344 Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> 345 <p>Copyright © 2010 Richard Stallman</p> 346 347 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" 348 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/3.0/us/">Creative Commons 349 Atribuire - Fără modificări 3.0 Statele Unite</a>.</p> 350 351 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> 352 <div class="translators-credits"> 353 354 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> 355 Traducere: Cătălin Frâncu <a 356 href="mailto:cata@francu.com"><cata@francu.com></a></div> 357 358 <p class="unprintable"><!-- timestamp start --> 359 Actualizat la: 360 361 $Date: 2016/11/18 07:32:52 $ 362 363 <!-- timestamp end --> 364 </p> 365 </div> 366 </div> 367 </body> 368 </html>