open-source-misses-the-point.html (30564B)
1 <!--#set var="PO_FILE" 2 value='<a href="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro.po"> 3 https://www.gnu.org/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro.po</a>' 4 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/open-source-misses-the-point.html" 5 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro-diff.html" 6 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2020-01-07" --> 7 8 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> 9 <!-- Parent-Version: 1.90 --> 10 11 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> 12 <title>De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului 13 liber - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber</title> 14 15 <!--#include virtual="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.translist" --> 16 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> 17 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> 18 <h2>De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului 19 liber</h2> 20 21 <p class="byline">de Richard Stallman</p> 22 23 <div class="article"> 24 25 <blockquote class="comment"><p> 26 Termenii „software liber” și „sursă deschisă” descriu aproape aceeași serie 27 de programe. Dar, aceștia exprimă concepte complet diferite despre aceste 28 programe, bazate pe valori diferite. Mișcarea software-ului liber promovează 29 libertăți specifice utilizatorilor de calculatoare; este o mișcare pentru 30 libertate și justiție. Pe cealaltă parte, conceptul de sursă deschisă pune 31 accent pe avantaje practice și nu susține aceste libertăți. Din această 32 cauză nu suntem de acord cu acest concept, și nu folosim termenul de „sursă 33 deschisă”. 34 </p></blockquote> 35 36 <p>Când ne referim la software drept „liber”, vrem să spunem că el respectă <a 37 href="/philosophy/free-sw.html">libertățile esențiale ale 38 utilizatorului</a>: libertatea de a-l rula, de a-l studia și modifica și de 39 a redistribui cópii cu sau fără modificări. Aceasta este o chestiune de 40 libertate, nu de preț, deci gândiți-vă la „exprimare liberă”, nu la „bere 41 gratis”. [<em>n. trad.</em> În limba engleză, <em>free</em> înseamnă atât 42 „liber”, cât și „gratuit”]</p> 43 44 <p>Aceste libertăți au o importanță vitală. Ele sunt esențiale, nu doar pentru 45 binele utilizatorilor în particular, ci și pentru societatea în ansamblu, 46 deoarece ele promovează solidaritatea socială — mai exact, 47 întrajutorarea și cooperarea. Ele devin chiar mai importante pe măsură ce 48 cultura și activitățile noastre zilnice sunt tot mai digitale. Într-o lume 49 de sunete, imagini și cuvinte digitale, software-ul liber devine tot mai 50 esențial pentru libertatea în general.</p> 51 52 <p>Zeci de milioane de oameni din toată lumea folosesc software liber astăzi; 53 școlile publice din unele regiuni ale Indiei și Spaniei își învață elevii să 54 folosească <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">sistemul de operare 55 GNU/Linux</a> liber. Totuși, cei mai mulți dintre acești utilizatori nu au 56 auzit niciodată de motivele etice pentru care am dezvoltat acest sistem și 57 am clădit comunitatea software-ului liber, pentru că în prezent acest sistem 58 și această comunitate sunt pomenite mai des ca „sursă deschisă”, 59 încadrându-le într-o filozofie diferită în care aceste libertăți sunt 60 rareori pomenite.</p> 61 62 <p>Mișcarea pentru software liber a luptat pentru libertatea utilizatorilor de 63 computare începând cu 1983. În 1984 am demarat dezvoltarea sistemului de 64 operare liber GNU, pentru a putea evita sistemele de operare nelibere care 65 le neagă libertatea utilizatorilor lor. În anii '80, am dezvoltat 66 majoritatea componentelor esențiale ale sistemului și am conceput <a 67 href="/licenses/gpl.html">Licența Publică Generală GNU</a> (LPG GNU) sub 68 care să lansăm aceste componente — o licență concepută anume pentru a 69 proteja libertatea tuturor utilizatorilor unui program.</p> 70 71 <p>Nu toți utilizatorii și dezvoltatorii de software liber au fost de acord cu 72 scopurile mișcării pentru software liber. În 1998, o parte din comunitatea 73 software-ului liber s-a desprins și a început să militeze în numele „sursei 74 deschise”. Original, termenul a fost propus pentru a evita o posibilă 75 interpretare greșită a termenului „software liber”, dar curând a devenit 76 asociat cu niște perspective filozofice destul de diferite de cele ale 77 mișcării pentru software liber.</p> 78 79 <p>Unii dintre susțînătorii sursei deschise au considerat termenul „o campanie 80 de marketing pentru softare-ul liber”, care ar atrage persoane în poziții de 81 conducere în lumea afacerilor, subliniind beneficiile practice ale 82 software-ului, fără a ridică probleme despre bine și rău pe care acestea nu 83 ar dori să le audă. Alți suporteri au respins fără ocolișuri valorile etice 84 și sociale ale mișcării pentru software liber. Indiferent de convingerile 85 lor, când au făcut campanie pentru software cu sursă deschisă, ei nici nu au 86 citat, nici nu au susținut aceste valori. Termenul „sursă deschisă” a fost 87 asociat rapid cu idei și argumente bazate numai pe valori practice, ca de 88 exemplu dezvoltarea de software puternic și solid. De atunci, cei mai mulți 89 susțînători ai sursei deschise au ajuns în acest punct și au făcut aceeași 90 asociere. Mare parte din discuția referitoare la „sursă deschisă” nu 91 menționează problema a ce e bine și rău, în schimbă punând accent pe 92 popularitate și succes; aici puteți vedea un <a 93 href="http://www.linuxinsider.com/story/Open-Source-Is-Woven-Into-the-Latest-Hottest-Trends-78937.html"> 94 exemplu tipic</a>. O minoritate de susținători ai „sursei deschise” 95 menționează problema libertății, dar aceștia nu se fac văzuți de majoritatea 96 care e indiferentă la această problema.</p> 97 98 <p>Cei doi termeni descriu aproape aceeași categorie de software, dar 99 reprezintă puncte de vedere bazate pe valori fundamental diferite. Pentru 100 mișcarea pentru software liber, software-ul liber este o necesitate etică, 101 pentru că doar software-ul liber respectă libertatea utilizatorilor. Prin 102 contrast, filozofia sursei deschise examinează problemele prin prisma a cum 103 să „îmbunătățești” software-ul — într-un sens strict practic. Ea spune 104 că software-ul neliber este o soluție inferioară pentru problema practică în 105 discuție.</p> 106 107 <p>Pentru mișcarea pentru software liber, în schimb, software-ul neliber este o 108 problemă socială, iar soluția este să renunțăm a-l mai folosi și să migrăm 109 la software liber.</p> 110 111 <p>„Software liber”. „Sursă deschisă”. Dacă este același software (<a 112 href="/philosophy/free-open-overlap.html">sau pe aproape</a>), contează ce 113 nume folosiți? Da, deoarece cuvinte diferite comunică idei diferite. Deși un 114 program liber, sub orice nume, v-ar da astăzi aceeași libertate, instaurarea 115 libertății într-un mod durabil depinde, mai presus de toate, de a învăța 116 oamenii să prețuiască libertatea. Dacă vreți să contribuiți la asta, este 117 esențial să vorbiți despre „software liber”.</p> 118 119 <p>Noi, cei din mișcarea pentru software liber, nu ne gândim la tabăra sursei 120 deschise ca la un dușman; dușmanul este sofware-ul privat (neliber). Dar 121 vrem ca oamenii să știe că noi sprijinim libertatea, și de aceea nu acceptăm 122 să fim greșit etichetați ca suporteri ai sursei deschise.</p> 123 124 <h3>Diferențe practice între software-ul liber și codul sursă deschisă</h3> 125 126 <p>În practică, conceptul de sursă deschisă reprezintă criterii puțin mai largi 127 decât cele ale software-ului liber. Din câte știm, tot codul sursă publicat 128 drept software liber ar putea fi calificat drept sursă deschisă. Aproape tot 129 codul de tip sursă deschisă e software liber, dar există excepții. În primul 130 rând, unele licențe sursă deschisă sunt prea restrictive pentru a putea fi 131 clasificate drept licențe libere. De exemplu, „Open Watcom” este neliber 132 deoarece licența acestuia nu permite crearea unei versiuni modificate și 133 folosirea acesteia in privat. Din fericire, puține programe folosesc astfel 134 de licențe.</p> 135 136 <p>În al doilea rând, când codul sursă al unui program poartă o licență slabă, 137 fără copyleft (metodă prin care un program sau o lucrare devine 138 liber/liberă), fișierele executabile ale acestuia pot conține condiții 139 nelibere. <a href="https://code.visualstudio.com/License/">Microsoft face 140 acest lucru cu Visual Studio, </a> de exemplu.</p> 141 142 <p>Dacă aceste fișiere executabile correspund în întregime codului sursă 143 publicat, atunci ele pot fi descrise ca drept sursă deschisă dar nu ca și 144 software liber. Totuși, în acest caz utilizatorii pot compila codul sursă 145 pentru a produce și a distribui fișiere executabile libere.</p> 146 147 <p>În ultimul rând, și cel mai important în practică, multe programe conțîn 148 metode de verificare a calculatorului utilizatorului pentru a-l bloca pe 149 acesta din a instala alte programe; doar o companie privilegiată poate 150 produce programe care pot fi executate pe un dispozitiv sau îi pot accesa 151 abilitățile pe deplin. Noi numin aceste dispozitive „tirani” și această 152 practică e numită „tivoizare”, după produsul unde am întâlnit-o prima oară 153 (Tivo). Chiar dacă programul executabil e creat din cod sursă liber, 154 utilizatori nu pot rulaversiuni modificate ale acestuia, deci programul 155 executabilul e neliber.</p> 156 157 <p>Multe produse Android conțin fișiere executabile nelibere, tivoizate de la 158 Linux, chiar dacă codul sursă este licențiat sub LPG GNU, versiunea 2. Noi 159 am conceput LPG GNU versiunea 3 pentru a interzice această practică.</p> 160 161 <p>Criteriile sursei deschise se preocupă în mod exclusiv cu licențierea 162 codului sursă. Astfel, aceste fișiere executabile care nu pot fi modificate, 163 când sunt realizate din cod sursă precum Linux care e de tip sursă deschisă 164 și liber, sunt de tip sursă deschisă dar nu libere.</p> 165 166 <h3>Greșeli comune în înțelegerea „software-ului liber” și a „sursei deschise”</h3> 167 168 <p>Termenul „software liber” este pasibil de o interpretare greșită: un înțeles 169 neintenționat, „software pe care îl poți obține pe gratis”, se potrivește 170 termenului la fel de bine ca înțelesul intenționat, „software care îi dă 171 utilizatorului anumite libertăți”. Tratăm această problemă publicând 172 definiția software-ului liber și spunând „gândiți-vă la exprimare liberă, nu 173 la bere gratuită”. Aceasta nu este o soluție perfectă; ea nu poate elimina 174 complet problema. Un termen deloc ambiguu și mult mai corect ar fi mai bun, 175 dacă nu ar ridica alte probleme.</p> 176 177 <p>Din păcate, toate alternativele în engleză au problemele lor. Am examinat 178 multe pe care ni le-a sugerat lumea, dar niciuna nu este atât de „potrivită” 179 ca să facă schimbarea la ea o idee bună. (De exemplu, în unele contexte 180 cuvântul spaniol și franțuzesc „libre” funcționează bine, dar oamenii din 181 India nu-l recunosc deloc.) Fiecare înlocuitor propus pentru „software 182 liber” are câte o problemă semantică — și aceasta include „software cu 183 sursă deschisă”.</p> 184 185 <p><a href="https://opensource.org/osd">Definiția oficială a software-ului cu 186 „sursă deschisă”</a> (care este publicată de Inițiativa pentru Sursă 187 Deschisă și care este prea lungă pentru a o include aici) a fost derivată 188 indirect din criteriile noastre pentru software liber. Nu este la fel; este 189 puțin mai relaxată în câteva chestiuni. Oricum, definiția lor se potrivește 190 cu definiția noastră în cele mai multe situații.</p> 191 192 <p>Totuși, sensul evident al expresiei „software cu sursă deschisă” — și 193 sensul pe care cred cei mai mulți oameni că îl are — este „te poți 194 uita la codul-sursă”. Acest criteriu este mult mai slab decât definiția 195 software-ului liber, mult mai slab și decât definiția oficială a sursei 196 deschise. El include multe programe care nu sunt nici libere, nici cu sursă 197 deschisă.</p> 198 199 <p>De vreme ce înțelesul evident pentru „cu sursă deschisă” nu este sensul pe 200 care îl intenționează adepții lui, rezultatul este că majoritatea oamenilor 201 înțeleg greșit termenul. Conform scriitorului Neal Stephenson, „Linux este 202 software «cu sursă deschisă», aceasta însemnând pur și simplu că oricine 203 poate obține copii ale fișierelor cu codul-sursă”. Nu cred că el a căutat în 204 mod intenționat să respingă sau să combată definiția oficială. Cred că el 205 doar a aplicat convențiile limbii engleze pentru a găsi un înțeles al 206 termenului. <a 207 href="https://web.archive.org/web/20001011193422/http://da.state.ks.us/ITEC/TechArchPt6ver80.pdf">Statul 208 Kansas</a> a publicat o definiție similară: „Folosește software cu sursă 209 deschisă (OSS). OSS este software pentru care codul-sursă este disponibil 210 gratuit și public, deși termenii exacți din licență variază în ceea ce este 211 permis unei persoane să facă cu acel cod.”</p> 212 213 <p>Ziarul <i>New York Times</i> a <a 214 href="http://www.nytimes.com/external/gigaom/2009/02/07/07gigaom-the-brave-new-world-of-open-source-game-design-37415.html"> 215 publicat un articol care extinde înțelesul termenului</a> pentru a se referi 216 la testarea beta de către utilizatori — în care câtorva utilizatori li 217 se permite să încerce o versiune timpurie și să-și prezinte confidențial 218 reacțiile — lucru pe care dezvoltatorii de software privat îl practică 219 de decenii.</p> 220 221 <p>Termenul a fost extins pentru a include schițe de echipament <a 222 href="http://www.theguardian.com/sustainable-business/2015/aug/27/texas-teenager-water-purifier-toxic-e-waste-pollution">publicate 223 fără patent</a>. Schițele de echipament nepatentate pot fi considerate 224 contribuții admirabile societății, dar termenul nu „sursă deschisă” ne li se 225 aplică acestora.</p> 226 227 <p>Susținătorii sursei deschise încearcă să trateze acest aspect făcând 228 trimitere la definiția lor oficială, dar această abordare corectivă este mai 229 puțin eficace pentru ei decât este pentru noi. Termenul „software liber” are 230 două înțelesuri naturale, dintre care unul este cel intenționat, deci o 231 persoană care a înțeles ideea de „exprimare liberă, nu bere gratis” nu va 232 mai repeta greșeala. Dar termenul „cu sursă deschisă” are un singur înțeles 233 natural, care este diferit de sensul pe care îl intenționează susținătorii 234 lui. Așadar, nu există nici un mod succint de a explica și justifica 235 definiția sa oficială. De aici izvorăște o confuzie mai mare.</p> 236 237 <p>O altă înțelegere greșită a „sursei deschise” este ideea că ea înseamnă „să 238 nu folosești LPG GNU”. Aceasta tinde să însoțească altă înțelegere greșită, 239 că „software-ul liber înseamnă software acoperit de GPL”. Ambele sunt 240 greșite, de vreme ce LPG GNU corespunde cerințelor unei licențe cu sursă 241 deschisă și majoritatea licențelor cu sursă deschisă corespund cerințelor 242 unei licențe pentru software liber. Sunt mai multe <a 243 href="/licenses/license-list.html"> licențe de software liber</a> în afară 244 de LPG GNU.</p> 245 246 <p>Termenul „cu sursă deschisă” a mai fost extins prin aplicarea la alte 247 activități, cum ar fi guvernământul, educația și știința, unde nu există 248 noțiunea de cod-sursă și unde criteriile pentru licențierea software-ului 249 pur și simplu nu sunt relevante. Singurul lucru pe care aceste activități îl 250 au în comun este că ele invită oamenii să participe. Termenul este extins 251 atât de departe, încât înseamnă numai „cu participare” sau „transparent”, 252 sau mai puțin de atât. În cel mai rău caz, a devenit un <a 253 href="http://www.nytimes.com/2013/03/17/opinion/sunday/morozov-open-and-closed.html"> 254 termen la modă stupid</a>.</p> 255 256 <h3>Valori diferite pot conduce la concluzii similare—dar nu întotdeauna</h3> 257 258 <p>Unele grupuri radicale din anii '60 erau renumite pentru mania facțiunilor: 259 unele organizații se separau din cauza neînțelegerilor asupra detaliilor 260 strategice, iar cele două grupuri urmașe se tratau unul pe altul ca dușmani, 261 deși aveau aceleași scopuri și valori de bază. Aripa dreaptă făcea caz de 262 cutare lucru și îl folosea pentru a critica întreaga stângă.</p> 263 264 <p>Unii încearcă să discrediteze mișcarea pentru software liber comparând 265 neînțelegerile dintre noi și adepții sursei deschise cu neînțelegerile 266 acelor grupuri radicale. Dar au înțeles anapoda. Noi și tabăra sursei 267 deschise suntem în dezacord asupra scopurilor și valorilor de bază, dar 268 viziunile lor și ale noastre au condus, în multe cazuri, la același 269 comportament practic — cum ar fi dezvoltarea de software liber.</p> 270 271 <p>Drept rezultat, oamenii din mișcarea pentru software liber și din tabăra 272 sursei deschise colaborează frecvent la proiecte practice precum dezvoltarea 273 de software. Este remarcabil că păreri filozofice atât de diferite motivează 274 adesea oameni diferiți să participe la aceleași proiecte. Cu toate aceastea, 275 există situații când aceste păreri fundamental diferite duc la acțiuni 276 foarte diferite.</p> 277 278 <p>Ideea sursei deschise este că, permițând utilizatorilor să modifice și să 279 redistribuie software-ul, el va deveni mai puternic și mai robust. Dar acest 280 lucru nu este garantat. Dezvoltatorii de software privat nu sunt neapărat 281 incompetenți. Uneori ei produc un program care este puternic și robust, fără 282 a respecta libertatea utilizatorilor. Militanții pentru software liber și 283 entuziaștii sursei deschise vor reacționa foarte diferit la acel program.</p> 284 285 <p>Un entuziast pur al sursei deschise, care nu este influențat deloc de 286 idealurile software-ului liber, va spune „sunt surprins că ai fost în stare 287 să faci programul să meargă atât de bine fără să folosești modelul nostru 288 pentru dezvoltare, dar ai reușit. Cum pot să obțin o copie?” Această 289 atitudine va răsplăti tacticile care ne răpesc libertatea, ducând la 290 pierderea ei.</p> 291 292 <p>Militantul pentru software liber va spune „Programul tău este foarte 293 atractiv, dar eu îmi prețuiesc întâi libertatea. Așadar, refuz programul 294 tău. În schimb, voi susține un proiect care intenționează să dezvolte un 295 înlocuitor liber”. Dacă ne prețuim libertatea, putem acționa ca să ne-o 296 menținem și să o apărăm.</p> 297 298 <h3>Un software puternic și robust poate fi rău</h3> 299 300 <p>Ideea că dorim ca software-ul să fie puternic și robust vine de la 301 presupunerea că software-ul este gândit să-și servească utilizatorii. Dacă 302 este puternic și robust, aceasta înseamnă că îi va servi și mai bine.</p> 303 304 <p>Dar putem spune că software-ul își servește utilizatorii doar dacă le 305 respectă libertatea. Dacă software-ul este conceput să-i pună pe 306 utilizatorii lui în lanțuri? Atunci puterea software-ului înseamnă că 307 lanțurile sunt mai strânse, iar robustețea că lanțurile sunt mai greu de 308 înlăturat. Trăsăturile răuvoitoare, cum ar fi spionarea utilizatorilor, 309 restrângerea utilizatorilor, porțile ascunse (back doors) și forțarea 310 aducerii la zi sunt comune în software-ul privat, iar unii susținători ai 311 sursei deschise vor să le implementeze și în programe cu sursă deschisă.</p> 312 313 <p>Sub presiunea companiilor de cinematografie și înregistrări, software-ul de 314 folosință personală este tot mai des conceput exact pentru a limita. Această 315 trăsătură răuvoitoare este cunoscută ca Gestiunea Drepturilor Digitale (DRM) 316 (vezi <a href="http://defectivebydesign.org">DefectiveByDesign.org</a>) și 317 este antitetică în spirit libertății pe care software-ul liber dorește să o 318 ofere. Și nu doar în spirit: deoarece scopul DRM este să vă pângărească 319 libertatea, dezvoltatorii DRM încearcă să facă grea, imposibilă sau chiar 320 ilegală încercarea voastră de a modifica software-ul care implementează DRM.</p> 321 322 <p>Cu toate acestea, unii susținători ai sursei deschise au propus software cu 323 „sursă deschisă cu DRM”. Ideea lor este că, publicând codul-sursă al 324 programelor desemnate să vă restrângă accesul la informații cifrate și 325 permițându-le altora să-l modifice, vor produce software mai puternic și mai 326 robust pentru a-i restrânge pe utilizatorii ca voi. Software-ul ar urma să 327 vă fie livrat în dispozitive care nu vă permit să-l modificați.</p> 328 329 <p>Acest software poate fi cu sursă deschisă și poate folosi modelul de 330 dezvoltare cu sursă deschisă, dar nu va fi software liber de vreme ce nu 331 respectă libertatea utilizatorilor care îl rulează. Dacă modelul de 332 dezvoltare cu sursă deschisă reușește să facă acest software mai puternic și 333 mai robust pentru a vă subjuga, aceasta îl face cu atât mai rău.</p> 334 335 <h3>Frica de libertate</h3> 336 337 <p>Motivația principală inițială a celor care au dezbinat tabăra sursei 338 deschise de mișcarea pentru software liber a fost că ideile etice ale 339 „software-ului liber” îi stânjenesc pe unii oameni. Este adevărat: să ridici 340 probleme etice ca libertatea, să discuți despre responsabilitate și nu doar 341 despre confort, înseamnă să le ceri oamenilor să se gândească la chestiuni 342 pe care ar prefera să le ignore, de exemplu dacă comportamentul lor este 343 etic. Aceasta poate declanșa disconfort și s-ar putea ca unii oameni să le 344 încuie afară din minte. Asta nu inseamnă că trebuie să încetăm să vorbim 345 despre aceste chestiuni.</p> 346 347 <p>Totuși, exact asta s-au hotărât să facă liderii sursei deschise. Și-au 348 închipuit că, păstrând liniștea referitor la etică și libertate, și vorbind 349 numai despre beneficiile practice imediate ale unui anumit software liber, 350 vor putea „vinde” mai eficient software-ul unor clienți, în special firme.</p> 351 352 <p>Când susținătorii sursei deschise discută despre orice temă mai profundă 353 decât aceasta, este de obicei ideea formării „darului” codului cu sursă 354 deschisă umanității. Presentarea acestuia că o fapta deosebit de bună, mai 355 presus decât ceea ce moralitatea cere, presupune că distribuirea 356 software-ului privat, fără sursă deschisă, e din punct de vedere moral 357 legitim.</p> 358 359 <p>Această abordare s-a dovedit eficientă ca atare. Retorica sursei deschise a 360 convins multe firme și persoane fizice să folosească, și chiar să dezvolte, 361 software liber, ceea ce a extins comunitatea noastră — dar numai la un 362 nivel superficial, practic. Filozofia sursei deschise, cu valorile sale pur 363 practice, împiedică înțelegerea ideilor mai profunde ale software-ului 364 liber; aduce mulți oameni în comunitatea noastră, dar nu-i învață să o 365 apere. Aceasta este bine, până la o limită, dar nu este destul pentru a ne 366 consolida libertatea. Atragerea utilizatorilor spre software liber îi 367 îndrumă doar parțial pe calea de a deveni apărătorii propriei libertăți.</p> 368 369 <p>Mai devreme sau mai târziu, acești utilizatori vor fi invitați să treacă 370 înapoi la software privat pentru vreun avantaj practic. Nenumărate companii 371 caută să ofere această tentație, unele chiar oferind copii gratuite. De ce 372 ar refuza utilizatorii aceasta? Numai dacă au învățat să prețuiască 373 libertatea pe care le-o acordă software-ul liber, să prețuiască libertatea 374 pentru ea însăși, în loc de confortul tehnic și practic al unui software 375 liber anume. Pentru a răspândi această idee, trebuie să vorbim despre 376 libertate. Un grad de „a păstra tăcerea” în chestiuni economice poate fi 377 util pentru comunitate, dar este periculos dacă devine atât de comun, încât 378 iubirea de libertate ajunge să pară o excentricitate.</p> 379 380 <p>Acea situație periculoasă este exact ce se întâmplă. Majoritatea oamenilor 381 implicați în software liber, mai ales distribuitorii acestuia, vorbesc puțin 382 despre libertate — de obicei deoarece încearcă să fie „mai agreabili 383 în mediul de afaceri”. Aproape toate distribuțiile de sisteme GNU/Linux 384 adaugă pachete private la sistemul liber de bază, apoi îi invită pe 385 utilizatori să considere aceasta un avantaj, nu un defect.</p> 386 387 <p>Pachetele add-on private și distribuțiile de GNU/Linux parțial nelibere 388 găsesc un teren fertil deoarece majoritatea comunității noastre nu insistă 389 asupra libertății cu software-ul lor. Aceasta nu este o 390 coincidență. Majoritatea utilizatorilor de GNU/Linux au fost introdusi 391 sistemului prin discuții despre „sursă deschisă”, care nu spune că 392 libertatea este un scop. Practicile care nu încurajează libertatea și 393 cuvintele care nu pomenesc despre libertate merg mână în mână, fiecare 394 promovând-o pe cealaltă. Pentru a depăși această tendință, trebuie să vorbim 395 mai mult, nu mai puțin, despre libertate.</p> 396 397 <h3>„FLOSS” si „FOSS”</h3> 398 399 <p> Termenii „FLOSS” și „FOSS” sunt folosiți cu intenția de a fi <a 400 href="/philosophy/floss-and-foss.html"> neutrali între software-ul liber și 401 cel cu sursă deschisă</a>. Dacă neutralitatea este țelul dvs., „FLOSS” este 402 termenul mai potrivit dintre cele două, deoarece este cu adevărat 403 neutral. Dar dacă sprijiniți libertatea, folosirea unui termen neutru nu 404 este calea cea mai potrivită. Sprijinirea libertății presupune exprimarea 405 acestui fapt.</p> 406 407 <h3>Rivalii companiei Mindshare (Companie globală de marketing)</h3> 408 409 <p>„Liber” și „deschis” sunt rivali pentru compania Mindshare. „Software-ul 410 liber” și cel cu „sursă deschisă” sunt idei diferite dar, pentru marea 411 majoritate a celor care au de-a face cu software, acestea concurează pentru 412 aceeași bază conceptuală. Când oamenii se obișnuiesc gândindu-se la și 413 spunând software cu „sursă deschisă”, acest fapt devine un obstacol în 414 înțelegerea acestora a filozofie mișcării pentru software liber. Dacă au 415 ajuns deja să ne asocieze pe noi și software-ul nostru cu cuvântul 416 „deschis”, atunci s-ar putea să fie nevoie să îi șocăm intelectual înainte 417 să recunoască că noi promovăm ceva <em> diferit </em>. Orice activitate care 418 promovează cuvântul „deschis” tinde să răspândească cortina care ascunde 419 ideile mișcării pentru software liber.</p> 420 421 <p>Astfel, susțînătorii software-ului liber sunt sfătuiți să refuze sprijinirea 422 unei activități carese autointitulează „deschisă”. Chiar dacă activitatea 423 este in sine bună, fiecare contribuție pe care o faceți dăunează prin 424 promovarea ideii sursei deschise. Sunt numeroase alte activități demne de 425 sprijin, care se numesc „libere” sau „libre”. Fiecare contribuție făcută 426 acestor proiecte facilitează ideea software-ului liber. Cu o astfel de 427 selecție numeroasă de proiecte onorabile, din care să alegeți, de ce să nu 428 alegeți una care e benefică altora?</p> 429 430 <h3>Concluzie</h3> 431 432 <p>Pe măsură ce susținătorii sursei deschise atrag utilizatori noi în 433 comunitatea noastră, noi, militanții pentru software liber, trebuie să 434 preluăm atribuția de a le supune atenției chestiunea libertății. Trebuie să 435 spunem „Este software liber și îți dă libertate!” — mai des și mai 436 tare ca oricând. De fiecare dată când spuneți „software liber” în loc de 437 „sursă deschisă”, contribuiți la campania noastră.</p> 438 439 </div> 440 441 <h4>Note de subsol</h4> 442 443 <!-- The article is incomplete (#793776) as of 21st January 2013. 444 <p> 445 446 Joe Barr's article, 447 <a href="http://www.itworld.com/LWD010523vcontrol4">“Live and 448 let license,”</a> gives his perspective on this issue.</p> 449 --> 450 <p> 451 <a 452 href="http://ocw.mit.edu/courses/sloan-school-of-management/15-352-managing-innovation-emerging-trends-spring-2005/readings/lakhaniwolf.pdf">Articolul 453 lui Lakhani și Wolf despre motivația dezvoltatorilor de software liber</a> 454 spune că o fracțiune considerabilă sunt motivați de punctul de vedere că 455 software-ul trebuie să fie liber. Aceasta deși ei au studiat dezvoltatorii 456 de pe SourceForge, un site care nu împărtășește ideea că aceasta este o 457 problemă etică.</p> 458 459 <div class="translators-notes"> 460 461 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> 462 </div> 463 </div> 464 465 <!-- for id="content", starts in the include above --> 466 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> 467 <div id="footer"> 468 <div class="unprintable"> 469 470 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a 471 href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a 472 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Link-urile stricate și 473 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a 474 href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> 475 476 <p> 477 478 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, 479 replace it with the translation of these two: 480 481 We work hard and do our best to provide accurate, good quality 482 translations. However, we are not exempt from imperfection. 483 Please send your comments and general suggestions in this regard 484 to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> 485 486 <web-translators@gnu.org></a>.</p> 487 488 <p>For information on coordinating and submitting translations of 489 our web pages, see <a 490 href="/server/standards/README.translations.html">Translations 491 README</a>. --> 492 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la 493 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu 494 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile 495 dvs. generale în această privință la <a 496 href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> 497 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru 498 paginile noastre, consultați <a 499 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> 500 </div> 501 502 <p>Copyright © 2007, 2010, 2012, 2015, 2016, 2019 Richard Stallman</p> 503 504 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" 505 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative 506 Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p> 507 508 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> 509 <div class="translators-credits"> 510 511 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> 512 <b>Traduceri (un sfert) de </b>: Denis Cherean 513 <a 514 href="mailto:denis.cherean@gmail.com"><denis.cherean@gmail.com></a>, 515 2019.</div> 516 517 <p class="unprintable"><!-- timestamp start --> 518 Actualizat la: 519 520 $Date: 2020/10/06 08:42:12 $ 521 522 <!-- timestamp end --> 523 </p> 524 </div> 525 </div> 526 </body> 527 </html>