taler-merchant-demos

not-ipr.html (17568B)

---

 <!--#set var="PO_FILE"
  value='<a href="/philosophy/po/not-ipr.ro.po">
  https://www.gnu.org/philosophy/po/not-ipr.ro.po</a>'
  --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/not-ipr.html"
  --><!--#set var="DIFF_FILE" value="/philosophy/po/not-ipr.ro-diff.html"
  --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2021-10-01" --><!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/not-ipr.en.html" -->
 
 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
 <!-- Parent-Version: 1.86 -->
 
 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
 <title>Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie - Proiectul GNU -
 Fundația pentru Software Liber (Free Software Foundation)</title>
 
 <!--#include virtual="/philosophy/po/not-ipr.translist" -->
 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
 <h2>Ați spus „proprietate intelectuală”? Este o iluzie</h2>
 
 <p>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard M. Stallman</a></p>
 
 <p>
 A ajuns să fie la modă să arunci dreptul de autor (copyright-ul), patentele
 și mărcile comerciale – trei entități diferite, care implică trei seturi
 diferite de legi – plus o duzină de alte legi, într-o „oală” comună, numită
 „proprietate intelectuală”. Acest termen, distorsionant și confuz, nu  este
 utilizat în mod întâmplător. Companiile care au de câștigat de pe urma
 acestei confuzii îl promovează. Cea mai sigură metodă de a lămuri confuzia
 este să respingeți acest termen cu totul.
 </p>
 
 <p>
 Conform celor spuse de profesorul Mark Lemley, care predă acum la Facultatea
 de Drept din Stanford, folosirea termenului de „proprietate intelectuală”
 s-a răspândit după fondarea, în 1967, a Organizației Mondiale pentru
 Proprietate Intelectuală (World “Intellectual Property” Organization  -
 WIPO) și care a devenit comună doar în ultimii ani. Formal, WIPO este o
 organizație a Națiunilor Unite, dar reprezintă interesele deținătorilor de
 drepturi de autor, patente și mărci comerciale. Folosirea extensivă a
 termenului datează de prin anul <a
 href="https://books.google.com/ngrams/graph?content=intellectual+property&amp;year_start=1800&amp;year_end=2008&amp;corpus=15&amp;smoothing=1&amp;share=&amp;direct_url=t1%3B%2Cintellectual%20property%3B%2Cc0">1990</a>.
 (<a href="/graphics/seductivemirage.png">Copie locală a imaginii</a>)
 </p>
 
 <p>
 Termenul are o nuanță părtinitoare, care nu este greu de observat: el
 sugerează că trebuie să gândim despre drepturile de autor, patente și
 mărcile comerciale ca și despre drepturile de proprietate asupra bunurilor
 fizice. (Această analogie este în contradicție cu teoriile juridice despre
 legea dreptului de autor, legea patentelor și legea mărcilor comerciale, dar
 numai specialiștii știu asta). De fapt, aceste legi nu prea seamănă cu cea
 care se referă la dreptul de proprietate asupra bunurilor fizice, dar
 folosirea termenului confuz „proprietate intelectuală” determină corpurile
 de lege să modifice legile, astfel încât asemănarea să crească. Deoarece
 acestea sunt chiar schimbările dorite de companiile ce dețin drepturi de
 autor, patente sau mărci comerciale, ambiguitatea introdusă de termenul
 „proprietate intelectuală” le convine.
 </p>
 
 <p>
 Lipsa de neutralitate este un motiv suficient pentru a respinge termenul; în
 numeroase rânduri, oamenii mi-au cerut să propun o denumire alternativă
 pentru această categorie generală – sau au propus propriile lor denumiri,
 uneori hazlii. Sugestiile includ IMP (de la Imposed Monopoly Privileges –
 Privilegii Impuse de Monopoluri) sau GOLEM-uri (de la Government-Originated
 Legally Enforced Monopolies – Monopoluri inițiate de Guvern și Impuse prin
 Lege). Unii vorbesc despre „regimuri de drepturi exclusive”, dar a spune
 „drepturi” atunci când vorbești despre restricții este, din nou, o
 contradicție.
 </p>
 
 <p>
 Folosirea unora dintre termenii alternativi ar reprezenta o oarecare
 îmbunătățire, dar este o greșeală să înlocuiești termenul de „proprietate
 intelectuală” cu orice alt termen. Un nume diferit nu va rezolva problema de
 bază a expresiei: suprageneralizarea. Nu există acel „ceva” numit
 „proprietate intelectuală” - este o iluzie. Singurul motiv pentru care
 oamenii tot mai cred că are rost să vorbească despre o asfel de categorie
 generală este acela că folosirea prelungită a termenului incorect i-a indus
 profund în eroare.
 </p>
 
 <p>
 În cel mai bun caz, „proprietate intelectuală” este o expresie acoperitoare
 pentru separate legi. Persoanele fără pregătire juridică, care aud că un
 singur termen se aplică acestor legi  diferite, tind să creadă că ele au un
 principiu comun și că funcționează similar.
 </p>
 
 <p>
 Nimic nu este mai departe de realitate. Cele trei legi au origini diferite,
 au evoluat separat, acoperă activități diferite, cuprind seturi de reguli
 diferite și dau naștere la probleme sociale care nu au nimic în comun. 
 </p>
 
 <p>
 De exemplu, legea drepturilor de autor (copyright) a fost proiectată să
 încurajeze creația și arta și acoperă detaliile exprimării unei opere. Legea
 patentelor a fost gândită să încurajeze publicarea unor invenții utile, cu
 prețul de a conferi aceluia care publică o astfel de idee un monopol
 temporar asupra ei &mdash; un preț care merită plătit în unele domenii, iar
 în altele nu.
 </p>
 
 <p>
 Din contră, legea mărcilor comerciale nu intenționa să încurajeze nici un
 mod anume de a acționa, ci doar să permită cumpărătorilor să știe ce anume
 cumpără. Corpurile legislative sub influența derutantă a termenului
 „proprietate intelectuală” au transformat-o într-o schemă care stimulează
 reclamă anumitor produse. Iar acestea sunt doar trei dintre multele legi la
 care acest termen se referă.
 </p>
 
 <p>
 Fiindcă legile acestea s-au dezvoltat independent, ele sunt diferite în
 fiecare detaliu - ca și în ceea ce privește principiile și metodele lor de
 bază. Deci, dacă învățați ceva despre legea dreptului de autor, este
 înțelept să presupuneți că în legea patentelor lucrurile stau
 altfel. Rareori vă veți înșela!
 </p>
 
 <p>
 În practică, aproape toate opiniile generale formate folosind termenul de
 „proprietate intelectuală” pe care o să le întâlniți au să fie false. De
 exemplu, veți întâlni păreri care menționează că scopul „acestuia” este de a
 „promova inovații”, dar această părere se potrivește doar legii patentelor
 și probabil crează monopoluri. Legea drepturilor de autor nu e preocupată de
 inovație; o melodie sau un roman e sub protecția legii drepturilor de autor,
 chiar dacă nu este nimic inovativ în legătură cu această piesă sau acest
 roman. Legea mărcilor comerciale nu e preocupată de inovație: dacă eu mi-aș
 deschide o ceainărie și aș numi-o „rms”, această ar fi o marcă comercială
 validă, chiar dacă aș vinde același ceai că și restul. Legea secretului
 comercial nu e preocupată de inovație; lista mea de clienți la ceainărie ar
 fi un secret comercial care nu ar avea nimic de-a face cu inovația.</p>
 
 <p>
 Veți vedea afirmații precum că „proprietatea intelectuală” e preocupată cu
 „creativitatea”, dar această afirmație se potrivește doar legii drepturilor
 de autor. E nevoie de mai mult decât creativitate pentru a crea o invenție
 patentabila. Legea mărcilor comerciale și legea secretului comercial nu au
 nimic de-a face cu creativitatea; numele „ceainăria rms” nu e sub nici o
 formă creativ, la fel și cu lista mea secretă de clienți.</p>
 
 <p>
 De obicei, oamenii spun „proprietate intelectuală” atunci când, de fapt, se
 referă la o categorie mai restrânsă sau mai largă. De exemplu, țările bogate
 impun legi nedrepte celor sărace, pentru a stoarce bani de la ele. Unele
 dintre acestea sunt legi referitoare la „proprietatea intelectuală”, altele
 nu; cu toate acestea, cei care critică practica caută această etichetă
 pentru că le-a devenit familiară. Folosind-o, ei denaturează natura
 faptelor. Ar fi mai bine să se utilizeze un termen precis, cum ar fi
 „colonizare legislativă”, pentru a se ajunge la esența fenomenului.
 </p>
 
 <p>
 Nu doar amatorii sunt derutați de această expresie. Chiar și profesorii de
 drept, care predau despre legile amintite, sunt ademeniți și zăpăciți de
 seducția termenului „proprietate intelectuală”, ajungând să facă afirmații
 ce contrazic fapte pe care deja le cunosc. De exemplu, un profesor a scris,
 în 2006:
 </p>
 
 <blockquote><p>
 Spre deosebire de descendenții lor care pun acum bazele WIPO, creatorii
 Constituției americane aveau o atitudine principială, pro concurență, în
 ceea ce privește proprietatea intelectuală. Ei știau că drepturile sunt
 necesare dar&hellip; au ales să lege mâinile Congresului, restrângându-i
 puterile în multe feluri.
 </p></blockquote>
 
 <p>
 Afirmația se referă la Articolul 1, Secțiunea 8, Paragraful 8 din
 Constituția Statelor Unite, care autorizează legea dreptului de autor și
 legea patentelor. Paragraful acela, totuși, nu are nimic de-a face cu legea
 mărcilor comerciale sau cu multe altele. Termenul „proprietate intelectuală”
 l-a determinat pe acel profesor să facă generalizări false.
 </p>
 
 <p>
 De asemenea, termenul „proprietate intelectuală” duce la o gândire
 simplistă. El îi face pe oameni să-și concentreze atenția asupra asemănării
 superficiale pe care aceste legi o au &mdash; privilegiile artificiale
 create pentru unele dintre părțile interesate &mdash; și să ignore detaliile
 ce dau substanța legilor: restricțiile specifice pe care fiecare lege le
 impune publicului și consecințele lor. Concentrarea simplistă pe forma și nu
 pe fondul legilor duce la o abordare „economică” a tuturor implicațiilor
 ulterioare.
 </p>
 
 <p>
 Aici, economia acționează, așa cum se întâmplă în multe cazuri, că un
 vehicul pentru premise ce nu sunt atent examinate în prealabil. Acestea
 includ presupuneri despre valori, precum căci cantitatea produsă contează
 dar libertatea și modul de viață nu, și presupuneri factuale care sunt de
 cele mai multe ori false, ca de exemplu că drepturile de autor îi susțin pe
 muzicieni, sau că medicamentele patentate susțin cercetarea vietiilor
 omenești.
 </p>
 
 <p>
 O altă problemă este și aceea că, la scara largă impusă de termenul
 „proprietate intelectuală”, preocupările specifice ale fiecărei legi în
 parte devin greu de observat. Aceste preocupări provin din particularitățile
 fiecărei legi – adică exact zona pe care termenul „proprietate intelectuală”
 îi încurajează pe oameni s-o ignore. De exemplu, o problemă ridicată de
 legea dreptului de autor este întrebarea dacă schimbul liber de înregistrări
 muzicale trebuie permis; legea patentelor n-are nimic de-a face cu
 asta. Legea patentelor ridică întrebări cum ar fi aceea dacă țărilor sărace
 ar trebui să li se permită să producă medicamente și să le vândă ieftin
 pentru a ajuta sănătatea oamenilor; legea dreptului de autor nu are nimic în
 comun cu asta.
 </p>
 
 <p>
 Nici una dintre aceste probleme nu este strict economică, iar aspectele
 non-economice sunt foarte variate; folosirea generalizărilor „economice”
 supeficiale atunci când vorbim despre asta duce doar la ignorarea
 diferențelor. Punerea împreună a mai multor legi sub umbrela „proprietății
 intelectuale” ne împiedică să gândim clar despre fiecare dintre ele, luată
 în parte.
 </p>
 
 <p>
 Astfel, orice opinie despre „problema proprietății intelectuale” și orice
 generalizare despre această categorie este, mai mult ca sigur,
 prostească. Dacă credeți că toate legile acestea reprezintă o singură
 problemă, atunci aveți tendința de a vă forma opiniile din generalități mult
 prea largi și grosiere, care nu sunt bune.
 </p>
 
 <p>
 Respingerea „proprietății intelectuală” nu este un exercițiu strict
 filozofic. Termenul dăunează cu adevărat. Apple l-a folosit că să <a
 href="https://www.theguardian.com/us-news/2017/mar/11/nebraska-farmers-right-to-repair-bill-stalls-apple">schimbe
 debata în statul Nebraska pe tema legii „dreptului de a repara”</a>. Acest
 concept fals i-a dat companiei Apple o posibilitate să-și masamulizeze
 preferința pentru secrete, fapt care stă în direct conflict cu drepturile
 clienților, pe baza unui principiu căruia clienții și statul trebuie să
 cedeze.</p>
 
 <p>
 Dacă doriți să judecați clar despre chestiunile ridicate de patente,
 drepturi de autor, mărci comerciale sau multe alte legi de acest gen, atunci
 primul pas pe care trebuie să-l faceți este să renunțați la obiceiul de a le
 gândi unitar și să le tratați separat. Al doilea pas este acela de a
 respinge viziunea simplistă și limitată pe care o sugerează termenul
 „proprietate intelectuală”. Luați în considerare fiecare aspect, separat, și
 veți avea șansa de a-l judeca bine.
 </p>
 
 <p>Și dacă este vorba să reformăm WIPO, aici este <a
 href="http://fsfe.org/projects/wipo/wiwo.en.html">o propunere conform căreia
 să i se schimbe numele și scopul</a>.
 </p>
 
 <hr />
 
 <p>
 Vedeți de asemenea și <a href="/philosophy/komongistan.html">Istoria
 interesantă a Komongistanului (Descreditarea termenului „proprietate
 intelectuală”)</a>.
 </p>
 
 <p>
 Țările din Africa au mai multe în comun decât aceste legi, iar „Africa” este
 un concept geografic coerent; cu toate acestea, <a
 href="http://www.theguardian.com/world/2014/jan/24/africa-clinton">să
 vorbești despre întregul continent „Africa” în loc de anumite țări poate
 cauza un număr mare de neînțelegeri</a>.
 </p>
 
 <p>
 <a
 href="http://torrentfreak.com/language-matters-framing-the-copyright-monopoly-so-we-can-keep-our-liberties-130714/">
 Rickard Falkvinge susține respingerea acestui termen</a>.</p>
 
 <p><a
 href="http://www.locusmag.com/Perspectives/2016/11/cory-doctorow-sole-and-despotic-dominion/">
 Cory Doctorow  condemnă de asemenea</a> termenul „proprietate intelectuală”.</p>
 
 <div class="translators-notes">
 
 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
  </div>
 </div>
 
 <!-- for id="content", starts in the include above -->
 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
 <div id="footer">
 <div class="unprintable">
 
 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
 href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
 href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>
 
 <p>
 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
         replace it with the translation of these two:
 
         We work hard and do our best to provide accurate, good quality
         translations.  However, we are not exempt from imperfection.
         Please send your comments and general suggestions in this regard
         to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">
 
         &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
 
         <p>For information on coordinating and submitting translations of
         our web pages, see <a
         href="/server/standards/README.translations.html">Translations
         README</a>. -->
 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
 dvs. generale în această privință la <a
 href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
 paginile noastre, consultați <a
 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
 </div>
 
 <!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
      files generated as part of manuals) on the GNU web server should
      be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
      without talking with the webmasters or licensing team first.
      Please make sure the copyright date is consistent with the
      document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
      document was modified, or published.
      
      If you wish to list earlier years, that is ok too.
      Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
      years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
      year, i.e., a year in which the document was published (including
      being publicly visible on the web or in a revision control system).
      
      There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
      Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
 <p>Copyright &copy; 2004, 2006, 2010, 2013, 2015, 2016, 2017, 2018 Richard
 M. Stallman</p>
 
 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
 Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>
 
 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
 <div class="translators-credits">
 
 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
  </div>
 
 <p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
 Actualizată:
 
 $Date: 2021/11/30 11:06:55 $
 
 <!-- timestamp end -->
 </p>
 </div>
 </div>
 <!-- for class="inner", starts in the banner include -->
 </body>
 </html>