taler-merchant-demos

linux-and-gnu.html (14588B)

---

 <!--#set var="PO_FILE"
  value='<a href="/gnu/po/linux-and-gnu.ro.po">
  https://www.gnu.org/gnu/po/linux-and-gnu.ro.po</a>'
  --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/gnu/linux-and-gnu.html"
  --><!--#set var="DIFF_FILE" value=""
  --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2005-06-19" -->
 
 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
 <!-- Parent-Version: 1.79 -->
 
 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
 <title>Linux și GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title>
 <meta http-equiv="Keywords" content="GNU, FSF, Fundatia pentru Software Liber, Linux, Emacs, GCC, Unix, software
 liber, sistem de operare, nucleul GNU, HURD, GNU HURD, Hurd" />
 <meta http-equiv="Description" content="Din 1983, dezvoltând sistemul de operare liber GNU stil Unix, pentru ca
 utilizatorii de calculatoare să poată avea libertatea de a împărtăși și
 îmbunătăți software-ul pe care îl folosesc." />
 
 <!--#include virtual="/gnu/po/linux-and-gnu.translist" -->
 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" -->
 <h2>Linux și sistemul GNU</h2>
 
 <p><strong>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard Stallman</a></strong></p>
 
 <div class="announcement">
   <blockquote><p>Dacă doriți să aflați mai multe despre această chestiune, puteți citi pagina
 noastră de „întrebări puse frecvent”, <a
 href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>, și <a
 href="/gnu/why-gnu-linux.html">De ce GNU/Linux?</a></p>
   </blockquote>
 </div>
 
 <p>
 Multi utilizatori de computere folosesc o versiune modificată a <a
 href="/philosophy/categories.html#TheGNUsystem">sistemului GNU</a> în
 fiecare zi, fără să o știe. Printr-o întorsătură ciudată a evenimentelor,
 versiunea de GNU care este folosită pe scară largă astăzi este mai ales
 cunoscută ca „Linux” și mulți utilizatori <a
 href="/gnu/gnu-users-never-heard-of-gnu.html"> nu sunt conștienți</a> de
 amploarea conexiunilor sale cu <a href="/gnu/gnu-history.html">Proiectul
 GNU</a>.</p>
 
 <p>
 Există într-adevăr un Linux; iar acești oameni îl folosesc, dar el nu este
 sistemul de operare. Linux este un kernel: programul din sistem care alocă
 resursele computerului altor programe care sunt executate. Kernelul este o
 parte esențială a unui sistem de operare, dar un kernel de unul singur nu se
 poate folosi; el poate funcționa numai ca parte a unui întreg sistem de
 operare. Linux este în mod uzual folosit în combinație cu sistemul de
 operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcționând ca și kernelul
 său.</p>
 
 <p>
 Mulți utilizatori nu sunt conștienți de distincția dintre kernel, care este
 Linux, și întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea „Linux”. Folosirea
 ambiguă a numelui nu promovează înțelegerea conceptelor. Acești utilizatori
 adesea cred că Linus Torvalds a dezvoltat întregul sistem de operare în
 1991, cu un pic de ajutor.</p>
 
 <p>
 Programatorii în general știu că Linux este un kernel. Dar întrucât ei au
 auzit de asemenea întregul sistem numit „Linux”, ei adeseori imaginează o
 istorie care ar justifica numirea întregului sistem după kernel. De exemplu
 mulți cred că odată ce Linus Torvalds a terminat de scris Linux, kernelul,
 utilizatorii săi au căutat alt software liber disponibil cu care acesta să
 funcționeze, și au descoperit că (din pură întâmplare) aproape tot ceea ce
 era necesar pentru a face un sistem similar Unix-ului era deja disponibil.</p>
 
 <p>
 Ceea ce au găsit ei nu era un accident &mdash; era sistemul GNU. <a
 href="/philosophy/free-sw.html">Software-ul liber</a> disponibil a întregit
 un sistem complet pentru că Proiectul GNU a lucrat către acest obiectiv încă
 din 1984. <a href="/gnu/manifesto.html">Manifestul GNU</a> a formulat ca
 scop dezvoltarea unui sistem liber similar Unix-ului, numit GNU. <a
 href="/gnu/initial-announcement.html">Anunțul inițial</a> al Proiectului GNU
 schițează de asemenea unele dintre planurile inițiale ale sistemului
 GNU. Până în momentul când Linux a fost scris, sistemul era aproape
 terminat.</p>
 
 <p>
 Cele mai multe dintre proiectele de software liber au ca scop dezvoltarea
 unui anumit program pentru a rezolva o anumită sarcină. De exemplu Linus
 Torvalds a decis să scrie un kernel similar Unix-ului (Linux); Donald Knuth
 a decis să scrie un program pentru formatarea textelor (TeX); Bob Scheifler
 a decis să scrie un sistem de ferestre (X Window System). Este natural să
 măsurăm contribuția acestui tip de proiecte prin programele specifice care
 au rezultat din proiect.</p>
 
 <p>
 Dacă am încerca să măsurăm contribuția Proiectului GNU în acest fel, ce
 putem concluziona? Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat că în
 „distribuția Linux” pe care o generau software-ul GNU constituia cea mai
 mare parte din conținut, aproximativ 28% din totalul codului sursă, iar
 aceasta includea unele componente esențiale majore, fără de care sistemul nu
 ar exista. Linux în sine era aproximativ 3%. Așa că dacă ar fi să se aleagă
 un nume pentru sistem pe baza celor care au scris programele din sistem, cea
 mai potrivită alegere individuală ar fi „GNU”.</p>
 
 <p>
 Dar noi nu credem că aceasta este metoda corectă de soluționare a
 problemei. Proiectul GNU nu a fost și nu este un proiect pentru dezvoltarea
 de pachete software specifice. Nu a fost un proiect pentru <a
 href="/software/gcc/">dezvoltarea unui compilator C</a>, dar l-am creat. Nu
 a fost un proiect pentru dezvoltarea unui editor de texte, dar l-am
 creat. Scopul Proiectului GNU a fost să dezvolte <em>un sistem liber
 complet, similar Unix-ului</em>: GNU.</p>
 
 <p>
 Mulți oameni au făcut contribuții majore la software-ul liber din sistem și
 ei toți merită să le acordăm credit. Dar motivul pentru care el este <em>un
 sistem integrat</em> &mdash; și nu doar o colecție de programe utilitare
 &mdash; este pentru că Proiectul GNU a fost menit să creeze unul. Noi am
 făcut o listă de programe necesare pentru a forma un sistem liber
 <em>complet</em> iar apoi sistematic am găsit, scris, sau găsit oameni să
 scrie programele de pe listă. Noi am scris componentele esențiale dar mai
 puțin senzaționale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul și
 linker-ul, pentru că nu poți avea un sistem fără ele. Unele componente ale
 sistemului nostru, uneltele pentru programare, au devenit populare pe cont
 propriu printre programatori, dar noi am scris multe componente care nu sunt
 unelte <a href="#nottools">(2)</a>. Am dezvoltat chiar și un joc de șah, GNU
 Chess (Șah), pentru că un sistem complet are nevoie și de jocuri.</p>
 
 <p>
 Până pe la începutul anilor 90 noi am pus laolaltă întregul sistem, cu
 excepția kernelului. Lucram de asemenea la kernel, numit <a
 href="/software/hurd/hurd.html">GNU Hurd</a>, care rulează bazat pe
 Mach. Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilă decât ne așteptam;
 <a href="/software/hurd/hurd-and-linux.html">GNU Hurd a început să
 funcționeze corespunzător în 2001</a>. Noi ne pregătim acum să distribuim
 actualul sistem GNU, cu kernelul GNU Hurd.</p>
 
 <p>
 Din fericire d-voastră nu a trebuit să așteptați pentru Hurd, pentru că
 Linux a fost disponibil. Când Linus Torvalds a scris Linux el a umplut
 ultimul gol major în sistem. Oamenii au putut atunci pune laolaltă Linux
 împreună cu sistemul GNU pentru a obține un sistem liber complet: o versiune
 a sistemului GNU bazat pe Linux: pe scurt sistemul GNU/Linux. <a
 href="http://ftp.funet.fi/pub/linux/historical/kernel/old-versions/RELNOTES-0.01">
 Notele de distribuire ale Linux-ului</a> au recunoscut că Linux era un
 kernel, folosit cu părți din GNU: „Multe dintre uneltele folosite cu Linux
 sunt software GNU și sunt sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în
 distribuție &mdash; cereți-mi mie (sau proiectului GNU) informații
 suplimentare.”</p>
 
 <p>
 A le pune laolaltă sună simplu, dar nu a fost o treabă elementară. Unele
 componente GNU <a href="#somecomponents">(3)</a> au avut nevoie de schimbări
 substațiale pentru a funcționa cu Linux. Integrarea unui sistem complet
 într-o distribuție care să meargă ca „scoasă din cutie” a fost de asemenea
 un efort major. Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare și
 boot-are a sistemului, o problemă pe care noi n-am tratat-o pentru că noi nu
 atinsesem încă acel nivel. Oamenii care au dezvoltat diversele distribuții
 ale sistemului au făcut o contribuție substanțială.</p>
 
 <p>Noi folosim astăzi sisteme GNU bazate pe Linux pentru cea mai mare parte a
 muncii noastre și sperăm că și d-voastră faceți la fel. Dar vă rugăm nu
 încurcați publicul folosind numele „Linux” în mod ambiguu. Linux este
 kernelul, unul din componentele majore esențiale ale sistemului. Sistemul ca
 un întreg este mai mult sau mai puțin sistemul GNU, cu Linux adăugat. Când
 vorbiți despre această combinație, vă rugăm numiți-o „GNU/Linux”.</p>
 
 <p>
 Dacă doriți să creeați o legătură despre „GNU/Linux” pentru viitoare
 referințe, această pagină și <a href="/gnu/the-gnu-project.html">
 http://www.gnu.org/gnu/the-gnu-project.html</a> sunt alegeri bune. Dacă vă
 referiți la Linux, kernelul, și doriți să adăugați o legătură pentru
 viitoare referințe, <a
 href="http://foldoc.org/linux">http://foldoc.org/linux</a> este un URL bun
 de folosit.</p>
 
 <h3>Post-scriptum</h3>
 
 <p>
 Pe lângă GNU, un alt proiect a dezvoltat în mod independent un sistem de
 operare similar Unix-ului. Acest sistem este cunoscut ca BSD, și a fost
 dezvoltat la UC Berkeley. Acesta nu a fost liber în anii 80, dar a devenit
 liber la începutul anilor 90. Un sistem de operare liber care există astăzi
 este aproape sigur fie o variantă a sistemului GNU, fie un fel de sistem
 BSD.</p>
 
 <p>
 Oamenii întreabă uneori dacă BSD este de asemenea o versiune de GNU, cum
 este GNU/Linux. Programatorii BSD au fost inspirați să facă codul lor
 software liber după exemplul Proiectului GNU iar apeluri explicite din
 partea activiștilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are
 foarte puțin în comun cu GNU. Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU,
 așa cum și GNU și variantele sale folosesc unele programe BSD; totuși, luate
 pe ansamblu, ele sunt două sisteme diferite care au evoluat
 separat. Programatorii BSD nu au scris un kernel și nu l-au adăugat
 sistemului GNU, așa că un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situației.</p>
 
 <h3>Note</h3>
 <ol>
 <li>
 <a id="unexciting"></a>Aceste componente mai puțin senzaționale dar
 esențiale includ asambler-ul GNU (GAS) și linker-ul (GLD), amândouă sunt
 acum parte a pachetului <a href="/software/binutils/">GNU Binutils</a>, <a
 href="/software/tar/">GNU tar</a>, și altele.</li>
 
 <li>
 <a id="nottools"></a>De exemplu, Bourne Again SHell-ul (BASH), interpretorul
 PostScript <a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>,
 și <a href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a> nu sunt unelte de
 programare. Așa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, și GNU Chess.</li>
 
 <li>
 <a id="somecomponents"></a>De exemplu, <a
 href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a>.</li>
 
 </ol>
 
 <div class="translators-notes">
 
 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
  </div>
 </div>
 
 <!-- for id="content", starts in the include above -->
 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
 <div id="footer">
 <div class="unprintable">
 
 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
 href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>.  Există și <a
 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
 href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>
 
 <p>
 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
         replace it with the translation of these two:
 
         We work hard and do our best to provide accurate, good quality
         translations.  However, we are not exempt from imperfection.
         Please send your comments and general suggestions in this regard
         to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">
 
         &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
 
         <p>For information on coordinating and submitting translations of
         our web pages, see <a
         href="/server/standards/README.translations.html">Translations
         README</a>. -->
 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună.  Cu toate acestea, nu
 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
 dvs. generale în această privință la <a
 href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
 paginile noastre, consultați <a
 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
 </div>
 
 <!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
      files generated as part of manuals) on the GNU web server should
      be under CC BY-ND 4.0.  Please do NOT change or remove this
      without talking with the webmasters or licensing team first.
      Please make sure the copyright date is consistent with the
      document.  For web pages, it is ok to list just the latest year the
      document was modified, or published.
      If you wish to list earlier years, that is ok too.
      Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
      years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
      year, i.e., a year in which the document was published (including
      being publicly visible on the web or in a revision control system).
      There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
      Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
 <p>Copyright &copy; 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002 Richard M. Stallman</p>
 
 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
 Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p>
 
 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
 <div class="translators-credits">
 
 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
 Traducere de: Laurențiu Buzdugan</div>
 
 <p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
 Actualizat la:
 
 $Date: 2017/04/03 21:20:12 $
 
 <!-- timestamp end -->
 </p>
 </div>
 </div>
 </body>
 </html>