free-software-for-freedom.html (21058B)
1 <!--#set var="PO_FILE" 2 value='<a href="/philosophy/po/free-software-for-freedom.ro.po"> 3 https://www.gnu.org/philosophy/po/free-software-for-freedom.ro.po</a>' 4 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/free-software-for-freedom.html" 5 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" 6 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2002-09-09" --> 7 <!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/free-software-for-freedom.en.html" --> 8 9 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> 10 <!-- Parent-Version: 1.79 --> 11 12 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> 13 <title>De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open 14 source” - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title> 15 16 <!--#include virtual="/philosophy/po/free-software-for-freedom.translist" --> 17 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> 18 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> 19 <h2>De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open 20 source”</h2> 21 22 <p> 23 În timp ce software-ul liber, indiferent de denumirea ce i-o dăm, presupune 24 aceeaşi libertate de utilizare, denumirea ce o primeşte conduce la o 25 diferenţă semnificativă: denumiri diferite <em>conţion idei diferite</em>.</p> 26 27 <p> 28 În 1998, membri ai comunităţiui software-ului liber au început să folosească 29 noţiunea de „<a href="https://opensource.org/">software open source</a>” în 30 loc de „<a href="/philosophy/free-sw.html">software liber</a>”, pentru a 31 descrie ceea ce creau. Noţiunea de „open source” a fost rapid asociată cu o 32 abordare diferită, o filosofie diferită, cu valori diferite şi chiar cu alte 33 criterii pentru a determina care licenţe sunt acceptabile. Mişcarea pentru 34 software liber şi mişcarea pentru software open-source sunt azi două <a 35 href="#relationship"> mişcări clar separate</a>, deşi putem colabora şi 36 chiar colaborăm la proiecte concrete. </p> 37 38 <p> 39 Acest articol explică de ce utilizarea noţiunii de „open source” nu rezolvă 40 nici o problemă, ba, mai mult, creează probleme noi. E vorba de motivele 41 pentru care e preferabil să utilizăm conceptul de „software liber”.</p> 42 43 <h3 id="relationship">Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source”</h3> 44 45 <p> 46 Mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” sunt ca două tabere 47 politice înăuntrul comunităţii software-ului liber.</p> 48 49 <p> 50 Grupurile radicale din anii '60 erau reputate pentru facţionalism: 51 organizaţiile se scindau din cauza unor dezacorduri privind detalii de 52 strategie, după care se urau reciproc. Se înţelegeau asupra principiilor de 53 bază, dar se contraziceau asupra implementării lor practice; şi se 54 considerau inamici, luptându-se unii cu alţii până la capăt. Sau, cel puţin, 55 asta este imaginea care s-a păstrat în memoria publică, fie că e corectă, 56 sau nu.</p> 57 58 <p> 59 Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” 60 sunt exact contrariul situaţiei de mai sus. Deşi nu suntem de acord asupra 61 unor principii esenţiale, suntem de acord asupra abordării practice. Astfel 62 că putem colabora şi chiar colaborăm în numeroase proiecte comune. Noi nu 63 considerăm mişcarea „open source” un adversar. Adversarul este <a 64 href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"> software-ul 65 privat</a>.</p> 66 67 <p> 68 Nu suntem împotriva mişcării „open source”, dar nu vrem să fim confundaţi cu 69 ei. Recunoaştem contribuţia pe care au avut-o în comunitatea noastră, dar 70 noi ne-am creat propria noastră comunitate. Noi dorim ca realizarile noastre 71 să fie asociate cu valorile şi cu filosofia noastră. Vrem să fim auziţi, nu 72 să fim trecuţi în obscuritate, în spatele unei viziuni diferite de cea care 73 ne aparţine.</p> 74 75 <p> 76 Aşa că vă rugăm să menţionaţi mişcarea pentru software liber când vorbiţi 77 despre realizările noastre, şi despre software-ul pe care l-am creat — cum 78 ar fi sistemul de operare <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>.</p> 79 80 <h3 id="comparison"></h3> 81 82 <h3 id="ambiguity">Ambiguitate</h3> 83 84 <p> 85 Termenul de „software liber” („free software”, în engleză) poate conduce la 86 o confuzie: un înţeles nedorit (în principal, în engleză), „software pe care 87 îl poţi procura pe gratis” care rezultă din înţelesul cuvântului „liber”, în 88 egală măsură cu înţelesul dorit - „software care conferă utilizatorilor 89 anumite libertăţi”. Noi clarificăm această problemă publicând o <a 90 href="/philosophy/free-sw.html">definiţie mai clară a software-ului 91 liber</a>, însă această nu e soluţia perfectă; problema nu e complet 92 eliminată. Un termen lipsit de ambiguitate ar fi foarte bun, dacă nu ar 93 conduce la alte probleme.</p> 94 95 <p> 96 Din nefericire, toate alternativele au probleme proprii. Am încercat 97 numeroase alte denumiri sugerate de public, şi deşi unele evită această 98 problemă, conduc la altele; nici una nu este atât de „corectă” încât să fie 99 o idee buna să începem să o folosim. Fiecare inlocuitor propus pentru 100 „software liber” are probleme semantice, sau chiar mai rău — iar aici intra 101 şi conceptul „software-ului open source”.</p> 102 103 <p> 104 Sensul evident al noţiunii de ”software open source” este că „poţi studia 105 codul sursă”. Acesta este o categorie mult mai restrânsă decât „software-ul 106 liber”; include software-ul liber, dar şi programe <a 107 href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"> private</a> ca Xv, 108 şi Qt sub licenţa sa originală (înainte de trecerea la QPL).</p> 109 110 <p> 111 Înţelesul evident al noţiunii de „open source” nu este înţelesul pe care 112 doresc să i-l atribuie susţinătorii săi. Rezultatul este că cei mai mulţi 113 oameni înţeleg greşit ce promovează mişcarea „open source”. Iată aici 114 definiţia scriitorului Neal Stephenson pentru „open source”:</p> 115 116 <blockquote><p> 117 Linux este software „open source” în sensul că oricine poate copia fişierele 118 codului său sursă. 119 </p></blockquote> 120 121 <p> 122 <!-- The <a href="http://da.state.ks.us/itec/TechArchPt6ver80.pdf"> 123 state of 124 Kansas</a> published a similar definition: --> 125 Nu cred că Stephenson a încercat să nege sau să conteste definiţia 126 „oficială”. Cred că el a încercat pur şi simplu să aplice regulile limbii 127 engleze pentru a da sens noţiunii. De altfel, statul Kansas a dat o 128 definiţie similară. 129 </p> 130 131 <blockquote><p> 132 Cu privire la utilizarea software-ului open source (OSS), OSS este 133 software-ul al carui cod-sursă este accesibil în mod gratuit şi public, deşi 134 diversele contracte de licenţă nu sunt uniforme în privinţa posibilităţilor 135 lăsate utilizatorilor codului. 136 </p></blockquote> 137 138 <p> 139 Desigur, mişcarea open source a încercat să rezolve această problemă 140 publicând o definiţie mai clară a noţiunii, la fel cum am făcut şi noi 141 pentru „software liber”.</p> 142 143 <p> 144 Dar explicaţia pentru „software liber” e simplă — o persoană care a auzit o 145 dată „exprimare liberă, nu intrare liberă” nu o s-o mai uite. Nu există însă 146 o metodă succintă pentru a explica sensul noţiunii de „open source”, şi care 147 să arate că definiţia noastră este una incorectă.</p> 148 149 <h3 id="fear">Teama de libertate</h3> 150 151 <p> 152 Principalul argument în favoarea noţiunii de „software open source” este 153 acela că „software liber” stânjeneşte unii oameni. E adevărat: să vorbeşti 154 despre libertate, despre probleme etice, despre responsabilităţi şi despre 155 convenienţă, înseamnă să ceri oamenilor să gândească asupra unor lucruri pe 156 care ar prefera să le ignore. Aceasta poate conduce la jenă, şi unii pot 157 respinge ideea doar din acest motiv. Aceasta nu înseamnă că societatea va 158 beneficia dacă nu vom mai discuta despre aceste lucruri.</p> 159 160 <p> 161 Cu ani în urmă, autorii de software liber au constatat aceasta reacţie de 162 disconfort, şi unii au început să caute o metoda de a o evita. Ei se gândeau 163 că păstrând tăcerea asupra eticii şi libertăţii, şi vorbind numai despre 164 avantajele practice imediate ale unei categorii de software liber, ar putea 165 „vinde” programele către anumiţi utilizatori, în special celor din sfera 166 afacerilor. Noţiunea de „open source” a fost creată în acest scop — o cale 167 de a fi acceptabil pentru afacerişti.</p> 168 169 <p> 170 Potrivit criteriilor proprii, abordarea a fost eficace. Astăzi, numeroşi 171 utilizatori aleg să folosească software liber exclusiv din motive 172 practice. Asta e bine, pe de o parte, dar nu e tot ce avem nevoie! Atragerea 173 utilizatorilor către software-ul liber nu e scopul final, ci doar un prim 174 pas.</p> 175 176 <p> 177 Mai devreme sau mai târziu aceşti utilizatori vor fi tentaţi să se întoarcă 178 la software privat, pentru un avantaj concret. Nenumărate companii încearcă 179 să ofere asemenea tentaţii, şi de ce ar refuza utilizatorii? Singurul motiv 180 ar fi că au învăţat să aprecieze libertatea pe care le-o conferă software-ul 181 liber, prin sine însuşi. Iar noi trebuie să răspândim ideea — şi în acest 182 scop, trebuie să vorbim despre libertate. Până la un punct, „tăcerea” în 183 relaţiile cu partenerii comerciali poate folosi comunităţii, dar trebuie de 184 asemenea să vorbim din plin despre libertate.</p> 185 186 <p> 187 În prezent, avem „tăcere” destulă, dar insuficiente discuţii despre 188 libertate. Cei mai mulţi oameni implicaţi în problematica software-ului 189 liber nu prea vorbesc despre libertate — de obicei, pe motiv că încearcă să 190 fie mai „acceptabili în afaceri”. Îndeosebi distribuitorii de soft au 191 această caracteristică. Unele pachete de distribuţie ale sistemului de 192 operare <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> adaugă programe 193 private la sistemul central liber, şi sugerează utilizatorilor că acesta 194 este un avantaj, şi nu un pas înapoi dinspre libertate.</p> 195 196 <p> 197 Nu reuşim să ţinem pasul cu numărul de utilizatori de software liber, nu 198 ţinem pasul în educarea oamenilor despre libertate şi comunitatea noastră în 199 ritmul în care aceştia ni se alatură. Din acest motiv softurile ne-libere 200 (cum era Qt când a devenit popular), şi sistemele de operare parţial libere 201 găsesc un asemenea teren fertil. Ar fi o greşeală să nu mai folosim termenul 202 „liber”; avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine, discuţii asupra 203 libertăţii.</p> 204 205 <p> 206 Să sperăm că cei care folosesc noţiunea de „open source” vor atrage totuşi 207 mai mulţi utilizatori în comunitatea noastră; dar dacă reuşesc, restul vom 208 avea de muncă chiar mai mult pentru a le aduce problema libertăţii în 209 atenţie. Trebuie să spunem „e software liber şi îţi dă libertate!” mai des 210 şi mai tare decât până acum.</p> 211 212 <h3 id="newinfeb">Ar fi de folos înregistrarea mărcii?</h3> 213 214 <p> 215 Suporterii software-ului „open source” au încercat să înregistreze marca, 216 considerând că aceasta le va permite să prevină utilizarea inadecvată a 217 termenului. Încercarea lor a eşuat când cererea lor s-a prescris în 1999; în 218 acest mod, statutul legal al „software-ului open source” este acelaşi cu cel 219 al „software-ului liber”: nu există restricţii legale în utilizarea sa. Am 220 auzit de companii care îşi caracterizează produsele ca „open source” chiar 221 dacă nu se încadrează în definiţia oficială; unele cazuri le cunosc 222 personal.</p> 223 224 <p> 225 Ar fi însă o mare diferenţă dacă am folosi un termen care e înregistrat ca 226 marcă? Nu neapărat.</p> 227 228 <p> 229 Companiile pot face anunţuri care să creeze impresia că un program este 230 „open source” chiar dacă nu spun aceasta explicit. Spre exemplu, un anunţ 231 IBM, despre un program care nu se încadra în definiţia oficială, spunea aşa: </p> 232 233 <blockquote><p> 234 După cum e uzual în comunitatea open source, utilizatorii tehnologiei 235 ... vor putea de asemenea să colaboreze cu IBM... 236 </p></blockquote> 237 238 <p> 239 Nu se spunea explicit că programul era „open source”, dar mulţi cititori nu 240 au remarcat detaliul. (Ar trebui să menţionez ca IBM chiar incerca sa 241 transforme programul intr-unul liber, şi ulterior a adoptat o licenta sub 242 care programul era liber şi „open source”, dar la data anuntului, programul 243 nu era nici liber şi nici open source.)</p> 244 245 <p> 246 Iată şi cum Cygnus Solutions, care a apărut ca o companie de software liber 247 şi ulterior s-a reprofilat (ca să zicem aşa) pe software privat, îşi făcea 248 publicitate la programele private:</p> 249 250 <blockquote><p> 251 Cygnus Solutions este un lider în piaţa open source şi tocmai a lansat două 252 produse pe piaţa [GNU/]Linux. 253 </p></blockquote> 254 255 <p> 256 Spre deosebire de IBM, Cygnus nu a încercat să transforme aceste programe în 257 software liber, iar programele nu erau libere nici pe departe. Dar Cygnus nu 258 spunea că e vorba de Ssoftware open source”, ci doar folosea termenul ca să 259 dea cititorilor neatenţi această impresie.</p> 260 261 <p> 262 Aceste observaţii conduc la concluzia că în realitate înregistrarea mărcii 263 nu ar fi soluţionat problemele cu noţiunea de „open source”.</p> 264 265 <h3 id="newinnovember">Neînţelegeri(?) privind software-ul „open source”</h3> 266 267 <p> 268 Definiţia software-ului open source este suficient de clară, şi e evident că 269 programele tipice ne-libere nu se încadrează în ea. Aşa că de ce să nu 270 credem că o „Companie Open Source” ar desemna una ale cărei produse sunt 271 într-adevăr software liber? (sau ceva similar), nu? Din păcate, numeroase 272 companii încearcă să-i dea un sens diferit.</p> 273 274 <p> 275 La îintâlnirea de „Ziua creatorilor de open source” din august 1998, mai 276 mulţi producători comerciali invitaţi au spus că intenţionează să păstreze 277 ca software liber (sau „open source”) doar o parte a produselor lor. Scopul 278 activităţii lor este să creeze add-on-uri private (software sau <a 279 href="/philosophy/free-doc.html">manuale</a>) în scopul vânzării către 280 utilizatorii softului liber. Şi aceiaşi producători solicită să fie priviţi 281 ca parte legitimă a comunităţii noastre, deoarece o parte din bani este 282 donată în scopul dezvoltării software-ului liber.</p> 283 284 <p> 285 De fapt, aceste companii încearcă să câştige eticheta de succes a „open 286 source” pentru produsele lor private — chiar dacă acestea nu sunt software 287 open source — deoarece au relaţii cu software-ul liber sau din cauză că 288 aceeaşi companie produce şi unele forme de software liber. (Un fondator de 289 companie a spus suficient de clar că ar dedica pachetului cu software liber 290 pe care îl sprijină, atât de puţin efort pe cât ar putea suporta 291 comunitatea..)</p> 292 293 <p> 294 De-a lungul anilor, numeroase companii au contribuit la dezvoltarea 295 software-ului liber. Unele din aceste companii au dezvoltat în principal 296 software non-liber, dar cele două activităţi erau separate; aşa încât puteam 297 să ignorăm produsele lor non-libere şi să colaborăm cu ei în proiectele 298 implicând software liber. Şi puteam să le mulţumim sincer ulterior pentru 299 contribuţiile lor la software-ul liber, fără să ne preocupe restul 300 activităţii lor.</p> 301 302 <p> 303 Cu companiile noi nu mai putem face acelaşi lucru, deoarece nu ne 304 permit. Aceste companii încearcă în mod intenţionat să creeze confuzie în 305 public între activităţile lor; ele doresc să privim software-ul lor 306 non-liber la fel de favorabil ca o contribuţie reală a lor, chiar dacă o 307 asemenea contribuţie nu există. Se prezintă ca fiind „companii open source”, 308 în speranţa că vom avea un brusc sentiment de simpatie pentru ei, şi că vom 309 urma acest sentiment de simpatie în legătură cu ei.</p> 310 311 <p> 312 Această practică lipsită de onestitate nu ar fi mai puţin dăunătoare dacă ar 313 fi făcută în legătură cu software-ul liber. Dar companiile nu au acelaşi 314 sentiment vis-a-vis de software-ul liber; probabil că asociaţia conceptului 315 cu idealismul îl face nepotrivit. Conceptul de „open source” însă deschide 316 larg posibilităţile de speculaţie.</p> 317 318 <p> 319 La o expoziţie comercială în 1998, dedicată sistemului de operare adeseori 320 numit „<a href="/gnu/linux-and-gnu.html">Linux</a>”, vorbitorul era un 321 manager al unei companii celebre de software. Probabil că fusese invitat în 322 temeiul deciziei companiei sale de a „sprijini” acest sistem. Din 323 nefericire, forma lor de „sprijin” consta în producţia de software non-liber 324 care utiliza sistemul de operare — cu alte cuvinte, folosea comunitatea 325 noastră ca piaţă de desfacere, dar nu contribuia la ea.</p> 326 327 <p> 328 Vorbitorul a declarat, „În nici un caz nu o să ne transformăm produsele în 329 open source, dar poate o să le facem open source ‚intern’. Dacă permitem 330 serviciilor noastre de suport tehnic să aibă acces la codul-sursă, ar putea 331 rezolva bug-urile semnalate de clienti, şi am putea astfel să ne îmbunătăţim 332 produsele şi serviciile oferite”. (Citatul nu este absolut fidel, fiindcă nu 333 am transcris cuvântarea, dar aceasta era ideea).</p> 334 335 <p> 336 După cuvântare, oameni din public mi-au spus „Nu a priceput nimic”. Aşa să 337 fie? Ce să nu priceapă?</p> 338 339 <p> 340 Acel manager a priceput cum stau lucrurile cu mişcarea open source. Mişcarea 341 open source nu vorbeşte deloc despre libertate, ci doar despre acordarea 342 posibilităţii, către utilizatori, de a studia codul sursă şi de a ajuta la 343 îmbunătăţirea acestuia pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai 344 substanţială. Managerul a înţeles perfect, şi, deloc dispus să aplice 345 conceptul în întregime, lua în considerare implementarea lui parţială, în 346 interiorul companiei sale.</p> 347 348 <p> 349 Ceea ce însă într-adevăr nu înţelesese era ceea ce „open source” nici nu 350 însemna: faptul că utilizatorii <em>merită</em> libertate.</p> 351 352 <p> 353 Răspândirea ideii de libertate este o treabă grea — şi e nevoie de ajutorul 354 vostru. Proiectul GNU o să folosească în continuare noţiunea de „software 355 liber”. Dacă consideraţi că libertatea şi comunitatea sunt importante prin 356 ele însele — nu prin avantajele pe care le aduc — vă rugăm să vă alăturaţi 357 nouă în promovarea ideii de „software liber”.</p> 358 359 <!-- The archived version is truncated. 360 <p> 361 362 Joe Barr wrote an article called 363 <a href="http://web.archive.org/web/20080703140137/http://www.itworld.com/LWD010523vcontrol4">Live and 364 let license [archived]</a> that gives his perspective on this issue.</p> 365 --> 366 367 <hr /> 368 <blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a 369 href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free 370 Software, Free Society: The Selected Essays of Richard 371 M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote> 372 373 <div class="translators-notes"> 374 375 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> 376 </div> 377 </div> 378 379 <!-- for id="content", starts in the include above --> 380 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> 381 <div id="footer"> 382 <div class="unprintable"> 383 384 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a 385 href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a 386 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și 387 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a 388 href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> 389 390 <p> 391 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, 392 replace it with the translation of these two: 393 394 We work hard and do our best to provide accurate, good quality 395 translations. However, we are not exempt from imperfection. 396 Please send your comments and general suggestions in this regard 397 to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> 398 399 <web-translators@gnu.org></a>.</p> 400 401 <p>For information on coordinating and submitting translations of 402 our web pages, see <a 403 href="/server/standards/README.translations.html">Translations 404 README</a>. --> 405 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la 406 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu 407 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile 408 dvs. generale în această privință la <a 409 href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> 410 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru 411 paginile noastre, consultați <a 412 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> 413 </div> 414 415 <p>Copyright © 1998, 1999, 2000, 2001 Free Software Foundation, Inc.</p> 416 417 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" 418 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative 419 Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p> 420 421 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> 422 <div class="translators-credits"> 423 424 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> 425 Tradus de Octavian Curelea</div> 426 427 <p class="unprintable"><!-- timestamp start --> 428 Actualizat la: 429 430 $Date: 2016/12/12 18:55:00 $ 431 432 <!-- timestamp end --> 433 </p> 434 </div> 435 </div> 436 </body> 437 </html>