copyright-and-globalization.html (79342B)
1 <!--#set var="PO_FILE" 2 value='<a href="/philosophy/po/copyright-and-globalization.ro.po"> 3 https://www.gnu.org/philosophy/po/copyright-and-globalization.ro.po</a>' 4 --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/copyright-and-globalization.html" 5 --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" 6 --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2011-09-20" --> 7 8 <!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> 9 <!-- Parent-Version: 1.86 --> 10 11 <!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> 12 <title>Copyrightul și globalizarea în era rețelelor de calculatoare - Proiectul GNU 13 - Fundația pentru Software Liber</title> 14 15 <!--#include virtual="/philosophy/po/copyright-and-globalization.translist" --> 16 <!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> 17 <!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> 18 <h2>Copyrightul și globalizarea în era rețelelor de calculatoare</h2> 19 20 <p> 21 <i>Aceasta este o transcriere editată a unui discurs ținut la <abbr 22 title="Massachusetts Institute of Technology">MIT</abbr> în Forumul de 23 Comunicări, joi, 19 aprilie 2001 între 17:00 - 19:00</i></p> 24 25 <p> 26 <b>DAVID THORBURN, moderator</b>: Vorbitorul nostru de astăzi, Richard 27 Stallman, este o figură legendară în lumea programării, iar experiența mea 28 de a încerca să găsesc un partener care să împartă podiumul cu el a fost 29 instructivă. Un distins profesor de la <abbr>MIT</abbr> mi-a spus că 30 Stallman trebuie înțeles ca o figură carismatică dintr-o parabolă biblică 31 — un fel de lecție-snoavă din Vechiul Testament. „Imaginează-ți”, mi-a 32 spus, „un Moise sau un Ieremia — mai bine un Ieremia”. Și eu am zis 33 „ei, asta-i foarte admirabil.</p> 34 <p> 35 Asta este minunat. Îmi confirmă senzația despre genul de contribuție pe care 36 el a adus-o lumii. Atunci de ce eziți să împarți podiumul cu el?” Răspunsul 37 lui: „Ca și Ieremia sau Moise, el m-ar copleși pur și simplu. Nu voi apărea 38 în aceeași comisie cu el, dar, dacă mi-ai cere să numesc cinci oameni în 39 viață care ne-au ajutat cu adevărat pe toți, Richard Stallman ar fi unul 40 dintre ei”.</p> 41 <p> 42 <b>RICHARD STALLMAN</b>: S-ar cuveni [să încep prin a explica de ce am 43 refuzat să permit ca acest Forum să fie difuzat pe web], în caz că nu este 44 clar care este problema: Software-ul folosit pentru difuzarea pe web îi cere 45 utilizatorului să descarce un anumit software pentru a primi emisiunea. Acel 46 software nu este software liber. Este disponibil gratuit, dar numai ca 47 executabil, care este o înșiruire misterioasă de numere.</p> 48 <p> 49 Este secret ce face el. Nu-l poți studia; nu-l poți schimba; și desigur nu-l 50 poți publica în propria ta versiune modificată. Iar acestea sunt printre 51 libertățile esențiale în definiția „software-ului liber”.</p> 52 <p> 53 Așadar, dacă vreau să fiu un militant sincer pentru software-ul liber, nu 54 pot să mă plimb și să țin discursuri, apoi să pun presiune pe oameni să 55 folosească software neliber. Mi-aș submina propria cauză. Iar dacă nu arăt 56 că îmi iau principiile în serios, nu mă pot aștepta ca alții să le ia în 57 serios.</p> 58 <p> 59 Totuși, acest discurs nu este despre software liber. După ce lucrasem la 60 mișcarea pentru software liber mai mulți ani și oamenii începuseră să 61 folosească unele părți din sistemul de operare GNU, am început să primesc 62 invitații să țin discursuri [unde]... oamenii m-au întrebat: „Cum se 63 generalizează ideile despre libertate pentru utilizatorii de software la 64 alte clase de lucruri?”</p> 65 <p> 66 Și, desigur, oamenii întrebau lucruri naive ca „ar trebui ca hardware-ul să 67 fie liber?” „Ar trebui ca acest microfon să fie liber?”</p> 68 <p> 69 Ei bine, ce înseamnă asta? S-ar cuveni să fii liber să-l copiezi și să-l 70 modifici? În ce privește modificarea, dacă cumperi microfonul, nimeni nu te 71 va opri să-l modifici. Iar în ce privește copierea, nimeni nu deține un 72 copiator de microfoane. În afară de „Star Trek”, acele lucruri nu 73 există. Poate într-o zi vor exista analizoare și asambloare și chiar va fi 74 posibil să copiezi un obiect fizic, iar atunci aceste întrebări, dacă ai 75 voie să faci aceasta, vor deveni foarte importante. Vom vedea companiile 76 agroindustriale cum încearcă să-i împiedice pe oameni să copieze mâncarea, 77 și aceea va deveni o dispută politică majoră, dacă acea capacitate 78 tehnologică va exista vreodată. Nu știu dacă va fi așa; este doar o 79 speculație în prezent.</p> 80 <p> 81 Dar pentru alte feluri de informație, poți ridica această problemă, pentru 82 că, teoretic, orice fel de informație care poate fi stocată într-un 83 calculator poate fi copiată și modificată. Așadar, chestiunile etice ale 84 software-ului liber, chestiunile despre dreptul unui utilizator de a copia 85 și modifica software-ul, sunt aceleași cu întrebările legate de alte feluri 86 de informații publicate. Acum, eu nu vorbesc despre informații private, de 87 exemplu informațiile personale, care nu sunt concepute să fie disponibile 88 publicului. Vorbesc despre drepturile pe care ar trebui să le aveți dacă 89 obțineți copii ale unor date publicate când nu există nicio tentativă de a 90 le ține secrete.</p> 91 <p> 92 Pentru a-mi explica ideile privind subiectul, aș vrea să trec în revistă 93 istoria distribuirii informației și a copyrightului. În antichitate, cărțile 94 se scriau de mână cu condeiul și oricine știa să citească și să scrie putea 95 copia o carte cam la fel de eficient ca oricine altcineva. Cineva care făcea 96 aceasta toată ziua probabil devenea ceva mai priceput, dar nu exista o 97 diferență imensă. Și, deoarece copiile erau făcute una câte una, nu exista o 98 economie de scară. Să faci zece cópii dura de zece ori mai mult decât să 99 faci o copie. Nimic nu forța nici centralizarea; o carte putea fi copiată 100 oriunde.</p> 101 <p> 102 Din cauza acestei tehnologii, din cauză că ea nu impunea cópii identice, în 103 lumea antică nu exista aceeași diviziune totală între copierea unei cărți și 104 scrierea unei cărți. Există pași intermediari care aveau sens. Înțelegeau 105 ideea de autor. Știau, de pildă, că această piesă a fost scrisă de Sofocle, 106 dar între a scrie o carte și a copia o carte existau alte lucruri utile pe 107 care le puteai face. De exemplu, puteai să copiezi un fragment dintr-o 108 carte, apoi să scrii niște cuvinte noi, apoi să continui să copiezi și să 109 scrii niște cuvinte noi și tot așa. Aceasta se numea „să scrii un 110 comentariu” — era un lucru obișnuit — și aceste comentarii erau 111 apreciate.</p> 112 <p> 113 Puteai, de asemenea, să copiezi un pasaj dintr-o carte, apoi să scrii alte 114 cuvinte și să copiezi un pasaj dintr-altă carte, apoi să continui să scrii 115 și tot așa, și aceasta avea drept rezultat un compendiu. Și compendiile au 116 fost folositoare. Există opere care s-au pierdut, dar părți din ele au 117 supraviețuit când au fost citate în alte cărți care au ajuns mai populare 118 decât originalele. Poate au copiat părțile cele mai interesante, așa că 119 oamenii au făcut o mulțime de cópii după acestea, dar nu s-au obosit să 120 copieze originalul, pentru că nu era destul de interesant.</p> 121 <p> 122 Din câte cunosc, nu exista niciun fel de copyright în lumea antică. Oricine 123 dorea să copieze o carte o putea copia. Mai târziu a fost inventat tiparul 124 și cărțile au început să fie copiate la tipar. Acum, tiparul nu era doar o 125 îmbunătățire cantitativă a ușurinței copierii. El a afectat în mod inegal 126 diverse tipuri de copiere pentru că introducea o economie de scară 127 inerentă. Cerea multă muncă să creezi matrița și mult mai puțină muncă să 128 faci multe copii identice ale paginii. Așadar, ca rezultat copierea cărților 129 a tins să devină o activitate centralizată de producție în masă. Copiile 130 oricărei cărți erau probabil făcute doar în câteva locuri.</p> 131 <p> 132 Aceasta mai însemna că cititorii de rând nu puteau copia cărți 133 eficient. Numai dacă aveai un tipar puteai face asta. Deci era o activitate 134 industrială.</p> 135 <p> 136 Acum, în primele secole ale tiparului, cărțile tipărite nu au înlocuit 137 complet copierea manuală. Încă se mai făceau cărți copiate de mână, uneori 138 de către oameni bogați, iar alteori de către oameni săraci. Oamenii bogați 139 făceau aceasta pentru a obține o copie deosebit de frumoasă care să arate 140 cât de bogați sunt, iar oamenii săraci o făceau pentru că poate nu aveau 141 destui bani să cumpere o copie tipărită, dar aveau timp să copieze o carte 142 de mână. Vorba cântecului, „Timpul nu este bani când timpul este tot ce ai”.</p> 143 <p> 144 Prin urmare, copierea manuală se mai practica într-o anumită măsură. Cred că 145 în secolul al XIX-lea tipărirea a devenit suficient de ieftină pentru ca și 146 oamenii săraci să-și permită cărți tipărite dacă știau carte.</p> 147 <p> 148 Copyrightul a fost dezvoltat în paralel cu folosirea tiparului și, dându-se 149 tehnologia tiparului, a avut efectul unui regulament industrial. El nu 150 limita ce puteau face cititorii; el limita ce puteau face editorii și 151 autorii. Copyrightul în Anglia a fost inițial o formă de cenzură. Trebuia să 152 obții permisiunea guvernului ca să publici o carte. Dar ideea s-a 153 schimbat. Pe timpul Constituției SUA, oamenii au ajuns la o idee diferită 154 despre scopul copyrightului și cred că acea idee a fost acceptată și în 155 Anglia.</p> 156 <p> 157 Pentru Constituția SUA s-a propus ca autorii să aibă dreptul la un 158 copyright, un monopol pe copierea cărților lor. Această propunere a fost 159 respinsă. În locul ei, a fost adoptată o propunere cu o diferență crucială, 160 anume că, în scopul promovării progresului, Parlamentul avea opțiunea de a 161 înființa un sistem de copyright care să creeze aceste monopoluri. Deci 162 monopolurile, conform Constituției SUA, nu există pentru beneficiul celor 163 care le dețin; ele există pentru promovarea progresului 164 științei. Monopolurile sunt acordate autorilor ca o modalitate de a le 165 modifica comportamentul și a-i convinge să facă ceva ce servește publicului.</p> 166 <p> 167 Așadar, scopul este să fie scrise și publicate mai multe cărți pe care alți 168 oameni să le poată citi. Și se crede că aceasta contribuie la sporirea 169 activității literare, sporirea scrierilor științifice și din alte domenii, 170 iar astfel societatea învață. Acesta este scopul care trebuie 171 servit. Crearea monopolurilor private a fost doar un mijloc pentru atingerea 172 unui scop, iar scopul este unul public.</p> 173 <p> 174 Copyrightul în epoca tiparului era destul de blând fiindcă era un regulament 175 industrial. El îngrădea numai activitățile editorilor și ale 176 autorilor. Bine, într-un sens strict, oameni săraci care copiau cărți manual 177 probabil încălcau și ei copyrightul. Dar nimeni nu a încercat măcar să le 178 impună copyrightul pentru că acesta era înțeles ca un regulament industrial.</p> 179 <p> 180 Copyrightul în epoca tiparului era, de asemenea, ușor de impus deoarece 181 trebuia impus numai acolo unde exista un editor, iar editorii, prin natura 182 lor, se făceau cunoscuți. Dacă încerci să vinzi cărți, trebuie să le spui 183 oamenilor unde să vină pentru a le cumpăra. Nu trebuie să intri în casa 184 fiecăruia ca să impui copyrightul.</p> 185 <p> 186 Și, în sfârșit, copyrightul poate să fi fost un sistem benefic în acel 187 context. Copyrightul în SUA este considerat de către erudiții în drept un 188 schimb, un troc între public și autori. Publicul renunță la o parte din 189 dreptul său natural de a face cópii, iar în schimb obține ca beneficiu mai 190 multe cărți scrise și publicate.</p> 191 <p> 192 Este acesta un schimb avantajos? Ei bine, când publicul general nu poate 193 face cópii pentru că ele pot fi făcute eficient doar la tipografii — 194 și cei mai mulți oamenii nu posedă o tipografie — rezultatul este că 195 publicul general renunță la o libertate pe care nu o poate exercita, o 196 libertate fără valoare practică. Așadar, dacă ai ceva ce este un produs 197 secundar al vieții tale și este inutil și dacă ai ocazia să îl schimbi 198 pentru altceva de valoare, ieși în câștig. Și de aceea copyrightul poate a 199 fost un târg avantajos pentru publicul acelei vremi.</p> 200 <p> 201 Dar contextul este în schimbare și aceasta trebuie să schimbe evaluarea 202 noastră etică a copyrightului. Acum, principiile etice de bază nu sunt 203 schimbate de progresele tehnologice; ele sunt prea fundamentale pentru a fi 204 afectate de astfel de eventualități. Dar decizia noastră față de orice 205 întrebare ține de consecințele alternativelor disponibile, iar consecințele 206 unei alegeri se pot schimba atunci când contextul se schimbă. Exact asta se 207 întâmplă în domeniul legii copyrightului, pentru că era tiparului este pe 208 sfârșite, făcând treptat loc erei rețelelor de calculatoare.</p> 209 <p> 210 Rețelele de calculatoare și tehnologia informației digitale ne readuc într-o 211 lume care seamănă mai mult cu lumea antică, în care oricine știe să citească 212 și poate folosi informația o poate și copia și poate face cópii la fel de 213 ușor ca oricine altcineva. Sunt copii perfecte și sunt la fel de bune ca 214 orice copii pe care le poate face altcineva. Deci centralizarea și economia 215 de scară introduse de tipar și de tehnologiile similare sunt în curs de 216 dispariție.</p> 217 <p> 218 Acest context schimbător schimbă și modul în care operează legea 219 copyrightului. Vedeți, legea copyrightului nu mai servește ca un regulament 220 industrial; acum, ea este o restricție draconică asupra publicului larg. Pe 221 vremuri era o restricție asupra editorilor pentru binele autorilor. Acum, la 222 modul practic, este o restricție asupra publicului pentru binele 223 editorilor. Copyrightul era blând și necontroversat. El nu restricționa 224 publicul general. Acum aceasta nu mai este adevărat. Dacă ai un calculator, 225 editorii au drept prioritate maximă să te restricționeze. Copyrightul era 226 ușor de impus pentru că era o restricție doar asupra editorilor, care erau 227 ușor de găsit, iar ceea ce publicau ei era ușor de văzut. Acum, copyrightul 228 este o restricție asupra fiecăruia dintre voi. Aplicarea lui necesită 229 supraveghere — o intruziune — și pedepse aspre și vedem aceste 230 lucruri ridicate la rang de lege în SUA și în alte țări.</p> 231 <p> 232 Și, se putea argumenta, copyrightul era un schimb avantajos pentru public 233 pentru că publicul renunța la niște libertăți pe care nu le putea 234 exercita. Ei bine, acum el poate exercita aceste libertăți. Ce faci dacă ai 235 un produs secundar care îți era inutil și pe care obișnuiai să-l vinzi, iar 236 apoi, dintr-o dată, descoperi că îl poți folosi? Îl poți consuma, 237 utiliza. Ce faci? Nu mai faci comerț cu el; îl păstrezi. Și asta ar dori 238 publicul, în mod natural, să facă. 239 Aceasta face publicul oricând i se dă șansa de a-și exprima preferința; 240 păstrează o parte din această libertate și o exercită. Napster este un 241 exemplu faimos de cum decide publicul să-și exercite libertatea de a copia 242 în loc să renunțe le ea. Deci pentru a acomoda legea copyrightului la 243 circumstanțele de astăzi, natural ar fi să reducem puterea pe care o primesc 244 deținătorii de copyright, să reducem cantitatea de restricții pe care ei le 245 impun publicului și să sporim libertatea pe care o păstrează publicul.</p> 246 <p> 247 Dar nu asta vor să facă editorii. Ce vor ei este exact opusul. Ei vor să 248 mărească puterile copyrightului până la punctul în care ei dețin controlul 249 ferm al oricărei folosiri a informației. Aceasta a condus la legi care au 250 generat o creștere nemaiîntâlnită a puterilor copyrightului. Libertăți pe 251 care publicul le avea în epoca tiparului sunt acum revocate.</p> 252 <p> 253 De exemplu, să ne uităm la e-cărți. Se face enorm de multă reclamă 254 e-cărților; n-ai cum să o eviți. Am zburat cu avionul în Brazilia și în 255 revista oferită era un articol care spunea că va dura poate 10 sau 20 de ani 256 până când vom trece cu toții la e-cărți. Evident, acest tip de campanie vine 257 de la cineva care o plătește. De ce fac ei asta? Cred că știu. Motivul este 258 că e-cărțile sunt o ocazie de a răpi câteva din libertățile reziduale pe 259 care cititorii de cărți tipărite le-au avut dintotdeauna și încă le mai au 260 — libertatea, de pildă, de a-i împrumuta o carte prietenului tău sau 261 de a o împrumuta de la bilioteca publică sau de a o vinde unui anticar sau 262 de a cumpăra o carte în mod anonim, fără a lăsa o înregistrare în baza de 263 date despre cine a cumpărat acea carte. Și poate chiar dreptul de a o citi a 264 doua oară.</p> 265 <p> 266 Acestea sunt libertăți pe care editorii ar vrea să le elimine, dar nu pot 267 face asta cu cărțile tipărite, pentru că ar fi o arogare de putere prea 268 evidentă și ar genera un protest public. Așa că au găsit o strategie 269 indirectă: întâi, obțin legislația care să elimine aceste libertăți pentru 270 e-cărți când nu există e-cărți; ca să nu fie controverse. Nu există 271 utilizatori deja existenți de e-cărți care sunt obișnuiți cu libertățile lor 272 și și le vor apăra. Aceasta au obținut cu Digital Millennium Copyright Act 273 în 1998. Apoi, introduc e-cărțile și treptat îi fac pe toți să comute de la 274 cărți tipărite la e-cărți și, în final, rezultatul este că cititorii și-au 275 pierdut aceste libertăți fără să fi existat vreun moment când libertățile le 276 erau luate și când ei ar fi putut să lupte ca să și le păstreze.</p> 277 <p> 278 Vedem, în același timp, eforturi de a răpi libertatea oamenilor de a folosi 279 alte tipuri de lucrări publicate. De exemplu, filmele care sunt pe DVD-uri 280 sunt publicate într-un format cifrat care a fost secret — era conceput 281 să fie secret — și singurul mod în care companiile de filme ți-ar fi 282 spus formatul, ca să faci un DVD player, era dacă semnai un contract să 283 incluzi anumite restricții în player, cu rezultatul că publicul ar fi fost 284 oprit chiar și de la a-și exercita pe deplin drepturile lui legale. Apoi, 285 câțiva programatori isteți din Europa au descoperit formatul DVD-urilor și 286 au scris un pachet de software liber care să citească un DVD. Astfel a 287 devenit posibil să folosiți software liber împreună cu sistemul de operare 288 GNU+Linux ca să vă uitați la DVD-ul pe care l-ați cumpărat, care este o 289 acțiune perfect legitimă. S-ar cuveni să puteți face asta cu software liber.</p> 290 <p> 291 Dar companiile de filme au obiectat și au mers la tribunal. Vedeți, 292 companiile de filme făceau pe vremuri o mulțime de filme cu un savant nebun 293 căruia cineva îi spunea „dar, Doctore, există lucruri pe care Omul nu este 294 menit să le cunoască”. Probabil s-au uitat prea mult la propriile lor filme, 295 căci au ajuns să creadă că formatul DVD este ceva ce Omul nu este menit să 296 cunoască. Și au obținut o decizie judecătorească pentru cenzura totală a 297 software-ului de redat DVD-uri. A fost interzis chiar și să pui o legătură 298 către un site unde această informație este disponibilă legal în afara 299 SUA. S-a făcut un apel împotriva acestei decizii. Am semnat și eu o scurtă 300 expunere ca prieten al tribunalului [<em>n. trad.</em> amicus curiae], mă 301 mândresc să o spun, deși joc un rol mic în acea bătălie.</p> 302 <p> 303 Guvernul SUA a intervenit direct pentru tabăra adversă. Aceasta nu este o 304 surpriză dacă luăm în calcul de ce Digital Millennium Copyright Act a trecut 305 în primul rând. Motivul este sistemul de finanțare a campaniilor pe care îl 306 avem în SUA, care este, în esență, un sistem de mită legalizată în care 307 candidații sunt cumpărați de companii înainte ca măcar să fie aleși. Și, 308 desigur, ei știu cine le este stăpân — știu pentru cine lucrează 309 — și trec legi care să le dea companiilor puteri mai mari.</p> 310 <p> 311 Ce se va întâmpla cu această bătălie, nu știm. Dar între timp Australia a 312 trecut o lege asemănătoare și Europa aproape a terminat de adoptat una; deci 313 planul este să nu lase nici un loc pe pământ unde această informație să 314 poată fi pusă la dispoziția oamenilor. Dar SUA rămâne liderul mondial în 315 încercarea de a opri publicul să distribuie informații care au fost 316 publicate.</p> 317 <p> 318 SUA nu este totuși prima țară care a făcut din asta o prioritate. Uniunea 319 Sovietică îi dădea o mare importanță. Acolo, această copiere și 320 redistribuire neautorizată se numea Samizdat și, pentru a o stârpi, au 321 dezvoltat o serie de metode: întâi, gărzi care să păzească fiecare 322 echipament de copiat ca să vadă ce copiază lumea și să prevină copierea 323 clandestină. A doua, pedepse aspre pentru cine era prins făcând copii 324 ilegale. Puteai fi trimis în Siberia. A treia, racolarea informatorilor, 325 cerința ca toată lumea să-și toarne vecinul și colegii la serviciul de 326 informații. A patra, răspunderea colectivă — Tu! Tu ai să păzești acel 327 grup! Dacă îl prind pe vreunul din ei copiind, tu intri la pușcărie. Așa că 328 păzește-i intens. Și a cincea, propaganda, începând din copilărie să-i 329 convingă pe toți că numai un oribil dușman al poporului ar face vreodată 330 copii ilegale.</p> 331 <p> 332 SUA folosește aceste metode acum. Întâi, gărzi care să păzească 333 echipamentele de copiere. Ei bine, în magazinele de copiat, au gărzi umane 334 care verifică ce copiezi. Dar gărzile umane care să supravegheze ce copiezi 335 pe calculatorul tău ar fi prea scumpe; manopera este prea scumpă. De aceea 336 au gărzi robotice. Acesta este scopul Digital Millennium Copyright 337 Act. Acest software stă pe calculatorul tău; este singurul mod în care poți 338 accesa anumite date și el te împiedică să le copiezi.</p> 339 <p> 340 Există un plan de a introduce acest software pe fiecare disc dur, astfel 341 încât s-ar putea afla pe discul vostru fișiere pe care nici nu le puteți 342 accesa decât dacă obțineți de la un server de rețea permisiunea să accesați 343 acel fișier. Și să ocoliți acest software sau chiar și să le spuneți altora 344 cum să-l ocolească este un delict.</p> 345 <p> 346 A doua, pedepse aspre. Acum câțiva ani, dacă făceai cópii după ceva și le 347 dădeai prietenilor tăi ca să-i ajuți, nu era un delict. Nu a fost niciodată 348 un delict în SUA. Apoi au făcut din aceasta un delict de gravitate maximă, 349 astel că puteți intra la închisoare ani de zile dacă împărțiți ceva cu 350 vecinul vostru.</p> 351 <p> 352 A treia, informatorii. Poate ați observat reclamele de la televizor, 353 reclamele din metrourile din Boston rugându-i pe oameni să-și pârască 354 colegii la serviciul de informații, care oficial se numește Asociația 355 Dezvoltatorilor de Software.</p> 356 <p> 357 Și a patra, răspunderea colectivă. În SUA, aceasta s-a făcut prin recrutarea 358 furnizorilor de servicii Internet, făcându-i răspunzători legal pentru tot 359 ce oferă spre descărcare clienții lor. Singurul mod în care pot evita să fie 360 găsiți răspunzători este dacă au o procedură invariabilă de a deconecta sau 361 șterge informația în termen de două săptămâni după o plângere. Acum numai 362 câteva zile am auzit că un site inteligent de protest care critica Citibank 363 pentru niște reguli murdare ale lor a fost deconectat în acest fel. În 364 zilele noastre, nici măcar nu ai dreptul la un proces; pur și simplu ți se 365 deconectează site-ul.</p> 366 <p> 367 Și, în cele din urmă, propaganda, începând din copilărie. De aceea se 368 folosește cuvântul „pirat”. Dacă vă amintiți acum câțiva ani, termenul 369 „pirat” li se aplica editorilor care nu-l plăteau pe autor. Dar acum el a 370 fost întors complet pe dos. Li se aplică membrilor publicului care scapă de 371 sub controlul editorului. El este folosit pentru a-i convinge pe oameni că 372 numai un urât dușman al poporului ar face vreodată copii interzise. Spune că 373 „a împărți cu vecinul tău este echivalent moral cu a ataca o navă”. Sper că 374 nu sunteți de acord cu asta și, dacă nu sunteți, sper că veți refuza să 375 folosiți cuvântul astfel.</p> 376 <p> 377 Așadar, editorii cumpără legi pentru a-și da lor înșiși mai multă putere. În 378 plus, extind și durata în timp a copyrightului. Constituția SUA spune că 379 copyrightul trebuie să dureze un timp limitat, dar editorii vor ca el să 380 dureze veșnic. Totuși, să schimbi constituția ar fi cam dificil, așa că au 381 găsit o cale mai ușoară care obține același rezultat. La fiecare 20 de ani, 382 ei extind retroactiv copyright-ul cu 20 de ani. Deci rezultatul este că, la 383 orice moment, copyright-ul durează, nominal, o anumită perioadă și orice 384 copyright dat va expira nominal într-o zi. Dar nu se ajunge niciodată la 385 acea expirare pentru că fiecare copyright este extins cu 20 de ani la 386 fiecare 20 de ani; astfel, nicio operă nu va mai intra în domeniul 387 public. Acesta a fost numit „copyright perpetuu în rate”.</p> 388 <p> 389 Legea din 1998 care a extins copyrightul cu 20 de ani este cunoscută ca 390 „Actul Mickey Mouse pentru Extinderea Copyrightului” deoarece unul dintre 391 sponsorii acestei legi a fost Disney. Disney și-a dat seama că copyrightul 392 pe Mickey Mouse avea să expire, iar ei nu vor ca aceasta să se întâmple 393 vreodată, fiindcă fac mulți bani de pe urma acelui copyright.</p> 394 <p> 395 Acum, titlul original al acestei expuneri trebuia să fie „Copyrightul și 396 globalizarea”. Dacă priviți globalizarea, vedeți că ea este efectuată 397 printr-un număr de prevederi create în numele eficienței economice sau prin 398 așa numite tratate de comerț liber, care sunt concepute să le dea 399 companiilor putere deasupra legilor și a prevederilor. Ele nu se referă cu 400 adevărat la comerțul liber. Ele se referă la un transfer al puterii: să 401 îndepărteze puterea de a decide legile de la cetățenii oricărei țări care 402 s-ar putea gândi la propriile interese și să dea acea putere companiilor 403 care nu se gândesc la interesele acelor cetățeni.</p> 404 <p> 405 Democrația este problema în viziunea lor, iar aceste tratate sunt gândite să 406 pună capăt problemei. De exemplu, <abbr title="Tratatul Nord-American pentru 407 Comerț Liber">NAFTA</abbr> chiar conține dispoziții, cred, permițând 408 companiilor să dea în judecată alt guvern pentru a se descotorosi de o lege 409 care consideră ei că interferează cu profiturile lor în respectiva 410 țară. Așadar, companiile străine au mai multă putere decât cetățenii țării.</p> 411 <p> 412 Acestea sunt încercări care se fac de a extinde acest sistem dincolo de 413 <abbr>NAFTA</abbr>. De exemplu, acesta este unul din scopurile așa-numitei 414 zonei de comerț liber a Americilor, să extindă acest principiu la toate 415 țările din America de Sud și din Caraibe, iar acordul multilateral despre 416 investiții era conceput să-l împrăștie în toată lumea.</p> 417 <p> 418 Un lucru pe care l-am văzut în anii '90 este că aceste tratate încep să 419 impună copyrightul prin toată lumea, în feluri mai puternice și mai 420 restrictive. Aceste tratate nu sunt tratate de comerț liber. Ele sunt 421 tratate de comerț controlate de corporații, folosite pentru a le da 422 corporațiilor controlul asupra comerțului mondial, cu intenția de a elimina 423 comerțul liber.</p> 424 <p> 425 Când SUA era o țară în curs de dezvoltare în secolul al XIX-lea, SUA nu a 426 recunoscut copyrighturile străine. Aceasta a fost o decizie luată cu grijă 427 și a fost o decizie inteligentă. S-a admis că ar fi dezavantajos ca SUA să 428 recunoască copyrighturile străine, că ar suge capital și nu ar face prea 429 mult bine.</p> 430 <p> 431 Aceeași logică s-ar aplica astăzi țărilor în curs de dezvoltare, dar SUA are 432 suficientă putere ca să le forțeze să treacă peste propriile interese. De 433 fapt, este o greșeală să vorbim despre interesele țărilor în acest 434 context. De fapt, cred că majoritatea ați auzit despre absurditatea de a 435 încerca să judeci interesul public însumând averea tuturor. Dacă americanii 436 din pătura de mijloc are pierde un miliard de dolari, iar Bill Gates ar 437 câștiga două miliarde, ar ieși americanii în general în câștig? Ar fi asta 438 bine pentru America? Dacă te uiți numai la total, parcă ar fi bine. Totuși, 439 acest exemplu arată că totalul este un mod greșit de a judeca pentru că Bill 440 Gates nu are neapărat nevoie de două miliarde de dolari, pe când o pierdere 441 de un miliard pentru alți oameni care nu au avut mult nici la început poate 442 fi dureroasă. 443 Ei bine, într-o discuție despre aceste tratate comerciale, când auziți 444 oamenii vorbind despre interesele cutărei sau cutărei țări, ceea ce fac 445 pentru fiecare țară este să adune venitul tuturor. Bogații și săracii sunt 446 însumați. Și asta este de fapt o scuză ca să aplice aceeași absurditate ca 447 să vă determine să ignorați efectul asupra distribuției bogăției în țară, să 448 ignorați dacă tratatul va face distribuția și mai inegală, așa cum a făcut 449 în SUA.</p> 450 <p> 451 Deci nu interesul SUA este servit când copyrightul este impus în toată 452 lumea. Sunt interesele unor proprietari de companii, dintre care mulți sunt 453 în SUA, iar unii în alte țări. În nici un caz nu servește interesul public.</p> 454 <p> 455 Dar ce ar fi rezonabil de făcut? Dacă credem în scopul copyrightului 456 enunțat, de pildă, în Constituția SUA, scopul promovării progresului, ce 457 tactici inteligente am putea folosi în era rețelelor de calculatoare? 458 Desigur, în loc să creștem puterea copyrightului, trebuie să o reducem 459 pentru a da publicului larg o zonă de libertate în care să poată folosi 460 beneficiile tehnologiei digitale, să poată folosi rețelele de 461 calculatoare. Dar cât de departe trebuie să împingem aceasta? Este o 462 întrebare interesantă, pentru că nu cred că ar trebui neapărat să eliminăm 463 total copyrightul. 464 Ideea de a da la schimb niște libertăți pentru mai mult progres ar putea 465 încă fi un târg avantajos la un anumit nivel, chiar dacă copyrightul 466 tradițional renunță la prea multă libertate. Dar ca să ne gândim la aceasta 467 în mod inteligent, primul lucru pe care trebuie să-l recunoaștem este că nu 468 există niciun motiv să uniformizăm totul. Nu există niciun motiv să insistăm 469 să facem același troc pentru toate tipurile de opere.</p> 470 <p> 471 De fapt, deja nu se mai întâmplă aceasta, pentru că există multe excepții 472 pentru muzică. Muzica este tratată foarte diferit sub legea 473 copyrightului. Dar insistența arbitrară asupra uniformității este folosită 474 de editori într-un mod deștept. Ei aleg un caz special aparte și construiesc 475 un argument că, în acel caz special, ar fi avantajos să avem atât 476 copyright. Apoi spun că, de dragul uniformității, trebuie să fie atât 477 copyright pentru toate. Deci, desigur, ei aleg cazul special unde pot 478 construi cel mai solid argument, chiar dacă este un caz special rar și nu 479 foarte important în ansamblu.</p> 480 <p> 481 Dar poate ar trebui să avem atât copyright pentru acel caz special în 482 particular. Nu trebuie să plătim același preț pentru tot ce cumpărăm. O mie 483 de dolari pentru o mașină nouă poate fi un chilipir. O mie de dolari pentru 484 o cutie de lapte este o afacere groaznică. Nu ați plăti un preț special 485 pentru tot ce cumpărați în alte domenii ale vieții. De ce ați face-o aici?</p> 486 <p> 487 Trebuie deci să examinăm diversele tipuri de lucrări, și aș vrea să vă 488 propun o cale de a face aceasta.</p> 489 <p> 490 Aceasta include rețete, programe pe calculator, manuale și culegeri, lucrări 491 de referință ca dicționarele și enciclopediile. Pentru toate aceste opere 492 funcționale, cred că problemele sunt la fel ca pentru software și aceleași 493 concluzii li se aplică. Oamenii ar trebui să aibă libertatea chiar și să 494 publice o versiune modificată, pentru că este foarte util să modifici 495 lucrări funcționale. Nevoile tuturor oamenilor nu sunt identice. Dacă eu am 496 scris lucrarea aceasta ca să facă treaba care consider că trebuie făcută, 497 ideea voastră despre treaba pe care vreți să o faceți poate fi 498 diferită. Așadar doriți să modificați această lucrare să facă ce este bine 499 pentru voi. 500 În acel moment, pot exista alți oameni cu nevoi similare cu ale voastre, iar 501 versiunea voastră modificată poate fi bună pentru ei. Oricine gătește știe 502 aceasta și s-a știut asta de sute de ani. Este normal să faci cópii după 503 rețete și să le dai altor oameni, și este normal și să schimbi o 504 rețetă. Dacă schimbați o rețetă și gătiți după ea pentru prietenii voștri și 505 ei o mănâncă cu plăcere, s-ar putea să vă întrebe „Îmi dai și mie rețeta?” 506 Atunci poate o veți scrie versiunea voastră și le veți da cópii. Este exact 507 același lucru pe care mult mai târziu am început să-l facem în comunitatea 508 de software liber.</p> 509 <p id="opinions"> 510 Aceasta este o clasă de lucrări. A doua clasă de lucrări constă din lucrări 511 al căror scop este să spună ce cred anumiți oameni. Este scopul lor să 512 vorbească despre acei oameni. Aceasta include, să zicem, memorii, eseuri de 513 opinie, articole știintifice, anunțuri de vânzare și cumpărare, cataloage de 514 bunuri de vânzare. Întregul rost al acelor lucrări este că vă spun ce 515 gândește cineva sau ce crede cineva. Să le modifici înseamnă să-i prezinți 516 într-o lumină falsă pe autori; așa că modificarea acestor lucrări nu este o 517 activitate utilă din punct de vedere social. Și deci copierea textuală este 518 singurul lucru care trebuie să le fie permis oamenilor.</p> 519 <p> 520 Următoarea întrebare este: trebuie ca oamenii să aibă dreptul copierii 521 textuale comerciale? Sau doar necomerciale? Vedeți, acestea sunt două 522 activități diferite pe care le putem distinge; de aceea, putem trata 523 întrebările separat — dreptul de a face copii textuale necomerciale și 524 dreptul de a face copii textuale comerciale. Păi, ar putea fi o bună tactică 525 de compromis să faci copyrightul să acopere copierea textuală comercială, 526 dar să le dai tuturor dreptul copierii textuale necomerciale. Astfel, 527 copyrightul pe copierea textuală comercială, ca și pe toate versiunile 528 modificate — numai autorul poate să aprobe o versiune modificată 529 — ar asigura în continuare aceeași sursă de venit pe care o furnizează 530 acum ca să finanțeze scrierea acestor opere, până la o limită oarecare.</p> 531 <p> 532 Dacă permitem copierea textuală necomercială, atunci copyrightul nu mai 533 trebuie să intre nepoftit în casa fiecăruia. Devine din nou un regulament 534 industrial, ușor de impus și nedureros, care nu mai cere pedepse draconice 535 și informatori pentru a-l impune. Deci obținem aproape toate beneficiile 536 — și scăpăm de aproape toate ororile — sistemului curent.</p> 537 <p> 538 A treia categorie este cea a operelor estetice sau de divertisment, unde cel 539 mai important lucru este numai senzația de a privi opera. Acum pentru aceste 540 opere, problema modificării este foarte dificilă pentru că, pe de o parte, 541 există ideea că aceste lucrări reflectă viziunea unui artist și a le schimba 542 înseamnă a te atinge de acea viziune. Pe de altă parte, avem faptul că 543 există un proces al artei populare, prin care o succesiune de oameni care 544 modifică o operă pot uneori să producă un rezultat extrem de bogat. Chiar și 545 când artiștii produc operele, împrumuturile din opere anterioare sunt adesea 546 benefice. Unele dintre piesele lui Shakespeare folosesc o narațiune care a 547 fost împrumutată dintr-o altă piesă. Dacă legile copyrightului de astăzi ar 548 fi fost în vigoare atunci, acele piese ar fi fost ilegale. 549 Deci este o întrebare grea ce să facem în legătură cu publicarea versiunilor 550 modificate ale unei opere estetice sau artistice, și ar putea trebui să 551 căutăm subdiviziuni mai fine ale categoriei ca să rezolvăm această 552 problemă. De exemplu, poate scenariile pentru jocuri pe calculator ar trebui 553 tratate într-un fel; poate toată lumea trebuie să fie liberă să publice 554 versiuni modificate ale acestora. Dar poate un roman trebuie tratat diferit; 555 poate, pentru acela, publicarea comercială ar necesita o înțelegere cu 556 autorul original.</p> 557 <p> 558 Acum, dacă publicarea comercială a operelor estetice va fi acoperită de 559 copyright, aceasta va trimite aproape toată sursa de venituri care există 560 astăzi către susținerea autorilor și a muzicienilor, până la limita la care 561 și sistemul prezent îi susține, pentru că el face o treabă foarte 562 proastă. Așadar, acesta ar fi un compromis rezonabil, ca și în cazul 563 operelor care îi reprezintă pe anumiți oameni.</p> 564 <p> 565 Dacă privim în viitor la momentul când era rețelelor de calculatoare va fi 566 început pe deplin, când vom fi trecut peste acest stadiu de tranziție, ne 567 putem imagina o altă modalitate pentru ca autorii să primească bani pentru 568 munca lor. 569 Imaginați-vă că avem un sistem monetar digital care îți permite să-i trimiți 570 altcuiva bani prin Internet; aceasta se poate face în diverse moduri 571 folosind cifrarea, de exemplu. Și imaginați-vă că ar fi permisă copierea 572 textuală a tuturor acestor opere estetice. Dar ele sunt scrise astfel încât, 573 când asculți sau citești sau privești una, la marginea ecranului tău apare o 574 casetă care spune „dați clic aici pentru a-i trimite autorului un dolar”, 575 sau muzicianului sau ce-o fi. Și ea doar stă acolo; nu te incomodează; este 576 la margine. Nu interferează cu ce faci, dar stă acolo, amintindu-ți că este 577 bine să-i susții pe scriitori și pe muzicieni.</p> 578 <p> 579 Astfel, dacă vă place opera pe care o citiți sau o ascultați, în final veți 580 zice „de ce să nu le dau acestor oameni un dolar? Este doar un dolar? Ce-i 581 asta? Nici n-am să-i simt lipsa”. Și oamenii vor începe să trimită câte un 582 dolar. Aspectul bun aici este că face copierea un aliat al autorilor și al 583 muzicienilor. Când cineva îi trimite o copie prin e-mail unui prieten, acel 584 prieten ar putea trimite de asemenea un dolar. Dacă chiar vă place, puteți 585 trimite câte un dolar de mai multe ori și acel dolar este mai mult decât vor 586 primi astăzi dacă cumpărați cartea sau CD-ul, căci ei primesc o fracțiune 587 minusculă din vânzare. Aceeași editori care cer puterea totală asupra 588 publicului în numele autorilor și al muzicienilor le trag clapa tot timpul 589 acestor autori și muzicieni.</p> 590 <p> 591 Vă recomand să citiți articolul lui Courtney Love în revista „Salon”, un 592 articol despre pirații care vor să folosească lucrările muzicienilor fără 593 să-i plătească. Acești pirați sunt casele de discuri care le plătesc 594 muzicienilor 4% din cifra de vânzare, în medie. Sigur, muzicienii cei mai 595 faimoși au mai multă influență. Ei primesc peste 4% din cifra lor mare de 596 vânzare, ceea ce înseamnă că o mulțime de muzicieni mijlocii care au un 597 contract de înregistrare primesc mai puțin de 4% din cifra lor mică de 598 vânzare.</p> 599 <p> 600 Iată cum merge: casa de discuri cheltuie bani pe publicitate și ei consideră 601 această cheltuială ca pe un avans dat muzicienilor, deși muzicienii nu-l văd 602 niciodată. Deci în teorie, când cumperi un CD, o frântură din acei bani 603 merge către muzicieni, dar nu și în realitate. În realitate, banii vor 604 răscumpăra cheltuielile de publicitate și numai dacă muzicienii au un succes 605 foarte mare vor mai vedea vreo fărâmă din banii aceia.</p> 606 <p> 607 Muzicienii, desigur, semnează contractele de înregistrare pentru că ei speră 608 să fie printre puținii care se îmbogățesc. Așadar, în esență, muzicienilor 609 li se oferă o loterie pentru a-i ispiti. Deși sunt buni la muzică, poate nu 610 sunt buni la raționamente logice și prudente ca să perceapă această 611 capcană. Așa că semnează și probabil nu se aleg decât cu publicitatea. Ei 612 bine, de ce să nu le oferim publicitatea într-un mod diferit, nu printr-un 613 sistem care se bazează pe restricționarea publicului și printr-un sistem al 614 complexului industrial care ne împovărează cu muzică proastă care se vinde 615 ușor. Decât așa, de ce să nu facem din impulsul natural al ascultătorului, 616 de a da mai departe muzica pe care o iubește, un aliat al muzicienilor? Dacă 617 am avea această casetă care să apară în software-ul de redare ca o cale de a 618 le trimite un dolar muzicienilor, atunci rețelele de calculatoare ar putea 619 fi mecanismul pentru a le face muzicienilor această publicitate, aceeași 620 care acum este singurul lucru pe care îl primesc din contractele de 621 înregistrare.</p> 622 <p> 623 Trebuie să vedem că sistemul de copyright existent se descurcă jalnic cu 624 susținerea muzicienilor, la fel de jalnic ca și comerțul mondial care 625 încearcă să ridice standardele de viață în Filipine și în China. Există 626 aceste zone de afaceri în care toată lumea muncește într-un sweatshop 627 [<em>n. trad.</em> atelier sau fabrică în care angajații muncesc prea multe 628 ore cu salarii mici și în condiții neigienice] și toate produsele sunt 629 fabricate în sweatshopuri. Știam că globalizarea este o cale foarte 630 ineficientă de a ridica standardele de viață în alte țări. Dacă un american 631 este plătit cu $20 pe orâ ca să facă ceva și tu îi dai acel post unui 632 mexican care este plătit poate cu șase dolari pe zi, ce s-a întâmplat este 633 că i-ai luat mulți bani unui lucrător american, i-ai dat o fracțiune 634 minusculă, câteva procente, unui lucrător mexican și ai înapoiat restul 635 companiei. Dacă scopul tău este să ridici standardele de viață ale 636 lucrătorilor mexicani, acesta este un mod groaznic de a o face.</p> 637 <p> 638 Este interesant de văzut cum același fenomen se petrece în industria 639 copyright-ului, aceeași idee generală. În numele acestor muncitori care clar 640 merită ceva, propui măsuri care le dau o fărâmă și de fapt mai mult 641 consolidează puterea corporațiilor de a ne controla viețile.</p> 642 <p> 643 Dacă încerci să înlocuiești un sistem foarte bun, trebuie să muncești din 644 greu ca să găsești o alternativă mai bună. Dacă știi că sistemul prezent 645 este prost, nu este așa greu să găsești o alternativă mai bună; standardul 646 pentru comparație este foarte jos. Trebuie întotdeauna să ne amintim aceasta 647 când analizăm chestiuni de politica copyrightului.</p> 648 <p> 649 Așadar, cred că am spus cam tot ce voiam să spun. Aș vrea să menționez că 650 mâine în Canada este Ziua de Concediu Medical [<em>n. trad.</em> o 651 sărbătoare fictivă inventată ca un protest la adresa capitalismului global, 652 în care lumea este încurajată să se prefacă bolnavă și să nu meargă la 653 serviciu]. Mâine este începutul unei conferințe pentru a încheia negocierea 654 unei zone de comerț liber a Americilor, pentru a se încerca extinderea 655 puterii corporatiste în noi țări, și se plănuiește un protest amplu în 656 Quebec. Am văzut metode extreme folosite pentru a strivi acest 657 protest. Multor americani li se blochează intrarea în Canada la o graniță pe 658 care se presupune că o pot trece oricând. Folosind cele mai șubrede pretexte, s-a ridicat un zid în jurul centrului 659 Quebecului pentru a fi folosit ca o fortăreață și a-i ține pe protestatari 660 afară. Am văzut multe stratageme murdare folosite împotriva protestului 661 public la adresa acestor tratate. Și deci puținul de democrație care mai 662 rămâne după ce puterile guvernamentale le-au fost luate guvernatorilor aleși 663 democratic și date companiilor și organelor internaționale neabilitate, 664 puținul rămas va pieri în urma suprimării protestelor publice împotriva 665 abuzului.</p> 666 <p> 667 Mi-am dedicat 17 ani din viață pentru munca la software liber și la 668 chestiuni conexe. Nu am făcut asta pentru că o consider cea mai importantă 669 chestiune politică de pe lume. Am făcut-o pentru că este domeniul în care am 670 știut că trebuie să-mi folosesc aptitudinile ca să fac mult bine. Dar ce s-a 671 întâmplat este că problemele generale de politică au evoluat, iar în lumea 672 de astăzi cea mai mare problemă politică este să rezistăm tendinței de a da 673 trusturilor putere asupra publicului și a guvernelor. Văd software-ul liber 674 și chestiunile conexe pe care le-am discutat astăzi ca pe o parte din 675 această problemă majoră. Astfel că m-am văzut lucrând indirect la acea 676 problemă. Sper să contribui cu ceva la acest efort.</p> 677 <p> 678 <b>RĂSPUNS</b>:</p> 679 <p> 680 <b>THORBURN</b>: Ne vom întoarce către audiență pentru întrebări și 681 comentarii într-un moment. Dar permiteți-mi să ofer un scurt răspuns 682 general. Mi se pare că cele mai puternice și mai importante îndrumări 683 practice pe care ni le oferă Stallman au două elemente-cheie. Unul este 684 înțelegerea că vechile prezumții despre copyright, vechile folosiri ale 685 copyrightului sunt nepotrivite; ele sunt contestate sau subminate de sosirea 686 calculatoarelor și a rețelelor de calculatoare. Aceasta poate fi evident, 687 dar este esențial.</p> 688 <p> 689 Al doilea este înțelegerea că era digitală ne cere să reconsiderăm cum 690 distingem și cântărim tipurile de muncă intelectuală și de creație. Stallman 691 are cu siguranță dreptate că anumite forme de strădanii intelectuale 692 justifică mai multă protecție prin copyright decât altele. Să încercăm să 693 identificăm sistematic aceste tipuri sau niveluri diferite de protecție prin 694 copyright mi se pare o cale prețioasă de a aborda problemele muncii 695 intelectuale ridicate de sosirea calculatorului.</p> 696 <p> 697 Dar cred că detectez și o altă temă care se ascunde sub ceea ce a spus 698 Stallman și care nu se referă deloc direct la calculatoare, ci mai general 699 la întrebări despre autoritatea democratică și despre puterea pe care 700 guvernele și corporațiile o exercită tot mai mult asupra vieților 701 noastre. Această fațetă populistă și anti-corporativă a discursului lui 702 Stallman este hrănitoare, dar și reducționistă, potențial simplistă. Și este 703 poate și prea idealistă. De exemplu, cum ar putea un poet sau compozitor sau 704 muzician autorul unui manual academic să supraviețuiască în această lume 705 nouă și curajoasă în care oamenii sunt încurajați, dar nu obligați, să-i 706 plătească pe autori? Cu alte cuvinte, mi se pare că discrepanța între 707 practica existentă și posibilitățile vizionare despre care speculează 708 Stallman este imensă.</p> 709 <p> 710 Așadar, voi încheia prin a-l ruga pe Stallman să elaboreze puțin anumite 711 aspecte ale expunerii sale și, în special, dacă dorește să detalieze modul 712 în care așa-numiții „creatori tradiționali” ar fi protejați în noul său 713 sistem de copyright.</p> 714 <p> 715 <b>STALLMAN</b>: Înainte de toate, trebuie să subliniez că nu ar trebui să 716 folosim termenul „protecție” pentru a descrie ce face 717 copyrightul. Copyrightul îngrădește oamenii. Termenul „protecție” este un 718 termen de propagandă al companiilor care dețin copyrighturi. Termenul 719 „protecție” înseamnă că oprește ceva de la a fi cumva distrus. Ei bine, eu 720 nu cred că un cântec este distrus dacă există mai multe copii ale sale 721 redate mai mult. Nu cred nici că un roman este distrus dacă mai mulți oameni 722 citesc copii ale lui. Așa că nu voi folosi acel cuvânt. Consider că el 723 îndeamnă oamenii să se identifice cu grupul greșit.</p> 724 <p> 725 De asemenea, este o idee foarte proastă să vorbim despre proprietate 726 intelectuală din două motive. În primul rând, judecă preconceput cea mai 727 fundamentală întrebare din domeniu, care este: cum trebuie să tratăm aceste 728 lucruri și trebuie să le tratăm ca pe un fel de proprietate? A folosi 729 termenul „proprietate intelectuală” pentru a descrie acest domeniu înseamnă 730 a presupune că răspunsul este „da”, că așa trebuie tratate lucrurile și nu 731 altfel.</p> 732 <p> 733 În al doilea rând, încurajează supra-generalizarea. Proprietatea 734 intelectuală este un termen atotcuprinzător pentru diverse sisteme legale cu 735 origini independente, cum ar fi copyrightul, patentele, mărcile 736 înregistrate, secretele comerciale și alte câteva lucruri. Ele sunt aproape 737 complet diferite; nu au nimic în comun. Dar oamenii care aud termenul 738 „proprietate intelectuală” sunt dirijați spre o imagine falsă din care își 739 imaginează că există un principiu general al proprietății intelectuale care 740 a fost aplicat unor domenii specifice, și astfel ei presupun că aceste 741 diverse domenii ale legii sunt similare. Aceasta conduce nu numai la o 742 gândire neclară despre ce este bine să facem, ci face oamenii să nu priceapă 743 ce spune legea în fapt pentru că ei presupun că legea copyrightului, a 744 patentelor și a mărcilor înregistrate sunt similare, când, de fapt, ele sunt 745 total diferite.</p> 746 <p> 747 Deci dacă doriți să încurajați o gândire atentă și o înțelegere clară a ce 748 spune legea, evitați termenul „proprietate intelectuală”. Vorbiți despre 749 copyright. Sau despre patente. Sau despre mărci înregistrate sau despre 750 orice subiect doriți. Dar nu vorbiți despre proprietate 751 intelectuală. Opiniile despre proprietate intelectuală sunt aproape 752 obligatoriu prostești. Nu am o opinie despre proprietatea intelectuală. Am 753 opinii despre copyrighturi și patente și mărci înregistrate, și sunt 754 diferite. Am ajuns la ele prin procese de gândire diferite pentru că acele 755 sisteme legale sunt total diferite.</p> 756 <p> 757 Mă rog, am făcut o divagație, dar este extrem de important.</p> 758 <p> 759 Și acum să trec la subiect. Desigur, nu știm cât de bine ar funcționa, dacă 760 ar merge să le ceri oamenilor să-i plătească voluntar pe autorii și 761 muzicienii care le plac. Un lucru evident este: cât de bine ar merge un 762 astfel de sistem este proporțional cu numărul de oameni care participă în 763 rețea, iar acel număr, știm, va crește cu un ordin de mărime în decursul 764 câtorva ani. Dacă l-am încerca astăzi, ar putea eșua și asta nu ar dovedi 765 nimic pentru că, dacă ar participa de zece ori pe atâția oameni, ar putea 766 funcționa.</p> 767 <p> 768 Celălalt aspect este, noi nu avem acest sistem monetar digital; deci chiar 769 nu îl putem încerca astăzi. Am putea încerca să facem ceva 770 asemănător. Există servicii unde vă puteți înregistra ca să plătiți bani 771 cuiva — cam ca PayPal. Dar înainte să-i puteți plăti oricui prin 772 PayPal, trebuie să treceți prin multă hârțogărie și să le dați informații 773 personale, iar ei colectează date despre cui îi plătiți. Puteți avea 774 încredere să nu abuzeze de aceasta?</p> 775 <p> 776 Așadar dolarul poate nu vă descurajează, dar deranjul necesar pentru a plăti 777 vă poate descuraja. Ideea sistemului este că trebuie să fie simplu ca bună 778 ziua să plătești când ai chef, astfel încât să nu fie nimic care să vă 779 descurajeze decât suma propriu-zisă de bani. Iar dacă aceasta este suficient 780 de mică, de ce v-ar descuraja? Știm, totuși, că fanii chiar îi iubesc pe 781 muzicieni și știm că au existat trupe care i-au încurajat pe fani să copieze 782 și să redistribuie muzica și care au avut, și mai au, success, de exemplu 783 „Grateful Dead”. Ei își câștigă ușor existența cu muzica pentru că i-au 784 încurajat pe fani să o înregistreze și să copieze casetele. Nici nu și-au 785 pierdut vânzările de înregistrări.</p> 786 <p> 787 Migrăm ușor de la era tiparului la era rețelelor de calculatoare, dar asta 788 nu se întâmplă într-o zi. Oamenii încă cumpără o mulțime de discuri și 789 aceasta va continua probabil mulți ani — poate la infinit. Câtă vreme 790 această tendință continuă, simpla existență a copyrightului aplicat încă 791 vânzărilor comerciale ale înregistrărilor ar trebui să facă o treabă la fel 792 de bună ca și astăzi la a-i sprijini pe muzicieni. Desigur, aceasta nu este 793 prea bine, dar cel puțin nu va fi mai rău.</p> 794 <p> 795 <b>DISCUȚIE</b>:</p> 796 <p> 797 <b>ÎNTREBARE</b>: [Un comentariu și o întrebare despre descărcarea liberă și 798 despre încercarea lui Stephen King de a-și vinde unul din romane în serie, 799 prin Internet]</p> 800 <p> 801 <b>STALLMAN</b>: Da, este interesant de știut ce a făcut și ce s-a 802 întâmplat. Când am auzit prima oară despre aceasta, am fost euforic. M-am 803 gândit că poate face un pas înspre o lume care nu este bazată pe încercarea 804 de a ține publicul într-o strânsoare de fier. După aceea am văzut că chiar a 805 scris ca să le ceară oamenilor să-l plătească. Ca să vă explic ce a făcut, 806 el publica romanul în serie, în tranșe, și a spus: „dacă primesc destui 807 bani, voi publica mai mult”. Dar cererea pe care a făcut-o cu greu se putea 808 numi cerere. Îi intimida pe cititori. Spunea: „dacă nu plătiți, sunteți 809 răi. Iar dacă sunt prea mulți răi printre voi, am să mă opresc din scris”.</p> 810 <p> 811 Ei bine, în mod clar nu așa faci publicul să vrea să-ți trimită 812 bani. Trebuie să-i faci să te iubească, nu să se teamă de tine.</p> 813 <p> 814 <b>VORBITOR</b>: Detaliile erau că el cerea ca un anumit procentaj — 815 nu știu procentajul exact, pe la 90% cred — din oameni să trimită o 816 anumită sumă de bani, care, cred, era un dolar sau doi dolari sau undeva în 817 acel ordin de mărime. Trebuia să-ți tastezi numele și adresa de email și 818 alte informații ca să ajungi să o descarci, iar dacă nu se ajungea la acel 819 procentaj de oameni după primul capitol, el a spus că nu va mai lansa alt 820 capitol. Era foarte potrivnic publicului care descărca volumul.</p> 821 <p> 822 <b>ÎNTREBARE</b>: Schema în care nu există copyright, dar oamenii sunt 823 rugați să facă donații voluntare, nu este susceptibilă de abuz din cauză că 824 oamenii vor plagia?</p> 825 <p> 826 <b>STALLMAN</b>: Nu. Nu aceasta am propus. Țineți minte, eu propun să existe 827 copyright care să acopere distribuirea comercială și să se permită numai 828 redistribuirea textuală necomercială. Deci oricine ar modifica documentul ca 829 să pună o legătură către propriul website, în loc de o legătură către 830 website-ul autorului, ar încălca în continuare copyrightul și ar putea fi 831 acționați în judecată exact ca și astăzi.</p> 832 <p> 833 <b>ÎNTREBARE</b>: Înțeleg. Deci vă imaginați o lume în care încă există 834 copyright?</p> 835 <p> 836 <b>STALLMAN</b>: Da. Cum am spus, pentru acele tipuri de opere. Nu spun că 837 totul trebuie să fie permis. Propun să reducem puterile copyrightului, nu să 838 le abolim.</p> 839 <p> 840 <b>THORBURN</b>: Cred că o întrebare la care m-am gândit în tip ce vorbeai, 841 Richard, și din nou în timp ce răspundeai la această întrebare, este de ce 842 nu analizezi modurile în care calculatorul însuși elimină complet 843 intermediarul — așa cum Stephen King a refuzat să facă — și 844 poate stabili o relație personală.</p> 845 <p> 846 <b>STALLMAN</b>: Da, se poate, și de fapt această donație voluntară este una 847 dintre căi.</p> 848 <p> 849 <b>THORBURN</b>: Te gândești la un sistem care nu implică deloc un editor?</p> 850 <p> 851 <b>STALLMAN</b>: Bineînțeles. Sper să nu-l implice, vedeți, pentru că 852 editorii îi exploatează teribil pe autori. Când îi întrebi despre aceasta pe 853 reprezentanții editurilor, ei răspund „păi, da, dacă un autor sau o trupă nu 854 vrea să ne folosească, nu trebuie obligați legal să o facă”. Dar, de fapt, 855 ei fac tot posibilul să creeze sistemul astfel încât aceasta să nu fie 856 fezabil. De exemplu, propun formate multimedia pentru copiere restricționată 857 și, ca să publici în aceste formate, trebuie să treci prin marile edituri 858 pentru că ei nu spun nimănui cum să publici astfel. Ei speră deci într-o 859 lume unde sistemele de redare vor reda aceste formate și, ca să obții ceva 860 ce poți reda pe acele sisteme, trebuie să vină prin edituri. 861 Deci, în practică, cu toate că nu există o lege interzicând unui autor sau 862 unui muzician să publice direct, nu va fi fezabil. Mai este și momeala de a 863 te îmbogăți, poate. Ei zic „te publicăm noi și poate o să ajungi bogat ca 864 Beatles-ii”. Alegeți-vă un grup foarte puternic și, desigur, doar o mică 865 parte din muzicieni vor fi ca ei. Dar această perspectivă îi va atrage să 866 semneze contracte care îi vor înlănțui pentru totdeauna.</p> 867 <p> 868 Editorii tind să nu respecte contractele cu autorii. De exemplu, contractele 869 de cărți prevăd de obicei ca dacă o carte se epuizează, drepturile să revină 870 la autor, iar în general editorii nu prea onorează acea clauză. Adesea 871 trebuie forțați. Ei bine, ce încep să facă în zilele noastre este să 872 folosească publicarea electronică drept scuză ca să spună că nu se va epuiza 873 niciodată; și niciodată nu trebuie să restituie drepturile. Ideea lor este, 874 când autorul nu are influență, convinge-l să semneze și, de atunci înainte, 875 nu va mai avea putere; numai editorul va avea puterea.</p> 876 <p> 877 <b>ÎNTREBARE</b>: Ar fi bine să avem licențe libere pentru diverse feluri de 878 opere care să protejeze, pentru fiecare utilizator, libertatea de a le copia 879 în modul potrivit pentru acel fel de operă?</p> 880 <p> 881 <b>STALLMAN:</b> Da, oamenii lucrează la aceata. Dar pentru opere 882 nefuncționale, lucrurile nu se pot substitui între ele. Să examinăm o 883 lucrare funcțională, să zicem un procesor de texte. Păi, dacă cineva face un 884 procesor de texte liber, îl poți folosi pe acela. Nu ai nevoie de 885 procesoarele de texte nelibere. Dar nu aș spune că un cântec liber este un 886 surogat pentru toate cântecele nelibere sau că un roman liber este un 887 surogat pentru toate romanele nelibere. Pentru aceste tipuri de opere, 888 situația este diferită. Eu cred că trebuie pur și simplu să înțelegem că 889 aceste legi nu merită să fie respectate. Nu este greșit să împarți cu 890 vecinul tău și, dacă cineva vă spune că nu puteți împărți cu vecinul vostru, 891 nu ar trebui să-l ascultați.</p> 892 <p> 893 <b>ÎNTREBARE</b>: Cu privire la lucrările funcționale, cum concepeți 894 echilibrul între nevoia de a aboli copyrightul și nevoia unor stimulente 895 economice pentru ca aceste lucrări funcționale să fie dezvoltate?</p> 896 <p> 897 <b>STALLMAN</b>: Ei bine, ce vedem este, întâi de toate, că acest stimulent 898 economic este mai puțin necesar decât a presupus lumea. Uitați-vă la 899 mișcarea pentru software liber unde avem peste 100.000 voluntari cu norme 900 parțiale care dezvoltă software liber. Vedem și că sunt alte căi de a 901 strânge bani pentru aceasta care nu se bazează pe a opri publicul să copieze 902 și să modifice aceste opere. 903 Aceasta este povața interesantă a mișcării pentru software liber. În afară 904 de faptul că vă oferă o cale de a folosi un calculator păstrându-vă 905 libertatea de a împărți și coopera cu alții, ne mai arată și că această 906 supoziție negativă, că oamenii nu ar face niciodată aceste lucruri decât 907 dacă li se acordă prerogative speciale de a forța lumea să-i plătească, este 908 pur și simplu greșită. Multă lume va face aceste lucruri. Apoi, dacă ne 909 uităm, să zicem, la scrierea de monografii care servesc de manuale în multe 910 arii științifice în afara celor mai de bază, autorii nu fac bani din 911 aceasta. 912 Avem acum și un proiect de enciclopedie liberă care este, de fapt, un 913 proiect de enciclopedie fără reclame și care face progrese. Aveam un proiect 914 pentru o enciclopedie GNU, dar l-am comasat cu proiectul comercial când au 915 adoptat licența noastră. În ianuarie, au comutat la Licența GNU pentru 916 Documentație Liberă pentru toate articolele din enciclopedia lor. Așa că am 917 spus, „să ne unim forțele cu ei și să îndemnnăm lumea să le aducă 918 contribuții”. Se numește „NUPEDIA” și veți găsi o legătură către ea dacă 919 vizitați http://www.gnu.org/encyclopedia. Și iată cum am extins dezvoltarea 920 în comun a unei baze libere de cunoștințe utile de la software la o 921 enciclopedie. Acum sunt foarte încrezător că în toate domeniile lucrărilor 922 funcționale, nu avem nevoie de acel stimulent economic chiar atât încât să 923 paralizăm folosirea acelor lucrări.</p> 924 <p> 925 <b>THORBURN</b>: Bine, dar în celelalte două categorii?</p> 926 <p> 927 <b>STALLMAN</b>: Pentru celelalte două clase de lucrări, nu știu. Nu știu 928 dacă oamenii vor scrie într-o bună zi romane fără să se preocupe dacă vor 929 câștiga bani cu ele. Într-o lume care va fi depășit sărăcia, gândesc că o 930 vor face. Poate ce trebuie să facem ca să ajungem la acea lume lipsită de 931 sărăcie este să eliminăm controlul corporațiilor asupra economiei și a 932 legilor. Deci, efectiv, este o problemă de „oul sau găina”. Pe care o facem 933 prima? Cum ajungem la o lume în care oamenii nu sunt ahtiați după bani, 934 decât dacă eliminăm controlul companiilor? Și cum eliminăm controlul 935 companiilor decât dacă — În orice caz, nu știu, dar de aceea propun 936 pentru început un sistem de copyright de compromis ca o cale de a genera un 937 venit pentru oamenii care scriu acele opere.</p> 938 <p> 939 <b>ÎNTREBARE</b>: Cum credeți, concret, că s-ar implementa acest sistem de 940 copyright în contextul strânsorii pe care interesele corporațiilor o au 941 asupra politicienilor americani, din cauza sistemului de finanțare a 942 campaniilor?</p> 943 <p> 944 <b>STALLMAN</b>: Mă depășește. Aș vrea să pot ști. Este o problemă 945 extraordinar de grea. Dacă aș ști cum să rezolv această problemă, aș 946 rezolva-o și nimic pe lume nu m-ar face să mă simt mai mândru.</p> 947 <p> 948 <b>ÎNTREBARE</b>: Cum luptăm cu controlul corporațiilor? Căci când privim 949 aceste sume de bani pe care corporațiile le cheltuie ca sa facă lobby la 950 tribunale, este înfricoșător. Cazul DECS despre care vorbiți a costat până 951 acum vreun milion și jumătate de dolari din partea apărării. Dumnezeu știe 952 cât costă din partea corporațiilor. Aveți idee cum luptăm cu aceste sume 953 uriașe?</p> 954 <p> 955 <b>STALLMAN</b>: Am o sugestie. Dacă ar fi să sugerez să boicotăm complet 956 filmele, cred că oamenii mi-ar ignora sugestia. Ar considera-o prea 957 radicală. Deci aș vrea să fac o sugestie ușor diferită care ajunge, în 958 final, la aproape același rezultat, și anume, nu mergeți la un film decât 959 dacă aveți un motiv substanțial să credeți că este bun. Aceasta va duce, în 960 practică, la aproape același rezultat cu un boicot total al filmelor de la 961 Hollywood. În rezultat este aproape identic, dar în intenție este foarte 962 diferit. Am observat că multă lume merge la film pentru motive care nu au 963 nimic de-a face cu cât de bun cred ei că este filmul. Deci dacă schimbați 964 aceasta, dacă mergeți la un film numai dacă aveți motive să credeți că este 965 bun, le veți lua o bună parte din bani.</p> 966 <p> 967 <b>THORBURN</b>: Un mod de a interpreta discursul de astăzi, cred, este să 968 înțelegem că, oricând în societate apar tehnologii radicale și 969 transformatoare, există o luptă pentru controlul lor. Noi astăzi repetăm ce 970 s-a mai întâmplat în trecut. Din acest punct de vedere, nu există motive 971 pentru disperare, nici chiar pesimism, despre ce va fi pe termen lung. Dar, 972 pe termen scurt, încleștările pentru controlul textului și al imaginilor, al 973 tuturor formelor de informație, vor fi probabil dureroase și omniprezente. 974 De exemplu, ca profesor de mijloace de comunicare, accesul meu la imagini a 975 fost restrâns în anii recenți într-un mod care nu era posibil înainte. Dacă 976 scriu un eseu în care vreau să folosesc cadre statice, chiar și din filme, 977 îmi este mult mai greu să obțin permisiunea să le folosesc, iar prețurile 978 pentru a folosi acele cadre statice sunt mult mai mari — chiar și când 979 demonstrez că este o cercetare intelectuală și intră în categoria „folosirii 980 de bună credință”. Deci cred că, în acest moment de transformare prelungită, 981 poate perspectivele pe termen lung nu sunt atât de sumbre ca ceea ce se 982 întâmplă pe termen mai scurt. Dar, în orice caz, trebuie să înțelegem 983 ansamblul experiențelor noastre contemporane ca pe o nouă versiune a 984 încleștărilor pentru controlul resurselor tehnologice, care este un 985 principiu recurent în societatea occidentală.</p> 986 <p> 987 Este esențial și să înțelegem că istoria tehnologiilor anterioare este și ea 988 complicată. Impactul tiparului în Spania, de exemplu, este radical diferit 989 de impactul lui în Anglia sau în Franța.</p> 990 <p> 991 <b>ÎNTREBARE</b>: Unul dintre lucrurile care mă deranjează când aud discuții 992 despre copyright este că adesea încep cu „vrem o schimbare la 180 de 993 grade. Vrem să înlăturăm orice tip de control”. Mi se pare că o parte din 994 substratul celor trei categorii care au fost sugerate este o acceptare a 995 faptului că există niște înțelepciune în copyright. Unii dintre criticii 996 modului în care funcționează în prezent copyrightul consideră că, de fapt, 997 ar trebui să fie diminuat și să funcționeze mai degrabă ca patentele și 998 mărcile înregistrate în termeni de durată. Mă întreb dacă vorbitorul nostru 999 ar putea comenta această strategie.</p> 1000 <p> 1001 <b>STALLMAN</b>: Sunt de acord că este o idee bună să scurtăm durata 1002 copyrightului. Pentru a încuraja publicarea, nu este absolut deloc nevoie să 1003 permitem ca un copyright să dureze până la 150 de ani, ceea ce este posibil 1004 sub legea curentă. Companiile susțineau că un copyright de 75 de ani pentru 1005 o operă făcută la comandă nu este destul pentru a permite publicarea acestei 1006 opere. Le provoc pe aceste companii să-și prezinte balanța contabilă 1007 proiectată pe 75 de ani în viitor ca să susțină acele afirmații. Ceea ce vor 1008 ele de fapt, este să poată extinde copyrightul pe opere vechi, ca să poată 1009 continua să limiteze folosirea acestora. Dar cum poți să stimulezi producția 1010 de opere în anii 1920 prin extinderea copyrightului astăzi, mie îmi scapă, 1011 în afară de situația în care au o mașină a timpului undeva. Desigur, 1012 într-unul din filemele lor, aveau o mașină a timpului. Poate asta le-a 1013 afectat gândirea.</p> 1014 <p> 1015 <b>ÎNTREBARE</b>: Ați luat în considerare extinderea conceptului de 1016 „folosire de bună credință” și există nuanțe pe care ați vrea să ni le 1017 expuneți?</p> 1018 <p> 1019 <b>STALLMAN</b>: Ideea de a le permite tuturor copierea textuală 1020 necomercială a două dintre tipurile de opere ar putea fi interpretată ca o 1021 extindere a folosirii de bună credință. Este mai mult decât ce înseamnă 1022 folosirea de bună credință în prezent. Dacă ideea este că publicul renunță 1023 la niște libertăți ca să stimuleze progresul, atunci poți trage linia în 1024 diverse locuri. La ce libertăți renunță publicul și ce libertăți păstrează?</p> 1025 <p> 1026 <b>ÎNTREBARE</b>: Pentru a devia conversația pentru o secundă, în anumite 1027 domenii ale divertismentului avem conceptul de „prezentare publică”. De 1028 exemplu, copyrightul nu ne împiedică să cântăm colinde de Crăciun când este 1029 sezonul, dar împiedică reprezentațiile publice. Și mă întreb dacă ar fi util 1030 să ne gândim, în loc să extindem folosirea de bună credință la copierea 1031 textuală necomercială, să o extindem la ceva mai puțin de atât, dar la mai 1032 mult decât se înțelege în prezent prin folosire de bună credință.</p> 1033 <p> 1034 <b>STALLMAN</b>: Credeam că asta ar putea fi suficient, dar apoi Napster m-a 1035 convins de altceva, pentru că Napster este folosit de utilizatorii săi 1036 pentru redistribuire textuală necomercială. Serverul Napster în sine este o 1037 activitate comercială, dar oamenii care adaugă documente fac asta în mod 1038 necomercial și ar fi putut face asta și pe propriile site-uri la fel de 1039 ușor. Clocotul extraordinar, interesul în Napster și folosirea lui arată că 1040 este foarte util. Acum sunt convins că oamenii trebuie să aibă dreptul de a 1041 publica copii redistribuite necomercial, textual, după orice.</p> 1042 <p> 1043 <b>ÎNTREBARE</b>: O analogie care mi-a fost sugerată recent pentru întreaga 1044 chestiune cu Napster a fost analogia unei biblioteci publice. Cred că mulți 1045 din cei care ați ascultat argumgentele despre Napster ați auzit această 1046 analogie. Mă întreb dacă puteți comenta despre aceasta. Apărătorii lumii 1047 care spune că Napster trebuie să continue și să nu i se impună restricții 1048 susțin cam așa: „când cineva intră într-o bibliotecă și împrumută o carte, 1049 nu plătește pentru ea, și ea poate fi împrumutată de zeci, de sute de ori, 1050 fără vreo plată în plus. De ce este Napster diferit?”</p> 1051 <p> 1052 <b>STALLMAN</b>: Ei, nu este chiar același lucru. Dar trebuie să subliniez 1053 că editorii vor să transforme bibliotecile publice în magazine cu plata la 1054 fiecare folosire. Deci ei sunt împotriva bibliotecilor publice.</p> 1055 <p> 1056 <b>ÎNTREBARE</b>: Aceste idei despre copyright ne pot sugera idei pentru 1057 chestiuni care țin de legea patentelor, cum ar fi să facem medicamente 1058 ieftine, nepatentate, pentru Africa?</p> 1059 <p> 1060 <b>STALLMAN</b>: Nu, nu au nicio legătură. Chestiunile de patente sunt 1061 complet diferite de chestiunile de copyright. Ideea că ar avea ceva în comun 1062 este una dintre consecințele nefericite care apar când folosim termenul 1063 „proprietate intelectuală” și încurajăm lumea să îngrămădească aceste 1064 chestiuni la un loc pentru că, după cum ați auzit, am vorbit despre situații 1065 în care prețul unei copii nu este aspectul principal. Dar care este aspectul 1066 principal al fabricării de medicamente contra SIDA pentru Africa? Este 1067 prețul, nimic altceva decât prețul.</p> 1068 <p> 1069 Acum, lucrul despre care am vorbit ia naștere pentru că tehnologia 1070 informației digitale îi dă fiecărui utilizator capacitatea de a face 1071 cópii. Ei bine, nimic nu ne dă tuturor capacitatea de a face cópii după 1072 medicamente. Nu am capacitatea să copiez un medicament pe care îl am. De 1073 fapt, nimeni nu are; nu așa se fac. Acele medicamente se produc numai în 1074 fabrici costisitoare și se fac în fabrici centralizate costisitoare, fie că 1075 sunt medicamente nepatentate sau sunt importate din SUA. Oricum, vor fi 1076 produse într-un număr mic de fabrici, iar întrebările sunt numai cât costă 1077 și dacă sunt disponibile la un preț pe care oamenii Africii și-l pot 1078 permite.</p> 1079 <p> 1080 Deci aceasta este o chestiune nemaipomenit de importantă, dar este o 1081 chestiune total diferită. Există un singur domeniu unde apar probleme de 1082 patente care sunt, de fapt, similare cu problema libertății de a copia și 1083 acesta este domeniul agriculturii. Pentru că există lucruri patentate care 1084 pot fi cópii, mai mult sau mai putin — anume, vietățile. Ele se 1085 copiază când se reproduc. Nu este neapărat o copiere exactă; genele lor se 1086 amestecă. Dar realitatea este că fermierii profită de milenii de această 1087 capacitate a vietăților pe care le cresc de a se copia pe ele 1088 însele. Agricultura înseamnă, în esență, să copiezi lucrurile pe care le 1089 crești și să le tot copiezi în fiecare an. Când varietățile de plante și de 1090 animale sunt patentate, când genele sunt patentate și folosite în acestea, 1091 rezultatul este că fermierilor li se interzice să mai facă aceasta.</p> 1092 <p> 1093 Există un fermier în Canada căruia i-a crescut pe câmp o varietate patentată 1094 și el a afirmat: „nu am făcut asta intenționat. Polenul a fost dus de vânt 1095 și vântul cu acele gene a ajuns pe cultura mea de plante”. Și i s-a spus că 1096 aceasta nu importă; că trebuie să le distrugă oricum. A fost un exemplu 1097 extrem despre cât de mult poate un guvern să ia partea unui monopol.</p> 1098 <p> 1099 Deci cred că, urmând aceleași principii pe care le aplic la copierea 1100 documentelor pe calculator, fermierii trebuie să aibă un drept indiscutabil 1101 de a-și păstra semințele și de a-și prăsi animalele. Am putea avea patente 1102 care să acopere companiile care operează cu semințe, dar nu și pe fermieri.</p> 1103 <p> 1104 <b>ÎNTREBARE</b>: Să transformi un model într-un succes presupune mai mult 1105 decât licențierea. Puteți vorbi despre aceasta?</p> 1106 <p> 1107 <b>STALLMAN</b>: Absolut. Știți, eu nu am răspunsurile. Dar cred că o parte 1108 din ce este crucial pentru a produce informații libere, funcționale, este 1109 idealismul. Oamenii trebuie să perceapă că este important ca informația să 1110 fie liberă, că atunci când informația este liberă, o poți folosi pe 1111 deplin. Când este limitată, nu poți. Trebuie să perceapă că informația 1112 neliberă este o încercare de a-i diviza și de a-i ține neajutorați și 1113 umili. Apoi le poate veni ideea: „să cooperăm ca să producem informația pe 1114 care vrem să o folosim, ca să nu fie sub controlul unei persoane puternice, 1115 care să ne dicteze ce putem face”.</p> 1116 <p> 1117 Aceasta amplifică enorm conceptul. Deși nu știu cât de bine va funcționa în 1118 diverse domenii, cred că în domeniul educației, când ne uităm la manual, 1119 cred că știu cum se poate face. Există o mulțime de profesori pe lume, 1120 profesori care nu sunt la universități prestigioase — poate sunt la 1121 liceu; poate sunt la colegii — unde ei nu scriu și publică prea multe 1122 lucruri și unde nu există o cerere uriașă. Dar mulți dintre ei sunt 1123 deștepți. Mulți își cunosc materiile bine și ar putea scrie manuale despre o 1124 mulțime de materii ca să le împartă cu lumea și ar primi o apreciere 1125 fantastică de la lumea care va învăța după ele.</p> 1126 <p> 1127 <b>ÎNTREBARE</b>: Așa am propus și eu. Dar este curios că eu cunosc istoria 1128 educației. Cu asta mă ocup — proiecte media educaționale 1129 electronice. Dar n-am putut găsi un exemplu; Știți vreun exemplu?</p> 1130 <p> 1131 <b>STALLMAN</b> Nu, nu știu. Am început să propun această enciclopedie și 1132 resursă de învățare liberă acum vreo doi ani și am crezut că va dura 1133 probabil un deceniu ca lucrurile să-și dea drumul. Acum deja avem o 1134 enciclopedie care avansează. Deci lucrurile merg mai repede decât am 1135 sperat. Cred că ce ne lipsește sunt câțiva oameni care să înceapă să scrie 1136 manuale libere. Scrieți unul despre materia voastră favorită sau o părticică 1137 dintr-unul. Scrieți câteva capitole și provocați lumea să scrie restul.</p> 1138 <p> 1139 <b>ÎNTREBARE</b>: De fapt căutam chiar ceva mai mult decât atât. În această 1140 structură este important cineva care să creeze o infrastructură la care toți 1141 ceilalți pot contribui. Nu s-a implementat o infrastructură de la grădiniță 1142 până la liceu care să acumuleze contribuții de materiale.</p> 1143 <p> 1144 Pot lua informațiile din multe locuri, dar nu sunt publicate sub licențe 1145 libere, așa că nu le pot folosi pentru a face un manual liber.</p> 1146 <p> 1147 <b>STALLMAN</b>: De fapt, copyrightul nu acoperă faptele. Acoperă numai 1148 felul în care sunt scrise. Deci poți învăța un domeniu de oriunde și să 1149 scrii un manual, iar dacă vrei poți face acel manual liber.</p> 1150 <p> 1151 <b>ÎNTREBARE</b>: Dar nu pot scrie de unul singur toate manualele care îi 1152 trebuie unui elev ca să treacă prin școală.</p> 1153 <p> 1154 <b>STALLMAN</b>: Da, este adevărat. Și nici eu nu am scris un întreg sistem 1155 de operare liber. Am scris câteva bucăți și am invitat alți oameni să mi se 1156 alăture scriind alte bucăți. Așadar, am dat un exemplu. Am spus: „eu merg în 1157 direcția asta. Veniți cu mine și vom ajunge undeva”. Și mi s-au alăturat 1158 suficienți oameni încât am ajuns undeva. Deci, dacă judecați la modul „cum 1159 am să termin toată treaba asta gigantică”, poate fi demoralizant. Dar cheia 1160 este, nu priviți așa. Gândiți-vă să faceți un pas și să înțelegeți că după 1161 ce ați făcut un pas, alți oameni vor face noi pași și, împreună, veți duce 1162 în final treaba la capăt.</p> 1163 <p> 1164 Presupunând că omenirea nu se autodistruge, munca pe care o depunem astăzi 1165 să producem o infrastructură educațională liberă, resursele libere de studiu 1166 pentru omenire, acestea vor fi folositoare cât timp există umanitatea. Dacă 1167 durează 20 de ani să o terminăm, ce dacă? Așadar, nu luați în considerare 1168 mărimea întregii lucrări. Luați în considerare bucata pe care o veți face 1169 voi. Aceasta le va arăta oamenilor că este fezabilă și alții vor face alte 1170 părți.</p> 1171 1172 <hr /> 1173 <blockquote id="fsfs"><p>Această expunere a fost publicată în <a 1174 href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free 1175 Software, Free Society: The Selected Essays of Richard 1176 M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote> 1177 1178 <div class="translators-notes"> 1179 1180 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> 1181 </div> 1182 </div> 1183 1184 <!-- for id="content", starts in the include above --> 1185 <!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> 1186 <div id="footer"> 1187 <div class="unprintable"> 1188 1189 <p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a 1190 href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a 1191 href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și 1192 alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a 1193 href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> 1194 1195 <p> 1196 <!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, 1197 replace it with the translation of these two: 1198 1199 We work hard and do our best to provide accurate, good quality 1200 translations. However, we are not exempt from imperfection. 1201 Please send your comments and general suggestions in this regard 1202 to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> 1203 1204 <web-translators@gnu.org></a>.</p> 1205 1206 <p>For information on coordinating and submitting translations of 1207 our web pages, see <a 1208 href="/server/standards/README.translations.html">Translations 1209 README</a>. --> 1210 Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la 1211 dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu 1212 suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile 1213 dvs. generale în această privință la <a 1214 href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> 1215 <p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru 1216 paginile noastre, consultați <a 1217 href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> 1218 </div> 1219 1220 <!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to 1221 files generated as part of manuals) on the GNU web server should 1222 be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this 1223 without talking with the webmasters or licensing team first. 1224 Please make sure the copyright date is consistent with the 1225 document. For web pages, it is ok to list just the latest year the 1226 document was modified, or published. 1227 If you wish to list earlier years, that is ok too. 1228 Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying 1229 years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable 1230 year, i.e., a year in which the document was published (including 1231 being publicly visible on the web or in a revision control system). 1232 There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers 1233 Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> 1234 <p>Copyright © 2001, 2007, 2008, 2012, 2014 Free Software Foundation, Inc.</p> 1235 1236 <p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" 1237 href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative 1238 Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p> 1239 1240 <!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> 1241 <div class="translators-credits"> 1242 1243 <!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> 1244 Traducere: Cătălin Frâncu <a href="mailto: 1245 cata@francu.com">cata@francu.com</a></div> 1246 1247 <p class="unprintable"><!-- timestamp start --> 1248 Actualizat la: 1249 1250 $Date: 2020/12/08 17:35:11 $ 1251 1252 <!-- timestamp end --> 1253 </p> 1254 </div> 1255 </div> 1256 <!-- for class="inner", starts in the banner include --> 1257 </body> 1258 </html>