Idei din alte surse

Aceste articole oferă opiniile filozofice ale altor oameni în sprijinul software-ului liber sau al problemelor înrudite și nu vorbesc în numele proiectului GNU — dar suntem mai mult sau mai puțin de acord cu ele.

Multe din organizațiile care acționează pentru libertatea dezvoltării calculatoarelor și a comunicațiilor electronice au și opinii filozofice în sprijinul software-ului liber sau al problemelor înrudite.

• Introducerea de Lawrence Lessig (în engleză) la Software liber, societate liberă: eseuri alese ale lui Richard M. Stallman.
• Necazul cu „Cursa gratuită”, de Timothy B. Lee.
• Viitorul copyrightului, un eseu de Rasmus Fleischer.
• Sindromul Stockholm digital: reflecții asupra unor răspunsuri psihologice la presiunea pieței, de Pedro Rezende, Universitatea din Brasilia.
• QuestionCopyright.org este un site web despre istoria și efectele copyrightului, dedicat să trezească conștiința în ce privește consecințele dăunătoare ale sistemului de copyright de astăzi.
• Cum îi permite Vista lui Microsoft să-și captureze utilizatorii de Cory Doctorow. Notă: Considerăm că este greșit să folosim termenii de propagandă atrăgători ai dușmanului, cum ar fi „informatică de încredere” ca să descriem un plan răuvoitor.
• movingtofreedom.org, Blogul lui Scott Carpenter cu multe articole despre libertate.
• Câteva lecții despre riscurile software-ului patentat.
• Mai mulți doctori au fost deconectați de la Dr. Notes, un exemple de cum software-ul patentat le dă dezvoltatorilor puteri nejustificate asupra utilizatorilor.
• Jimmy Wales explică de ce Cunoștințele libere necesită software liber și formate de fișier deschise. De asemenea, descopera în acest referat de ce Wikipedia trebuie să fie software liber.
• Patentele software sub lupă. În acest articol, autorul folosește argumente bazate pe calculul lambda ca să arate de ce software-ul nu poate fi patentat.
• Dispozitivele libere au nevoie de software liber, un editorial care semnalează o „îmbunătățire” de firmware care elimină capacitatea de a înregistra emisiuni radio.
• Articolul lui Lakhani și Wolf despre motivația dezvoltatorilor de software liber spune că o fracțiune considerabilă sunt motivați de punctul de vedere că software-ul trebuie să fie liber. Aceasta deși ei au studiat dezvoltatorii de pe SourceForge, un site care nu împărtășește ideea că aceasta este o problemă etică.
• Groklaw trimite o scrisoare „Dragă Darl”: un grup din comunitatea de software liber și cu sursă deschisă a alcătuit un răspuns la Scrisoarea Deschisă către Comunitatea de Sursă Deschisă a șefului executiv al SCO, Darl McBride.
• Hardware Central [pagină arhivată]. Nu suntem de acord cu un aspect al concluziei acestui articol: Nu este legitim ca Microsoft să le ajute pe Disney și pe RIAA să vă impună Gestinea Digitală a Restricțiilor, nu mai mult decât este legitim pentru Disney și RIAA să încerce aceasta. Toată puterea de calcul trebuie să fie la dispoziția dumneavoastră, nu doar la a deținătorilor de informații.
• Petiția „SCO, dă-mă în judecată” l-a copleșit pe inițiatorul ei și petiția nu mai acceptă voturi. Autorul petiției, John Everitt, se aștepta la câteva răspunsuri, dar în loc de aceasta a primit mii de participanți. În ultimul comunicat disponibil public despre petiție, el le-a cerut oamenilor să ajute FSF pe orice cale posibilă.
• Răspunsul senatorului Alberto Conde către CESSI privind Proiectul de lege E-135/02-03, care propune folosirea de software liber în sectorul public în provincia Buenos Aires. Proiectul a fost înaintat chiar de către senatorul Alberto Conde.
• Unii economiști argumentează că copyrightul și patentele nu reușesc să promoveze progresul pe care se presupune că există ca să-l promoveze.

  Acest articol adoptă un punct de vedere economic îngust asupra subiectului, măsurând alternativele sociale numai după ce bunuri sunt disponibile la ce preț, presupunând că tu, cetățeanul, ești un simplu consumator și nu pui preț pe libertatea în sine. El folosește și termenul înșelător „proprietate intelectuală”, care este înșelător deoarece grupează copyrightul și patentele. Și articolul le grupează, dar faptul rămâne fără urmări fiindcă articolul ignoră probleme sociale (diferite) pe care le ridică copyrightul și patentele.

  În ciuda acestor scăpări, el este semnificativ. Dacă copyrightul poate fi socotit dăunător chiar și din considerente strict economice, ignorând răutatea etică de a opri oameni să se întrajutoreze, el nu poate fi decât și mai dăunător odată ce considerăm și aspectele etice.

• Două articole ale lui Duncan Campbell descriu cum NSA a ascuns porți (backdoors) în programe software patentate: Numai NSA poate să asculte, deci este în regulă și Cum a fost accesul NSA integrat în Windows. Ambele sunt demonstrații clare că, adesea, utilizatorii de software patentat nu știu ce rulează de fapt.
• Copyright C.P.U., de Harry Hillman Chartrand, este un sumar reușit al istoriei copyrightului.
• Lucrarea Ce este de presupus să promoveze Congresul? de Malla Pollack explică cum tendințele recente ale guvernului Statelor Unite de a le oferi control maxim deținătorilor de copyright sfidează justificarea înființării copyrightului enunțată în constituție.
• Istoricul britanic Thomas Macaulay avea în 1841 niște idei despre copyright care mai sunt adevărate și astăzi.
• openrevolt.org era un site dedicat furnizării de informații despre Directiva Uniunii Europene privind Drepturile de Autor și a legilor similare. Se concentrează pe cele două probleme principale ale Directivei, care le facilitează deținătorilor de copyright cenzurarea paginilor web și oferă protecție legală măsurilor de protejare a copierii.
• Chilling Effects este un centralizator pentru ordine de încetare privind activități online — îi invităm pe vizitatori să introducă ordine pe care le-au primit sau le-au dat. Site-ul colectează ordinele de încetare într-o bază de date căutabilă și adaugă legături virtuale către explicațiile aspectelor legale.
• Programarea este un delict, de Shannon Cochran, este un comentariu despre inculparea lui Jon Johansen sub acuzație de crimă pentru că a ajutat la scrierea DeCSS.
• A Doua Mișcare de Îngrădire și Construcția Domeniului Public, de James Boyle.
• Proprietatea intelectuală: Atacul asupra spațiului public din ciberspațiu, de Howard Besser, arată cum diverse firme își folosesc pârghiile de copyright pentru a împuțina locurile publice de pe Internet.
• Localizarea copyrightului în disputa despre primul amendament, de Neil W. Netanel, argumentează că sistemul judecătoresc în SUA a greșit în vechea prezumție că termenul de folosire justă (fair use) elimină conflictul dintre legea copyright-ului și primul amendament.
• Richard Stallman a co-semnat o declarație comună care răspunde la comentariile lui Craig Mundie de la Microsoft [pagină arhivată].
• În Reforma patentelor acum!, Don Marti cheamă suporterii software-ului liber să-l nominalizeze pe Richard M. Stallman pentru un loc în Comitetul Consultativ al Oficiului pentru Patente și Mărci al SUA.
• Opriți Propunerea Camerei Reprezentaților 3028, „Actul pentru prevenirea ciber-pirateriei cu mărci înregistrate din 1999”.
• Citiți și plângeți [pagină arhivată], de Simson Garfinkel, vorbește despre noi legi în discuție care vor da puteri zdrobitoare proprietarilor de informații și vor restricționa activitățile utilizatorilor.
• Aplicarea conceptului de copyleft la informația non-software, de Michael Stutz.
• Numai lumea liberă poate rezista în fața lui Microsoft, de Tom Hull.
• Filozofia muzicii libere, de Ram Samudrala.
• Companiile de înregistrare pretind mai multă putere pentru copyright, spunând că ele îi susțin pe muzicieni. Acest articol arată cum companiile de înregistrare tratează cu adevărat muzicienii.
• Un abecedar al eticii „proprietății intelectuale”, de Ram Samudrala.
• Este propriul interes suficient pentru organizarea unei economii libere? de Loyd Fueston.
• Oameni, locuri, lucruri și idei de Kragen Sitaker
• Argumentul libertarian împotriva drepturilor proprietății intelectuale de Roderick T. Long
  Mișcarea pentru software liber nu susține curentul libertarian și noi nu suntem de acord în întregime cu acest articol. Dar el este util în respingerea unui anume argument care este adus în favoarea software-ului patentat.
• Anarhismul triumfător: software-ul liber și moartea copyrightului
• Inhibă studiul economiei cooperarea? de Frank, Gilovich, and Regan.
• Dezvoltarea, comerțul etic și software-ul liber de Danny Yee.
• Balada lui Dennis Karjala: Un comentariu politic în forma unei balade calomnioase de Timothy R. Phillips.
• Să modelăm dezvoltarea colaborării ICT și inițiativele pentru prosperitatea globală de Robert J. Chassell.
• Avantajele competitive ale software-ului liber de Alexandre Oliva.
• Acordarea patentelor sub LPG de Raph Levien.
• Conceptul de copyright luptă pentru supraviețuirea pe Internet de John Markoff.
• Adevăratul scop al copyrightului de John N. Berry III.
• Copyright pe foc! (Umor) de Ian Clarke.
• Viitorul aduce „Tehnologia Infirmației” de Andy Oram.
• Fundația protocoalelor libere este un forum public independent dedicat susținerii protocoalelor fără patente.
• Software-ul liber și viabilitatea comercială de Alessandro Rubini
• Eliberarea informației de Brian Martin. Recomandăm evitarea folosirii termenului de proprietate intelectuală și folosirea termenilor de copyright, patente și/sau mărci înregistrate.
• Vânzarea locurilor, o satiră despre copyright.
• O galerie de exemple demonstrând cât de scandalos și de absurd este Digital Millenium Copyright Act.
• O recenzie a cărții Digital Copyright.
• Piecepack este un set de piese pentru jocuri pe care oricine le poate folosi liber ca să creeze sau să joace diverse tipuri de jocuri.
• Gianozia Orientală a compilat o abordare ironică la adresa patentelor software și a DRM.
• Software-ul liber și cercetașii
• Patentele sunt o absurditate economică: Acest articol pornește de la premisa că percepția generală favorizează comerțul liber. Noi nu suntem perfect de acord – dincolo de un punct, comerțul liber le dă corporațiilor prea multă putere, permițându-le să intimideze democrația. Dar aceea este o altă problemă.
• În apărarea lui Napster și împotriva Regulii Dublei Concesiuni
• Împotriva proprietății intelectuale, Primăvara 2001, Jurnalul de Studii Libertariene (PDF)
• O evaluare etică comparativă a modelelor de licențiere a software-ului liber de Samir Chopra and Scott Dexter
• The Proiectul hardware SIM.ONE a creat specificații libere pentru designul asistat de calculator.
• Cod viral și vaccinare (în engleză), un articol de Robert J. Chassell
• De ce formatul audio contează (în engleză) de Karl Fogel
• Nu este disponibilă online, dar încă din 1960 Bernard Galler i-a trimis o scrisoare editorului jurnalului Communications of the ACM (vol. 3, nr. 4, pag. A12-A13), spunând printre altele (cu referire la preț, dar cu aluzii clare la libertate):

  … este limpede că banii sunt ceruți pentru dezvoltarea programului și, deși sunt deosebit de nefericit că aceasta vine din partea unei universități, cred că afectează întreaga profesie. Nu există nici o instalare de 704 care să nu fi beneficiat de pe urma schimbului liber de programe, făcut posibil de mecanismele de distribuție ale SHARE. Dacă începem să ne vindem programele, se va crea un precedent foarte nedorit.

  (Mulțumiri lui Nelson Beebe pentru trimitere.)