summaryrefslogtreecommitdiff
path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html
diff options
context:
space:
mode:
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html')
-rw-r--r--talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html393
1 files changed, 393 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html
new file mode 100644
index 0000000..0d71e07
--- /dev/null
+++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html
@@ -0,0 +1,393 @@
+<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/why-free.en.html" -->
+
+<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
+<!-- Parent-Version: 1.77 -->
+
+<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
+<title>De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari - Proiectul GNU - Fundația
+pentru Software Liber</title>
+
+<meta name="Keywords" content="GNU, Proiectul GNU, FSF, software liber, Fundația pentru Software Liber, De
+ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari" />
+
+<!--#include virtual="/philosophy/po/why-free.translist" -->
+<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
+<h2>De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari</h2>
+
+<p>de <a href="http://www.stallman.org/"><strong>Richard Stallman</strong></a></p>
+
+<p>
+Tehnologia informațiilor digitale aduce o contribuție lumii ușurând copierea
+și modificarea informației. Calculatoarele promit să facă acest lucru mai
+ușor pentru noi toți.</p>
+
+<p>
+Nu toată lumea vrea ca acest lucru să fie mai ușor. Sistemul de copyright le
+dă programelor software „proprietari”, majoritatea cărora încearcă să
+ascundă beneficiul potențial al software-ului de publicul larg. Ei și-ar
+dori să fie singurii care să poată copia și modifica software-ul pe care îl
+folosim.</p>
+
+<p>
+Sistemul de copyright a evoluat cu tiparul &mdash; o tehnologie pentru
+producerea de cópii în masă. Copyrightul s-a potrivit bine cu această
+tehnologie deoarece îi îngrădea numai pe producătorii de cópii în masă. El
+nu le răpea libertatea cititorilor de cărți. Un cititor obișnuit, care nu
+deținea un tipar, putea copia cărți numai cu penița și cerneala și puțini
+cititori au fost dați în judecată pentru aceasta.</p>
+
+<p>
+Tehnologia digitală este mai flexibilă decât tiparul: când informația este
+într-o formă digitală, o poți copia cu ușurință ca să o împarți cu
+alții. Exact această flexibilitate creează o nepotrivire cu un sistem cum
+este copyrightul. Acesta este motivul pentru măsurile din ce în ce mai
+nocive și mai draconice care sunt folosite în prezent pentru a impune
+copyrightul pe software. Să considerăm aceste patru metode ale Asociației
+Autorilor de Software (SPA):</p>
+
+<ul>
+<li>Propagandă masivă care spune că este greșit să nu te supui proprietarilor ca
+să îți ajuți prietenul.</li>
+
+<li>Racolarea de denunțători care să dea informații asupra colegilor lor.</li>
+
+<li>Raiduri (cu ajutorul poliției) în birouri și în școli, în care oamenilor li
+se cere să demonstreze că nu sunt vinovați de copiere ilegală.</li>
+
+<li>Persecutarea (de către guvernul SUA, la cererea SPA) unor oameni ca David
+LaMacchia de la <abbr title="Massachusetts Institute of
+Technology">MIT</abbr>, nu pentru a fi copiat software (nu este acuzat de
+aceasta), ci pur și simplu pentru a fi lăsat nesupravegheate utilajele de
+copiat și pentru a nu le fi cenzurat folosirea.<a href="#footnote1">[1]</a></li>
+</ul>
+
+<p>
+Toate patru metodele amintesc de cele folosite în fosta Uniune Sovietică,
+unde fiecare mașină de copiat avea un paznic pentru a preveni copierea
+interzisă și unde populația trebuia să copieze informația în secret și să o
+circule din mână în mână ca samizdat. Există, bineînțeles, o diferență:
+motivul pentru controlul informației în Uniunea Sovietică era politic; în
+SUA motivul este profitul. Dar pe noi ne afectează acțiunile, nu
+motivul. Orice încercare de a opri diseminarea informației, indiferent de
+ce, duce la aceleași metode și la aceeași brutalitate.</p>
+
+<p>
+Proprietarii construiesc mai multe feluri de argumente pentru a-și aroga
+puterea de a controla ce facem noi cu informația:</p>
+
+
+<ul>
+<li id="name-calling">Calomnierea.
+
+<p>
+Proprietarii folosesc cuvinte murdare ca „piraterie” și „furt”, precum și
+terminologie expertă ca „proprietate intelectuală” și „daune”, pentru a
+sugera o anumită direcție de gândire publicului &mdash; o analogie simplistă
+între programe și obiecte fizice.</p>
+
+<p>
+Ideile și intuiția noastră despre proprietate la nivelul obiectelor
+materiale vizează dreptul de <em>a lua un obiect</em> de la altcineva. Ele
+nu se aplică direct la <em>crearea unei copii</em> după ceva. Dar
+proprietarii ne cer să le aplicăm oricum.</p></li>
+
+<li id="exaggeration">Exagerarea.
+
+<p>
+Proprietarii spun că eu suferă „pagube” sau „pierderi economice” când
+utilizatorii își copiază singuri programele. Dar copierea nu are niciun
+efect direct asupra proprietarului și nu face rău nimănui. Proprietarul
+pierde numai dacă persoana care a făcut o copie ar fi plătit altminteri
+pentru o copie de la proprietar.</p>
+
+<p>
+Puțină gândire arată că majoritatea acestor oameni nu ar fi cumpărat
+cópii. Totuși, proprietarii își socotesc „pierderile” ca și cum absolut
+fiecare persoană ar fi cumpărat o copie. Aceasta este o exagerare &mdash; ca
+să o spunem delicat.</p></li>
+
+<li id="law">Legea.
+
+<p>
+Proprietarii descriu adesea starea curentă a legii și pedepsele dure cu care
+ne pot amenința. În această abordare, ei sugerează implicit că legile de
+astăzi reflectă o perspectivă inatacabilă asupra moralității &mdash; și
+totuși în același timp suntem presați să privim aceste pedepse ca pe niște
+realități naturale pentru care nimeni nu este de vină.</p>
+
+<p>
+Această metodă de convingere nu este concepută să reziste unei analize
+critice; intenția ei este să consolideze o deprindere mintală.</p>
+
+<p>
+Este elementar că legile nu decid ce este bine și ce este rău. Orice
+american ar trebui să știe că, în anii '50, era ilegal în multe state ca o
+persoană neagră să stea pe locurile din față ale unui autobuz; dar numai
+rasiștii ar spune că a sta acolo era greșit.</p></li>
+
+<li id="natural-rights">Drepturi naturale.
+
+<p>
+Autorii pretind adesea o conexiune specială cu programele pe care le-au
+scris și continuă prin a afirma că, prin urmare, dorințele și interesele lor
+privind programul atârnă pur și simplu mai greu decât ale oricui altcuiva
+&mdash; chiar și ale lumii întregi. (De obicei companiile dețin copyrightul
+pe software, nu autorii, dar ni se cere să ignorăm această discrepanță)</p>
+
+<p>
+Celor care propun aceasta ca pe o axiomă etică &mdash; faptul că autorul
+este mai important decât tine &mdash; nu pot să le spun decât că eu, la
+rândul meu un autor notabil de software, o consider o prostie.</p>
+
+<p>
+Dar oamenii în general tind să simpatizeze cu pretențiile dreptului natural
+numai din două motive.</p>
+
+<p>
+Primul motiv este o analogie cu obiectele materiale împinsă prea
+departe. Când gătesc spaghete, eu obiectez dacă altcineva le mănâncă, pentru
+că atunci nu mai pot eu să le mănânc. Acțiunile aceluia îmi dăunează mie
+exact cu atât cu cât îi folosesc lui; numai unul dintre noi poate mânca
+spaghetele, așadar întrebarea este, cine? Cea mai mică diferență între noi
+este suficientă pentru a înclina balanța etică.</p>
+
+<p>
+Dar dacă tu rulezi sau schimbi un program pe care eu l-am scris, te
+afectează pe tine direct și pe mine doar indirect. Dacă tu îi dai o copie
+prietenului tău, vă afectează pe voi doi mult mau mult decât pe mine. Eu nu
+ar trebui să am puterea să-ți spun să nu faci aceste lucruri. Nimeni nu ar
+trebui să o aibă.</p>
+
+<p>
+Al doilea motiv este că oamenilor li se tot spune că drepturile naturale
+pentru autori sunt o tradiție acceptată și inatacabilă a societății noastre.</p>
+
+<p>
+Prin prisma istoriei, este adevărat opusul. Ideea de drepturi naturale
+pentru autori a fost propusă și respinsă categoric când Constituția SUA a
+fost elaborată. De aceea, Constituția doar <em>permite</em> un sistem de
+copyright și nu <em>obligă</em> la unul; de aceea spune că copyrightul
+trebuie să fie temporar. Ea mai spune că scopul copyrightului este să
+promoveze progresul &mdash; nu să-i recompenseze pe autori. Copyrightul îi
+recompensează pe autori într-o oarecare măsură și pe editori mai mult, dar
+acest fapt a fost gândit ca un mod de a le modifica comportamentul.</p>
+
+<p>
+Adevărata tradiție încetățenită a societății noastre este că copyrightul
+micșorează drepturile naturale ale publicului &mdash; și acest lucru poate
+fi justificat doar pentru binele publicului.</p></li>
+
+<li id="economics">Economie.
+
+<p>
+Argumentul final invocat în favoarea proprietății de software este că ea
+duce la producerea a mai mult software.</p>
+
+<p>
+Spre deosebire de celelalte, acest argument măcar abordează subiectul în mod
+legitim. Se bazează pe un scop valid &mdash; satisfacerea utilizatorilor de
+software. Și, empiric, este clar că oamenii vor produce mai mult din orice
+dacă sunt bine plătiți ca să facă asta.</p>
+
+<p>
+Dar argumentul economic are un defect: se bazează pe ipoteza că diferența
+constă numai în câți bani trebuie să plătim. Argumentul presupune că
+<em>producția de software</em> este ceea ce urmărim, indiferent dacă
+softwareul are autori sau nu.</p>
+
+<p>
+Oamenii acceptă bucuroși această ipoteză, pentru că ea concordă cu
+experiența noastră cu obiecte materiale. Gândiți-vă la un sandviș, de
+exemplu. S-ar putea să reușești să obții un sandviș comparabil fie pe
+gratis, fie contra cost. Atunci, singura diferență este suma pe care o
+plătești. Fie că îl cumperi sau nu, sandvișul are același gust, aceeași
+valoare nutritivă și, în orice caz, îl mănânci o singură dată. Faptul că
+obții sau nu sandvișul de la un proprietar nu schimbă nimic în afara sumei
+de bani care îți rămâne după aceea.</p>
+
+<p>
+Aceasta este adevărat pentru orice obiect material &mdash; dacă are sau nu
+un proprietar nu afectează în mod direct ceea ce <em>este</em>, sau ce poți
+face cu el dacă ți-l procuri.</p>
+
+<p>
+Dar, dacă un program are un proprietar, aceasta afectează foarte mult ce
+este programul și ce poți face cu o copie dacă cumperi una. Diferența nu
+este doar o chestiune de bani. Sistemul proprietății de software îi
+încurajează pe proprietarii de software să producă ceva &mdash; dar nu ceea
+ce îi trebuie cu adevărat societății. Și acest sistem cauzează o poluare
+etică intangibilă care ne afectează pe toți.</p></li>
+
+</ul>
+
+<p>
+Ce îi trebuie societății? Îi trebuie informație care este cu adevărat
+disponibila pentru cetățenii ei &mdash; de exemplu, programe pe care oamenii
+să le poată citi, repara, adapta și îmbunătăți, nu doar opera. Dar ce produc
+de obicei proprietarii de software este o cutie neagră pe care n-o putem
+studia sau schimba.</p>
+
+<p>
+De asemenea, societății îi trebuie libertate. Când un program are un
+proprietar, utilizatorii își pierd libertatea de a-și controla o parte din
+propriile vieți.</p>
+
+<p>
+Și, mai ales, societatea trebuie să încurajeze la cetățenii săi spiritul
+cooperării voluntare. Când proprietarii de software ne spun că a-ți ajuta
+vecinul într-un mod natural este „piraterie”, ei poluează spiritul civic al
+societății noastre.</p>
+
+<p>
+De aceea spunem că <a href="/philosophy/free-sw.html">software-ul liber</a>
+este o chestiune de libertate, nu de preț.</p>
+
+<p>
+Argumentul economic în favoarea proprietății este eronat, dar problema
+economică este reală. Unii oameni scriu software folositor din plăcerea de
+a-l scrie sau pentru admirație și dragoste; dar, dacă vrem mai mult software
+decât scriu acei oameni, trebuie să strângem fonduri.</p>
+
+<p>
+Din anii '80, dezvoltatorii de software liber au încercat diverse metode de
+a găsi fonduri, cu un succes moderat. Nu este nevoie să îmbogățim pe nimeni;
+un venit obișnuit este un stimulent suficient pentru a face multe meserii
+care sunt mai puțin satisfăcătoare decât programarea.</p>
+
+<p>
+Ani de zile, până când o bursă de cercetător mi-a eliminat această nevoie,
+mi-am câștigat traiul din modificări la cerere ale software-ului liber pe
+care îl scrisesem. Fiecare modificare a fost adăugată la versiunea standard
+și astfel, în cele din urmă, a devenit disponibilă pentru publicul
+larg. Clienții m-au plătit ca să lucrez la îmbunătățirile pe care le doreau,
+în loc de funcții pe care altfel le-aș fi considerat de prioritate maximă.</p>
+
+<p>
+Unii dezvoltatori de software liber câștigă bani vânzând servicii de
+suport. În 1994, Cygnus Support, cu aproximativ 50 de angajați, a estimat că
+circa 15% din activitatea personalului său era dezvoltarea de software liber
+&mdash; un procentaj respectabil pentru o companie de software.</p>
+
+<p>
+La începutul anilor '90, companii ca Intel, Motorola, Texas Instruments și
+Analog Devices s-au unit ca să finanțeze continuarea dezvoltării
+compilatorului de C GNU. Mare parte din dezvoltarea GCC este încă făcută de
+dezvoltatori plătiți. Compilatorul GNU pentru limbajul Ada a fost finanțat
+în anii '90 de Forțele Aeriene ale SUA și a fost continuat de atunci de o
+companie formată special pentru acest scop.</p>
+
+<p>
+Mișcarea pentru software liber este încă mică, dar exemplul posturilor de
+radio susținute de ascultători în SUA arată că este posibil să susții o
+activitate amplă fără să forțezi fiecare utilizator să plătească.</p>
+
+<p>
+Folosind un calculator în ziua de azi, vă puteți surprinde folosind un
+program <a
+href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">privat</a>. Dacă un
+prieten îți cere o copie, ar fi greșit să-l refuzi. Cooperarea este mai
+importantă decât copyrightul. Dar cooperarea clandestină, pe furiș, nu duce
+la o societate bună. O persoană trebuie să aspire să ducă o viață verticală
+deschisă, cu mândrie, și asta presupune să spui nu software-ului privat.</p>
+
+<p>
+Meritați să puteți să cooperați deschis și liber cu alți oameni care
+folosesc software. Meritați să puteți învăța cum funcționează software-ul și
+să vă educați studenții cu el. Meritați să vă puteți angaja programatorul
+favorit să vi-l repare când se strică.</p>
+
+<p>
+Meritați software liber.</p>
+
+<h3>Note de subsol</h3>
+<ol>
+<li id="footnote1">Acuzațiile au fost respinse ulterior.</li>
+</ol>
+
+<hr />
+<blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a
+href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free
+Software, Free Society: The Selected Essays of Richard
+M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote>
+
+<div class="translators-notes">
+
+<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
+ </div>
+</div>
+
+<!-- for id="content", starts in the include above -->
+<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
+<div id="footer">
+<div class="unprintable">
+
+<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a
+href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>. Există și <a
+href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și
+alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a
+href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>
+
+<p>
+<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
+ replace it with the translation of these two:
+
+ We work hard and do our best to provide accurate, good quality
+ translations. However, we are not exempt from imperfection.
+ Please send your comments and general suggestions in this regard
+ to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">
+
+ &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
+
+ <p>For information on coordinating and submitting translations of
+ our web pages, see <a
+ href="/server/standards/README.translations.html">Translations
+ README</a>. -->
+Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la
+dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu
+suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile
+dvs. generale în această privință la <a
+href="mailto:web-translators@gnu.org">&lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
+<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru
+paginile noastre, consultați <a
+href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p>
+</div>
+
+<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
+ files generated as part of manuals) on the GNU web server should
+ be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this
+ without talking with the webmasters or licensing team first.
+ Please make sure the copyright date is consistent with the
+ document. For web pages, it is ok to list just the latest year the
+ document was modified, or published.
+
+ If you wish to list earlier years, that is ok too.
+ Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
+ years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
+ year, i.e., a year in which the document was published (including
+ being publicly visible on the web or in a revision control system).
+
+ There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
+ Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
+<p>Copyright &copy; 1994, 2009, 2020 Richard Stallman</p>
+
+<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license"
+href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative
+Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional </a>.</p>
+
+<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
+<div class="translators-credits">
+
+<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
+ </div>
+
+<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
+Actualizat la:
+
+$Date: 2020/07/05 14:01:37 $
+
+<!-- timestamp end -->
+</p>
+</div>
+</div>
+</body>
+</html>