diff options
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html')
-rw-r--r-- | talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html | 393 |
1 files changed, 393 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html new file mode 100644 index 0000000..0d71e07 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/why-free.html @@ -0,0 +1,393 @@ +<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/why-free.en.html" --> + +<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> +<!-- Parent-Version: 1.77 --> + +<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> +<title>De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari - Proiectul GNU - Fundația +pentru Software Liber</title> + +<meta name="Keywords" content="GNU, Proiectul GNU, FSF, software liber, Fundația pentru Software Liber, De +ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari" /> + +<!--#include virtual="/philosophy/po/why-free.translist" --> +<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> +<h2>De ce software-ul nu trebuie să aibă proprietari</h2> + +<p>de <a href="http://www.stallman.org/"><strong>Richard Stallman</strong></a></p> + +<p> +Tehnologia informațiilor digitale aduce o contribuție lumii ușurând copierea +și modificarea informației. Calculatoarele promit să facă acest lucru mai +ușor pentru noi toți.</p> + +<p> +Nu toată lumea vrea ca acest lucru să fie mai ușor. Sistemul de copyright le +dă programelor software „proprietari”, majoritatea cărora încearcă să +ascundă beneficiul potențial al software-ului de publicul larg. Ei și-ar +dori să fie singurii care să poată copia și modifica software-ul pe care îl +folosim.</p> + +<p> +Sistemul de copyright a evoluat cu tiparul — o tehnologie pentru +producerea de cópii în masă. Copyrightul s-a potrivit bine cu această +tehnologie deoarece îi îngrădea numai pe producătorii de cópii în masă. El +nu le răpea libertatea cititorilor de cărți. Un cititor obișnuit, care nu +deținea un tipar, putea copia cărți numai cu penița și cerneala și puțini +cititori au fost dați în judecată pentru aceasta.</p> + +<p> +Tehnologia digitală este mai flexibilă decât tiparul: când informația este +într-o formă digitală, o poți copia cu ușurință ca să o împarți cu +alții. Exact această flexibilitate creează o nepotrivire cu un sistem cum +este copyrightul. Acesta este motivul pentru măsurile din ce în ce mai +nocive și mai draconice care sunt folosite în prezent pentru a impune +copyrightul pe software. Să considerăm aceste patru metode ale Asociației +Autorilor de Software (SPA):</p> + +<ul> +<li>Propagandă masivă care spune că este greșit să nu te supui proprietarilor ca +să îți ajuți prietenul.</li> + +<li>Racolarea de denunțători care să dea informații asupra colegilor lor.</li> + +<li>Raiduri (cu ajutorul poliției) în birouri și în școli, în care oamenilor li +se cere să demonstreze că nu sunt vinovați de copiere ilegală.</li> + +<li>Persecutarea (de către guvernul SUA, la cererea SPA) unor oameni ca David +LaMacchia de la <abbr title="Massachusetts Institute of +Technology">MIT</abbr>, nu pentru a fi copiat software (nu este acuzat de +aceasta), ci pur și simplu pentru a fi lăsat nesupravegheate utilajele de +copiat și pentru a nu le fi cenzurat folosirea.<a href="#footnote1">[1]</a></li> +</ul> + +<p> +Toate patru metodele amintesc de cele folosite în fosta Uniune Sovietică, +unde fiecare mașină de copiat avea un paznic pentru a preveni copierea +interzisă și unde populația trebuia să copieze informația în secret și să o +circule din mână în mână ca samizdat. Există, bineînțeles, o diferență: +motivul pentru controlul informației în Uniunea Sovietică era politic; în +SUA motivul este profitul. Dar pe noi ne afectează acțiunile, nu +motivul. Orice încercare de a opri diseminarea informației, indiferent de +ce, duce la aceleași metode și la aceeași brutalitate.</p> + +<p> +Proprietarii construiesc mai multe feluri de argumente pentru a-și aroga +puterea de a controla ce facem noi cu informația:</p> + + +<ul> +<li id="name-calling">Calomnierea. + +<p> +Proprietarii folosesc cuvinte murdare ca „piraterie” și „furt”, precum și +terminologie expertă ca „proprietate intelectuală” și „daune”, pentru a +sugera o anumită direcție de gândire publicului — o analogie simplistă +între programe și obiecte fizice.</p> + +<p> +Ideile și intuiția noastră despre proprietate la nivelul obiectelor +materiale vizează dreptul de <em>a lua un obiect</em> de la altcineva. Ele +nu se aplică direct la <em>crearea unei copii</em> după ceva. Dar +proprietarii ne cer să le aplicăm oricum.</p></li> + +<li id="exaggeration">Exagerarea. + +<p> +Proprietarii spun că eu suferă „pagube” sau „pierderi economice” când +utilizatorii își copiază singuri programele. Dar copierea nu are niciun +efect direct asupra proprietarului și nu face rău nimănui. Proprietarul +pierde numai dacă persoana care a făcut o copie ar fi plătit altminteri +pentru o copie de la proprietar.</p> + +<p> +Puțină gândire arată că majoritatea acestor oameni nu ar fi cumpărat +cópii. Totuși, proprietarii își socotesc „pierderile” ca și cum absolut +fiecare persoană ar fi cumpărat o copie. Aceasta este o exagerare — ca +să o spunem delicat.</p></li> + +<li id="law">Legea. + +<p> +Proprietarii descriu adesea starea curentă a legii și pedepsele dure cu care +ne pot amenința. În această abordare, ei sugerează implicit că legile de +astăzi reflectă o perspectivă inatacabilă asupra moralității — și +totuși în același timp suntem presați să privim aceste pedepse ca pe niște +realități naturale pentru care nimeni nu este de vină.</p> + +<p> +Această metodă de convingere nu este concepută să reziste unei analize +critice; intenția ei este să consolideze o deprindere mintală.</p> + +<p> +Este elementar că legile nu decid ce este bine și ce este rău. Orice +american ar trebui să știe că, în anii '50, era ilegal în multe state ca o +persoană neagră să stea pe locurile din față ale unui autobuz; dar numai +rasiștii ar spune că a sta acolo era greșit.</p></li> + +<li id="natural-rights">Drepturi naturale. + +<p> +Autorii pretind adesea o conexiune specială cu programele pe care le-au +scris și continuă prin a afirma că, prin urmare, dorințele și interesele lor +privind programul atârnă pur și simplu mai greu decât ale oricui altcuiva +— chiar și ale lumii întregi. (De obicei companiile dețin copyrightul +pe software, nu autorii, dar ni se cere să ignorăm această discrepanță)</p> + +<p> +Celor care propun aceasta ca pe o axiomă etică — faptul că autorul +este mai important decât tine — nu pot să le spun decât că eu, la +rândul meu un autor notabil de software, o consider o prostie.</p> + +<p> +Dar oamenii în general tind să simpatizeze cu pretențiile dreptului natural +numai din două motive.</p> + +<p> +Primul motiv este o analogie cu obiectele materiale împinsă prea +departe. Când gătesc spaghete, eu obiectez dacă altcineva le mănâncă, pentru +că atunci nu mai pot eu să le mănânc. Acțiunile aceluia îmi dăunează mie +exact cu atât cu cât îi folosesc lui; numai unul dintre noi poate mânca +spaghetele, așadar întrebarea este, cine? Cea mai mică diferență între noi +este suficientă pentru a înclina balanța etică.</p> + +<p> +Dar dacă tu rulezi sau schimbi un program pe care eu l-am scris, te +afectează pe tine direct și pe mine doar indirect. Dacă tu îi dai o copie +prietenului tău, vă afectează pe voi doi mult mau mult decât pe mine. Eu nu +ar trebui să am puterea să-ți spun să nu faci aceste lucruri. Nimeni nu ar +trebui să o aibă.</p> + +<p> +Al doilea motiv este că oamenilor li se tot spune că drepturile naturale +pentru autori sunt o tradiție acceptată și inatacabilă a societății noastre.</p> + +<p> +Prin prisma istoriei, este adevărat opusul. Ideea de drepturi naturale +pentru autori a fost propusă și respinsă categoric când Constituția SUA a +fost elaborată. De aceea, Constituția doar <em>permite</em> un sistem de +copyright și nu <em>obligă</em> la unul; de aceea spune că copyrightul +trebuie să fie temporar. Ea mai spune că scopul copyrightului este să +promoveze progresul — nu să-i recompenseze pe autori. Copyrightul îi +recompensează pe autori într-o oarecare măsură și pe editori mai mult, dar +acest fapt a fost gândit ca un mod de a le modifica comportamentul.</p> + +<p> +Adevărata tradiție încetățenită a societății noastre este că copyrightul +micșorează drepturile naturale ale publicului — și acest lucru poate +fi justificat doar pentru binele publicului.</p></li> + +<li id="economics">Economie. + +<p> +Argumentul final invocat în favoarea proprietății de software este că ea +duce la producerea a mai mult software.</p> + +<p> +Spre deosebire de celelalte, acest argument măcar abordează subiectul în mod +legitim. Se bazează pe un scop valid — satisfacerea utilizatorilor de +software. Și, empiric, este clar că oamenii vor produce mai mult din orice +dacă sunt bine plătiți ca să facă asta.</p> + +<p> +Dar argumentul economic are un defect: se bazează pe ipoteza că diferența +constă numai în câți bani trebuie să plătim. Argumentul presupune că +<em>producția de software</em> este ceea ce urmărim, indiferent dacă +softwareul are autori sau nu.</p> + +<p> +Oamenii acceptă bucuroși această ipoteză, pentru că ea concordă cu +experiența noastră cu obiecte materiale. Gândiți-vă la un sandviș, de +exemplu. S-ar putea să reușești să obții un sandviș comparabil fie pe +gratis, fie contra cost. Atunci, singura diferență este suma pe care o +plătești. Fie că îl cumperi sau nu, sandvișul are același gust, aceeași +valoare nutritivă și, în orice caz, îl mănânci o singură dată. Faptul că +obții sau nu sandvișul de la un proprietar nu schimbă nimic în afara sumei +de bani care îți rămâne după aceea.</p> + +<p> +Aceasta este adevărat pentru orice obiect material — dacă are sau nu +un proprietar nu afectează în mod direct ceea ce <em>este</em>, sau ce poți +face cu el dacă ți-l procuri.</p> + +<p> +Dar, dacă un program are un proprietar, aceasta afectează foarte mult ce +este programul și ce poți face cu o copie dacă cumperi una. Diferența nu +este doar o chestiune de bani. Sistemul proprietății de software îi +încurajează pe proprietarii de software să producă ceva — dar nu ceea +ce îi trebuie cu adevărat societății. Și acest sistem cauzează o poluare +etică intangibilă care ne afectează pe toți.</p></li> + +</ul> + +<p> +Ce îi trebuie societății? Îi trebuie informație care este cu adevărat +disponibila pentru cetățenii ei — de exemplu, programe pe care oamenii +să le poată citi, repara, adapta și îmbunătăți, nu doar opera. Dar ce produc +de obicei proprietarii de software este o cutie neagră pe care n-o putem +studia sau schimba.</p> + +<p> +De asemenea, societății îi trebuie libertate. Când un program are un +proprietar, utilizatorii își pierd libertatea de a-și controla o parte din +propriile vieți.</p> + +<p> +Și, mai ales, societatea trebuie să încurajeze la cetățenii săi spiritul +cooperării voluntare. Când proprietarii de software ne spun că a-ți ajuta +vecinul într-un mod natural este „piraterie”, ei poluează spiritul civic al +societății noastre.</p> + +<p> +De aceea spunem că <a href="/philosophy/free-sw.html">software-ul liber</a> +este o chestiune de libertate, nu de preț.</p> + +<p> +Argumentul economic în favoarea proprietății este eronat, dar problema +economică este reală. Unii oameni scriu software folositor din plăcerea de +a-l scrie sau pentru admirație și dragoste; dar, dacă vrem mai mult software +decât scriu acei oameni, trebuie să strângem fonduri.</p> + +<p> +Din anii '80, dezvoltatorii de software liber au încercat diverse metode de +a găsi fonduri, cu un succes moderat. Nu este nevoie să îmbogățim pe nimeni; +un venit obișnuit este un stimulent suficient pentru a face multe meserii +care sunt mai puțin satisfăcătoare decât programarea.</p> + +<p> +Ani de zile, până când o bursă de cercetător mi-a eliminat această nevoie, +mi-am câștigat traiul din modificări la cerere ale software-ului liber pe +care îl scrisesem. Fiecare modificare a fost adăugată la versiunea standard +și astfel, în cele din urmă, a devenit disponibilă pentru publicul +larg. Clienții m-au plătit ca să lucrez la îmbunătățirile pe care le doreau, +în loc de funcții pe care altfel le-aș fi considerat de prioritate maximă.</p> + +<p> +Unii dezvoltatori de software liber câștigă bani vânzând servicii de +suport. În 1994, Cygnus Support, cu aproximativ 50 de angajați, a estimat că +circa 15% din activitatea personalului său era dezvoltarea de software liber +— un procentaj respectabil pentru o companie de software.</p> + +<p> +La începutul anilor '90, companii ca Intel, Motorola, Texas Instruments și +Analog Devices s-au unit ca să finanțeze continuarea dezvoltării +compilatorului de C GNU. Mare parte din dezvoltarea GCC este încă făcută de +dezvoltatori plătiți. Compilatorul GNU pentru limbajul Ada a fost finanțat +în anii '90 de Forțele Aeriene ale SUA și a fost continuat de atunci de o +companie formată special pentru acest scop.</p> + +<p> +Mișcarea pentru software liber este încă mică, dar exemplul posturilor de +radio susținute de ascultători în SUA arată că este posibil să susții o +activitate amplă fără să forțezi fiecare utilizator să plătească.</p> + +<p> +Folosind un calculator în ziua de azi, vă puteți surprinde folosind un +program <a +href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">privat</a>. Dacă un +prieten îți cere o copie, ar fi greșit să-l refuzi. Cooperarea este mai +importantă decât copyrightul. Dar cooperarea clandestină, pe furiș, nu duce +la o societate bună. O persoană trebuie să aspire să ducă o viață verticală +deschisă, cu mândrie, și asta presupune să spui nu software-ului privat.</p> + +<p> +Meritați să puteți să cooperați deschis și liber cu alți oameni care +folosesc software. Meritați să puteți învăța cum funcționează software-ul și +să vă educați studenții cu el. Meritați să vă puteți angaja programatorul +favorit să vi-l repare când se strică.</p> + +<p> +Meritați software liber.</p> + +<h3>Note de subsol</h3> +<ol> +<li id="footnote1">Acuzațiile au fost respinse ulterior.</li> +</ol> + +<hr /> +<blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a +href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote> + +<div class="translators-notes"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> + </div> +</div> + +<!-- for id="content", starts in the include above --> +<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> +<div id="footer"> +<div class="unprintable"> + +<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a +href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a +href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și +alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a +href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> + +<p> +<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, + replace it with the translation of these two: + + We work hard and do our best to provide accurate, good quality + translations. However, we are not exempt from imperfection. + Please send your comments and general suggestions in this regard + to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> + + <web-translators@gnu.org></a>.</p> + + <p>For information on coordinating and submitting translations of + our web pages, see <a + href="/server/standards/README.translations.html">Translations + README</a>. --> +Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la +dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu +suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile +dvs. generale în această privință la <a +href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> +<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru +paginile noastre, consultați <a +href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> +</div> + +<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to + files generated as part of manuals) on the GNU web server should + be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this + without talking with the webmasters or licensing team first. + Please make sure the copyright date is consistent with the + document. For web pages, it is ok to list just the latest year the + document was modified, or published. + + If you wish to list earlier years, that is ok too. + Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying + years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable + year, i.e., a year in which the document was published (including + being publicly visible on the web or in a revision control system). + + There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers + Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> +<p>Copyright © 1994, 2009, 2020 Richard Stallman</p> + +<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" +href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative +Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional </a>.</p> + +<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> +<div class="translators-credits"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> + </div> + +<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> +Actualizat la: + +$Date: 2020/07/05 14:01:37 $ + +<!-- timestamp end --> +</p> +</div> +</div> +</body> +</html> |