diff options
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html')
| -rw-r--r-- | talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html | 527 |
1 files changed, 527 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html new file mode 100644 index 0000000..36e282b --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/open-source-misses-the-point.html @@ -0,0 +1,527 @@ +<!--#set var="PO_FILE" + value='<a href="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro.po"> + https://www.gnu.org/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro.po</a>' + --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/open-source-misses-the-point.html" + --><!--#set var="DIFF_FILE" value="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.ro-diff.html" + --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2020-01-07" --> + +<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> +<!-- Parent-Version: 1.90 --> + +<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> +<title>De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului +liber - Proiectul GNU - Fundația pentru Software Liber</title> + +<!--#include virtual="/philosophy/po/open-source-misses-the-point.translist" --> +<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> +<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> +<h2>De ce termenul de „sursă deschisă” pierde ideea centrală a software-ului +liber</h2> + +<p class="byline">de Richard Stallman</p> + +<div class="article"> + +<blockquote class="comment"><p> +Termenii „software liber” și „sursă deschisă” descriu aproape aceeași serie +de programe. Dar, aceștia exprimă concepte complet diferite despre aceste +programe, bazate pe valori diferite. Mișcarea software-ului liber promovează +libertăți specifice utilizatorilor de calculatoare; este o mișcare pentru +libertate și justiție. Pe cealaltă parte, conceptul de sursă deschisă pune +accent pe avantaje practice și nu susține aceste libertăți. Din această +cauză nu suntem de acord cu acest concept, și nu folosim termenul de „sursă +deschisă”. +</p></blockquote> + +<p>Când ne referim la software drept „liber”, vrem să spunem că el respectă <a +href="/philosophy/free-sw.html">libertățile esențiale ale +utilizatorului</a>: libertatea de a-l rula, de a-l studia și modifica și de +a redistribui cópii cu sau fără modificări. Aceasta este o chestiune de +libertate, nu de preț, deci gândiți-vă la „exprimare liberă”, nu la „bere +gratis”. [<em>n. trad.</em> În limba engleză, <em>free</em> înseamnă atât +„liber”, cât și „gratuit”]</p> + +<p>Aceste libertăți au o importanță vitală. Ele sunt esențiale, nu doar pentru +binele utilizatorilor în particular, ci și pentru societatea în ansamblu, +deoarece ele promovează solidaritatea socială — mai exact, +întrajutorarea și cooperarea. Ele devin chiar mai importante pe măsură ce +cultura și activitățile noastre zilnice sunt tot mai digitale. Într-o lume +de sunete, imagini și cuvinte digitale, software-ul liber devine tot mai +esențial pentru libertatea în general.</p> + +<p>Zeci de milioane de oameni din toată lumea folosesc software liber astăzi; +școlile publice din unele regiuni ale Indiei și Spaniei își învață elevii să +folosească <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">sistemul de operare +GNU/Linux</a> liber. Totuși, cei mai mulți dintre acești utilizatori nu au +auzit niciodată de motivele etice pentru care am dezvoltat acest sistem și +am clădit comunitatea software-ului liber, pentru că în prezent acest sistem +și această comunitate sunt pomenite mai des ca „sursă deschisă”, +încadrându-le într-o filozofie diferită în care aceste libertăți sunt +rareori pomenite.</p> + +<p>Mișcarea pentru software liber a luptat pentru libertatea utilizatorilor de +computare începând cu 1983. În 1984 am demarat dezvoltarea sistemului de +operare liber GNU, pentru a putea evita sistemele de operare nelibere care +le neagă libertatea utilizatorilor lor. În anii '80, am dezvoltat +majoritatea componentelor esențiale ale sistemului și am conceput <a +href="/licenses/gpl.html">Licența Publică Generală GNU</a> (LPG GNU) sub +care să lansăm aceste componente — o licență concepută anume pentru a +proteja libertatea tuturor utilizatorilor unui program.</p> + +<p>Nu toți utilizatorii și dezvoltatorii de software liber au fost de acord cu +scopurile mișcării pentru software liber. În 1998, o parte din comunitatea +software-ului liber s-a desprins și a început să militeze în numele „sursei +deschise”. Original, termenul a fost propus pentru a evita o posibilă +interpretare greșită a termenului „software liber”, dar curând a devenit +asociat cu niște perspective filozofice destul de diferite de cele ale +mișcării pentru software liber.</p> + +<p>Unii dintre susțînătorii sursei deschise au considerat termenul „o campanie +de marketing pentru softare-ul liber”, care ar atrage persoane în poziții de +conducere în lumea afacerilor, subliniind beneficiile practice ale +software-ului, fără a ridică probleme despre bine și rău pe care acestea nu +ar dori să le audă. Alți suporteri au respins fără ocolișuri valorile etice +și sociale ale mișcării pentru software liber. Indiferent de convingerile +lor, când au făcut campanie pentru software cu sursă deschisă, ei nici nu au +citat, nici nu au susținut aceste valori. Termenul „sursă deschisă” a fost +asociat rapid cu idei și argumente bazate numai pe valori practice, ca de +exemplu dezvoltarea de software puternic și solid. De atunci, cei mai mulți +susțînători ai sursei deschise au ajuns în acest punct și au făcut aceeași +asociere. Mare parte din discuția referitoare la „sursă deschisă” nu +menționează problema a ce e bine și rău, în schimbă punând accent pe +popularitate și succes; aici puteți vedea un <a +href="http://www.linuxinsider.com/story/Open-Source-Is-Woven-Into-the-Latest-Hottest-Trends-78937.html"> +exemplu tipic</a>. O minoritate de susținători ai „sursei deschise” +menționează problema libertății, dar aceștia nu se fac văzuți de majoritatea +care e indiferentă la această problema.</p> + +<p>Cei doi termeni descriu aproape aceeași categorie de software, dar +reprezintă puncte de vedere bazate pe valori fundamental diferite. Pentru +mișcarea pentru software liber, software-ul liber este o necesitate etică, +pentru că doar software-ul liber respectă libertatea utilizatorilor. Prin +contrast, filozofia sursei deschise examinează problemele prin prisma a cum +să „îmbunătățești” software-ul — într-un sens strict practic. Ea spune +că software-ul neliber este o soluție inferioară pentru problema practică în +discuție.</p> + +<p>Pentru mișcarea pentru software liber, în schimb, software-ul neliber este o +problemă socială, iar soluția este să renunțăm a-l mai folosi și să migrăm +la software liber.</p> + +<p>„Software liber”. „Sursă deschisă”. Dacă este același software (<a +href="/philosophy/free-open-overlap.html">sau pe aproape</a>), contează ce +nume folosiți? Da, deoarece cuvinte diferite comunică idei diferite. Deși un +program liber, sub orice nume, v-ar da astăzi aceeași libertate, instaurarea +libertății într-un mod durabil depinde, mai presus de toate, de a învăța +oamenii să prețuiască libertatea. Dacă vreți să contribuiți la asta, este +esențial să vorbiți despre „software liber”.</p> + +<p>Noi, cei din mișcarea pentru software liber, nu ne gândim la tabăra sursei +deschise ca la un dușman; dușmanul este sofware-ul privat (neliber). Dar +vrem ca oamenii să știe că noi sprijinim libertatea, și de aceea nu acceptăm +să fim greșit etichetați ca suporteri ai sursei deschise.</p> + +<h3>Diferențe practice între software-ul liber și codul sursă deschisă</h3> + +<p>În practică, conceptul de sursă deschisă reprezintă criterii puțin mai largi +decât cele ale software-ului liber. Din câte știm, tot codul sursă publicat +drept software liber ar putea fi calificat drept sursă deschisă. Aproape tot +codul de tip sursă deschisă e software liber, dar există excepții. În primul +rând, unele licențe sursă deschisă sunt prea restrictive pentru a putea fi +clasificate drept licențe libere. De exemplu, „Open Watcom” este neliber +deoarece licența acestuia nu permite crearea unei versiuni modificate și +folosirea acesteia in privat. Din fericire, puține programe folosesc astfel +de licențe.</p> + +<p>În al doilea rând, când codul sursă al unui program poartă o licență slabă, +fără copyleft (metodă prin care un program sau o lucrare devine +liber/liberă), fișierele executabile ale acestuia pot conține condiții +nelibere. <a href="https://code.visualstudio.com/License/">Microsoft face +acest lucru cu Visual Studio, </a> de exemplu.</p> + +<p>Dacă aceste fișiere executabile correspund în întregime codului sursă +publicat, atunci ele pot fi descrise ca drept sursă deschisă dar nu ca și +software liber. Totuși, în acest caz utilizatorii pot compila codul sursă +pentru a produce și a distribui fișiere executabile libere.</p> + +<p>În ultimul rând, și cel mai important în practică, multe programe conțîn +metode de verificare a calculatorului utilizatorului pentru a-l bloca pe +acesta din a instala alte programe; doar o companie privilegiată poate +produce programe care pot fi executate pe un dispozitiv sau îi pot accesa +abilitățile pe deplin. Noi numin aceste dispozitive „tirani” și această +practică e numită „tivoizare”, după produsul unde am întâlnit-o prima oară +(Tivo). Chiar dacă programul executabil e creat din cod sursă liber, +utilizatori nu pot rulaversiuni modificate ale acestuia, deci programul +executabilul e neliber.</p> + +<p>Multe produse Android conțin fișiere executabile nelibere, tivoizate de la +Linux, chiar dacă codul sursă este licențiat sub LPG GNU, versiunea 2. Noi +am conceput LPG GNU versiunea 3 pentru a interzice această practică.</p> + +<p>Criteriile sursei deschise se preocupă în mod exclusiv cu licențierea +codului sursă. Astfel, aceste fișiere executabile care nu pot fi modificate, +când sunt realizate din cod sursă precum Linux care e de tip sursă deschisă +și liber, sunt de tip sursă deschisă dar nu libere.</p> + +<h3>Greșeli comune în înțelegerea „software-ului liber” și a „sursei deschise”</h3> + +<p>Termenul „software liber” este pasibil de o interpretare greșită: un înțeles +neintenționat, „software pe care îl poți obține pe gratis”, se potrivește +termenului la fel de bine ca înțelesul intenționat, „software care îi dă +utilizatorului anumite libertăți”. Tratăm această problemă publicând +definiția software-ului liber și spunând „gândiți-vă la exprimare liberă, nu +la bere gratuită”. Aceasta nu este o soluție perfectă; ea nu poate elimina +complet problema. Un termen deloc ambiguu și mult mai corect ar fi mai bun, +dacă nu ar ridica alte probleme.</p> + +<p>Din păcate, toate alternativele în engleză au problemele lor. Am examinat +multe pe care ni le-a sugerat lumea, dar niciuna nu este atât de „potrivită” +ca să facă schimbarea la ea o idee bună. (De exemplu, în unele contexte +cuvântul spaniol și franțuzesc „libre” funcționează bine, dar oamenii din +India nu-l recunosc deloc.) Fiecare înlocuitor propus pentru „software +liber” are câte o problemă semantică — și aceasta include „software cu +sursă deschisă”.</p> + +<p><a href="https://opensource.org/osd">Definiția oficială a software-ului cu +„sursă deschisă”</a> (care este publicată de Inițiativa pentru Sursă +Deschisă și care este prea lungă pentru a o include aici) a fost derivată +indirect din criteriile noastre pentru software liber. Nu este la fel; este +puțin mai relaxată în câteva chestiuni. Oricum, definiția lor se potrivește +cu definiția noastră în cele mai multe situații.</p> + +<p>Totuși, sensul evident al expresiei „software cu sursă deschisă” — și +sensul pe care cred cei mai mulți oameni că îl are — este „te poți +uita la codul-sursă”. Acest criteriu este mult mai slab decât definiția +software-ului liber, mult mai slab și decât definiția oficială a sursei +deschise. El include multe programe care nu sunt nici libere, nici cu sursă +deschisă.</p> + +<p>De vreme ce înțelesul evident pentru „cu sursă deschisă” nu este sensul pe +care îl intenționează adepții lui, rezultatul este că majoritatea oamenilor +înțeleg greșit termenul. Conform scriitorului Neal Stephenson, „Linux este +software «cu sursă deschisă», aceasta însemnând pur și simplu că oricine +poate obține copii ale fișierelor cu codul-sursă”. Nu cred că el a căutat în +mod intenționat să respingă sau să combată definiția oficială. Cred că el +doar a aplicat convențiile limbii engleze pentru a găsi un înțeles al +termenului. <a +href="https://web.archive.org/web/20001011193422/http://da.state.ks.us/ITEC/TechArchPt6ver80.pdf">Statul +Kansas</a> a publicat o definiție similară: „Folosește software cu sursă +deschisă (OSS). OSS este software pentru care codul-sursă este disponibil +gratuit și public, deși termenii exacți din licență variază în ceea ce este +permis unei persoane să facă cu acel cod.”</p> + +<p>Ziarul <i>New York Times</i> a <a +href="http://www.nytimes.com/external/gigaom/2009/02/07/07gigaom-the-brave-new-world-of-open-source-game-design-37415.html"> +publicat un articol care extinde înțelesul termenului</a> pentru a se referi +la testarea beta de către utilizatori — în care câtorva utilizatori li +se permite să încerce o versiune timpurie și să-și prezinte confidențial +reacțiile — lucru pe care dezvoltatorii de software privat îl practică +de decenii.</p> + +<p>Termenul a fost extins pentru a include schițe de echipament <a +href="http://www.theguardian.com/sustainable-business/2015/aug/27/texas-teenager-water-purifier-toxic-e-waste-pollution">publicate +fără patent</a>. Schițele de echipament nepatentate pot fi considerate +contribuții admirabile societății, dar termenul nu „sursă deschisă” ne li se +aplică acestora.</p> + +<p>Susținătorii sursei deschise încearcă să trateze acest aspect făcând +trimitere la definiția lor oficială, dar această abordare corectivă este mai +puțin eficace pentru ei decât este pentru noi. Termenul „software liber” are +două înțelesuri naturale, dintre care unul este cel intenționat, deci o +persoană care a înțeles ideea de „exprimare liberă, nu bere gratis” nu va +mai repeta greșeala. Dar termenul „cu sursă deschisă” are un singur înțeles +natural, care este diferit de sensul pe care îl intenționează susținătorii +lui. Așadar, nu există nici un mod succint de a explica și justifica +definiția sa oficială. De aici izvorăște o confuzie mai mare.</p> + +<p>O altă înțelegere greșită a „sursei deschise” este ideea că ea înseamnă „să +nu folosești LPG GNU”. Aceasta tinde să însoțească altă înțelegere greșită, +că „software-ul liber înseamnă software acoperit de GPL”. Ambele sunt +greșite, de vreme ce LPG GNU corespunde cerințelor unei licențe cu sursă +deschisă și majoritatea licențelor cu sursă deschisă corespund cerințelor +unei licențe pentru software liber. Sunt mai multe <a +href="/licenses/license-list.html"> licențe de software liber</a> în afară +de LPG GNU.</p> + +<p>Termenul „cu sursă deschisă” a mai fost extins prin aplicarea la alte +activități, cum ar fi guvernământul, educația și știința, unde nu există +noțiunea de cod-sursă și unde criteriile pentru licențierea software-ului +pur și simplu nu sunt relevante. Singurul lucru pe care aceste activități îl +au în comun este că ele invită oamenii să participe. Termenul este extins +atât de departe, încât înseamnă numai „cu participare” sau „transparent”, +sau mai puțin de atât. În cel mai rău caz, a devenit un <a +href="http://www.nytimes.com/2013/03/17/opinion/sunday/morozov-open-and-closed.html"> +termen la modă stupid</a>.</p> + +<h3>Valori diferite pot conduce la concluzii similare—dar nu întotdeauna</h3> + +<p>Unele grupuri radicale din anii '60 erau renumite pentru mania facțiunilor: +unele organizații se separau din cauza neînțelegerilor asupra detaliilor +strategice, iar cele două grupuri urmașe se tratau unul pe altul ca dușmani, +deși aveau aceleași scopuri și valori de bază. Aripa dreaptă făcea caz de +cutare lucru și îl folosea pentru a critica întreaga stângă.</p> + +<p>Unii încearcă să discrediteze mișcarea pentru software liber comparând +neînțelegerile dintre noi și adepții sursei deschise cu neînțelegerile +acelor grupuri radicale. Dar au înțeles anapoda. Noi și tabăra sursei +deschise suntem în dezacord asupra scopurilor și valorilor de bază, dar +viziunile lor și ale noastre au condus, în multe cazuri, la același +comportament practic — cum ar fi dezvoltarea de software liber.</p> + +<p>Drept rezultat, oamenii din mișcarea pentru software liber și din tabăra +sursei deschise colaborează frecvent la proiecte practice precum dezvoltarea +de software. Este remarcabil că păreri filozofice atât de diferite motivează +adesea oameni diferiți să participe la aceleași proiecte. Cu toate aceastea, +există situații când aceste păreri fundamental diferite duc la acțiuni +foarte diferite.</p> + +<p>Ideea sursei deschise este că, permițând utilizatorilor să modifice și să +redistribuie software-ul, el va deveni mai puternic și mai robust. Dar acest +lucru nu este garantat. Dezvoltatorii de software privat nu sunt neapărat +incompetenți. Uneori ei produc un program care este puternic și robust, fără +a respecta libertatea utilizatorilor. Militanții pentru software liber și +entuziaștii sursei deschise vor reacționa foarte diferit la acel program.</p> + +<p>Un entuziast pur al sursei deschise, care nu este influențat deloc de +idealurile software-ului liber, va spune „sunt surprins că ai fost în stare +să faci programul să meargă atât de bine fără să folosești modelul nostru +pentru dezvoltare, dar ai reușit. Cum pot să obțin o copie?” Această +atitudine va răsplăti tacticile care ne răpesc libertatea, ducând la +pierderea ei.</p> + +<p>Militantul pentru software liber va spune „Programul tău este foarte +atractiv, dar eu îmi prețuiesc întâi libertatea. Așadar, refuz programul +tău. În schimb, voi susține un proiect care intenționează să dezvolte un +înlocuitor liber”. Dacă ne prețuim libertatea, putem acționa ca să ne-o +menținem și să o apărăm.</p> + +<h3>Un software puternic și robust poate fi rău</h3> + +<p>Ideea că dorim ca software-ul să fie puternic și robust vine de la +presupunerea că software-ul este gândit să-și servească utilizatorii. Dacă +este puternic și robust, aceasta înseamnă că îi va servi și mai bine.</p> + +<p>Dar putem spune că software-ul își servește utilizatorii doar dacă le +respectă libertatea. Dacă software-ul este conceput să-i pună pe +utilizatorii lui în lanțuri? Atunci puterea software-ului înseamnă că +lanțurile sunt mai strânse, iar robustețea că lanțurile sunt mai greu de +înlăturat. Trăsăturile răuvoitoare, cum ar fi spionarea utilizatorilor, +restrângerea utilizatorilor, porțile ascunse (back doors) și forțarea +aducerii la zi sunt comune în software-ul privat, iar unii susținători ai +sursei deschise vor să le implementeze și în programe cu sursă deschisă.</p> + +<p>Sub presiunea companiilor de cinematografie și înregistrări, software-ul de +folosință personală este tot mai des conceput exact pentru a limita. Această +trăsătură răuvoitoare este cunoscută ca Gestiunea Drepturilor Digitale (DRM) +(vezi <a href="http://defectivebydesign.org">DefectiveByDesign.org</a>) și +este antitetică în spirit libertății pe care software-ul liber dorește să o +ofere. Și nu doar în spirit: deoarece scopul DRM este să vă pângărească +libertatea, dezvoltatorii DRM încearcă să facă grea, imposibilă sau chiar +ilegală încercarea voastră de a modifica software-ul care implementează DRM.</p> + +<p>Cu toate acestea, unii susținători ai sursei deschise au propus software cu +„sursă deschisă cu DRM”. Ideea lor este că, publicând codul-sursă al +programelor desemnate să vă restrângă accesul la informații cifrate și +permițându-le altora să-l modifice, vor produce software mai puternic și mai +robust pentru a-i restrânge pe utilizatorii ca voi. Software-ul ar urma să +vă fie livrat în dispozitive care nu vă permit să-l modificați.</p> + +<p>Acest software poate fi cu sursă deschisă și poate folosi modelul de +dezvoltare cu sursă deschisă, dar nu va fi software liber de vreme ce nu +respectă libertatea utilizatorilor care îl rulează. Dacă modelul de +dezvoltare cu sursă deschisă reușește să facă acest software mai puternic și +mai robust pentru a vă subjuga, aceasta îl face cu atât mai rău.</p> + +<h3>Frica de libertate</h3> + +<p>Motivația principală inițială a celor care au dezbinat tabăra sursei +deschise de mișcarea pentru software liber a fost că ideile etice ale +„software-ului liber” îi stânjenesc pe unii oameni. Este adevărat: să ridici +probleme etice ca libertatea, să discuți despre responsabilitate și nu doar +despre confort, înseamnă să le ceri oamenilor să se gândească la chestiuni +pe care ar prefera să le ignore, de exemplu dacă comportamentul lor este +etic. Aceasta poate declanșa disconfort și s-ar putea ca unii oameni să le +încuie afară din minte. Asta nu inseamnă că trebuie să încetăm să vorbim +despre aceste chestiuni.</p> + +<p>Totuși, exact asta s-au hotărât să facă liderii sursei deschise. Și-au +închipuit că, păstrând liniștea referitor la etică și libertate, și vorbind +numai despre beneficiile practice imediate ale unui anumit software liber, +vor putea „vinde” mai eficient software-ul unor clienți, în special firme.</p> + +<p>Când susținătorii sursei deschise discută despre orice temă mai profundă +decât aceasta, este de obicei ideea formării „darului” codului cu sursă +deschisă umanității. Presentarea acestuia că o fapta deosebit de bună, mai +presus decât ceea ce moralitatea cere, presupune că distribuirea +software-ului privat, fără sursă deschisă, e din punct de vedere moral +legitim.</p> + +<p>Această abordare s-a dovedit eficientă ca atare. Retorica sursei deschise a +convins multe firme și persoane fizice să folosească, și chiar să dezvolte, +software liber, ceea ce a extins comunitatea noastră — dar numai la un +nivel superficial, practic. Filozofia sursei deschise, cu valorile sale pur +practice, împiedică înțelegerea ideilor mai profunde ale software-ului +liber; aduce mulți oameni în comunitatea noastră, dar nu-i învață să o +apere. Aceasta este bine, până la o limită, dar nu este destul pentru a ne +consolida libertatea. Atragerea utilizatorilor spre software liber îi +îndrumă doar parțial pe calea de a deveni apărătorii propriei libertăți.</p> + +<p>Mai devreme sau mai târziu, acești utilizatori vor fi invitați să treacă +înapoi la software privat pentru vreun avantaj practic. Nenumărate companii +caută să ofere această tentație, unele chiar oferind copii gratuite. De ce +ar refuza utilizatorii aceasta? Numai dacă au învățat să prețuiască +libertatea pe care le-o acordă software-ul liber, să prețuiască libertatea +pentru ea însăși, în loc de confortul tehnic și practic al unui software +liber anume. Pentru a răspândi această idee, trebuie să vorbim despre +libertate. Un grad de „a păstra tăcerea” în chestiuni economice poate fi +util pentru comunitate, dar este periculos dacă devine atât de comun, încât +iubirea de libertate ajunge să pară o excentricitate.</p> + +<p>Acea situație periculoasă este exact ce se întâmplă. Majoritatea oamenilor +implicați în software liber, mai ales distribuitorii acestuia, vorbesc puțin +despre libertate — de obicei deoarece încearcă să fie „mai agreabili +în mediul de afaceri”. Aproape toate distribuțiile de sisteme GNU/Linux +adaugă pachete private la sistemul liber de bază, apoi îi invită pe +utilizatori să considere aceasta un avantaj, nu un defect.</p> + +<p>Pachetele add-on private și distribuțiile de GNU/Linux parțial nelibere +găsesc un teren fertil deoarece majoritatea comunității noastre nu insistă +asupra libertății cu software-ul lor. Aceasta nu este o +coincidență. Majoritatea utilizatorilor de GNU/Linux au fost introdusi +sistemului prin discuții despre „sursă deschisă”, care nu spune că +libertatea este un scop. Practicile care nu încurajează libertatea și +cuvintele care nu pomenesc despre libertate merg mână în mână, fiecare +promovând-o pe cealaltă. Pentru a depăși această tendință, trebuie să vorbim +mai mult, nu mai puțin, despre libertate.</p> + +<h3>„FLOSS” si „FOSS”</h3> + +<p> Termenii „FLOSS” și „FOSS” sunt folosiți cu intenția de a fi <a +href="/philosophy/floss-and-foss.html"> neutrali între software-ul liber și +cel cu sursă deschisă</a>. Dacă neutralitatea este țelul dvs., „FLOSS” este +termenul mai potrivit dintre cele două, deoarece este cu adevărat +neutral. Dar dacă sprijiniți libertatea, folosirea unui termen neutru nu +este calea cea mai potrivită. Sprijinirea libertății presupune exprimarea +acestui fapt.</p> + +<h3>Rivalii companiei Mindshare (Companie globală de marketing)</h3> + +<p>„Liber” și „deschis” sunt rivali pentru compania Mindshare. „Software-ul +liber” și cel cu „sursă deschisă” sunt idei diferite dar, pentru marea +majoritate a celor care au de-a face cu software, acestea concurează pentru +aceeași bază conceptuală. Când oamenii se obișnuiesc gândindu-se la și +spunând software cu „sursă deschisă”, acest fapt devine un obstacol în +înțelegerea acestora a filozofie mișcării pentru software liber. Dacă au +ajuns deja să ne asocieze pe noi și software-ul nostru cu cuvântul +„deschis”, atunci s-ar putea să fie nevoie să îi șocăm intelectual înainte +să recunoască că noi promovăm ceva <em> diferit </em>. Orice activitate care +promovează cuvântul „deschis” tinde să răspândească cortina care ascunde +ideile mișcării pentru software liber.</p> + +<p>Astfel, susțînătorii software-ului liber sunt sfătuiți să refuze sprijinirea +unei activități carese autointitulează „deschisă”. Chiar dacă activitatea +este in sine bună, fiecare contribuție pe care o faceți dăunează prin +promovarea ideii sursei deschise. Sunt numeroase alte activități demne de +sprijin, care se numesc „libere” sau „libre”. Fiecare contribuție făcută +acestor proiecte facilitează ideea software-ului liber. Cu o astfel de +selecție numeroasă de proiecte onorabile, din care să alegeți, de ce să nu +alegeți una care e benefică altora?</p> + +<h3>Concluzie</h3> + +<p>Pe măsură ce susținătorii sursei deschise atrag utilizatori noi în +comunitatea noastră, noi, militanții pentru software liber, trebuie să +preluăm atribuția de a le supune atenției chestiunea libertății. Trebuie să +spunem „Este software liber și îți dă libertate!” — mai des și mai +tare ca oricând. De fiecare dată când spuneți „software liber” în loc de +„sursă deschisă”, contribuiți la campania noastră.</p> + +</div> + +<h4>Note de subsol</h4> + +<!-- The article is incomplete (#793776) as of 21st January 2013. +<p> + +Joe Barr's article, +<a href="http://www.itworld.com/LWD010523vcontrol4">“Live and +let license,”</a> gives his perspective on this issue.</p> +--> +<p> +<a +href="http://ocw.mit.edu/courses/sloan-school-of-management/15-352-managing-innovation-emerging-trends-spring-2005/readings/lakhaniwolf.pdf">Articolul +lui Lakhani și Wolf despre motivația dezvoltatorilor de software liber</a> +spune că o fracțiune considerabilă sunt motivați de punctul de vedere că +software-ul trebuie să fie liber. Aceasta deși ei au studiat dezvoltatorii +de pe SourceForge, un site care nu împărtășește ideea că aceasta este o +problemă etică.</p> + +<div class="translators-notes"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> + </div> +</div> + +<!-- for id="content", starts in the include above --> +<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> +<div id="footer"> +<div class="unprintable"> + +<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a +href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a +href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Link-urile stricate și +alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a +href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> + +<p> + +<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, + replace it with the translation of these two: + + We work hard and do our best to provide accurate, good quality + translations. However, we are not exempt from imperfection. + Please send your comments and general suggestions in this regard + to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> + + <web-translators@gnu.org></a>.</p> + + <p>For information on coordinating and submitting translations of + our web pages, see <a + href="/server/standards/README.translations.html">Translations + README</a>. --> +Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la +dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu +suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile +dvs. generale în această privință la <a +href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> +<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru +paginile noastre, consultați <a +href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> +</div> + +<p>Copyright © 2007, 2010, 2012, 2015, 2016, 2019 Richard Stallman</p> + +<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" +href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative +Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p> + +<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> +<div class="translators-credits"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> +<b>Traduceri (un sfert) de </b>: Denis Cherean +<a +href="mailto:denis.cherean@gmail.com"><denis.cherean@gmail.com></a>, +2019.</div> + +<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> +Actualizat la: + +$Date: 2020/10/06 08:42:12 $ + +<!-- timestamp end --> +</p> +</div> +</div> +</body> +</html> |