summaryrefslogtreecommitdiff
path: root/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html
diff options
context:
space:
mode:
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html')
-rw-r--r--talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html795
1 files changed, 795 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html
new file mode 100644
index 0000000..1f59b98
--- /dev/null
+++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/manifesto.html
@@ -0,0 +1,795 @@
+<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/gnu/manifesto.en.html" -->
+
+<!--#include virtual="/server/header.ro.html" -->
+<!-- Parent-Version: 1.77 -->
+
+<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! -->
+<title>Manifestul GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title>
+
+<!--#include virtual="/gnu/po/manifesto.translist" -->
+<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" -->
+<h2>Manifestul GNU</h2>
+
+<p> Manifestul GNU (prezentat în cele ce urmează) a fost scris de <a
+href="http://www.stallman.org/">Richard Stallman</a> în 1985 pentru a cere
+ajutor la dezvoltarea sistemului de operare GNU. O parte a textului a fost
+reprodusă după anunțul original, publicat în 1983. În cursul anului 1987,
+documentul a suferit actualizări minore, pentru a fi reflectate noutățile
+apărute între timp; după acel moment, a-l lăsa neschimbat pare să fie cea
+mai bună soluție.</p>
+
+<p>De atunci, am devenit conștienți de unele neînțelegeri frecvente, pe care
+folosirea unei anume terminologii le poate evita. Notele de subsol, adăugate
+manifestului începând cu anul 1993, ajută la clarificarea acestor aspecte.</p>
+
+<p>Dacă doriți să instalați sistemul GNU/Linux, vă recomandăm să folosiți una
+dintre <a href="/distros/distros.html">distribuțiile GNU/Linux bazate 100%
+pe programe libere</a>. Despre cum puteți contribui, vedeți la <a
+href="/help/help.html">http://www.gnu.org/help</a>.</p>
+
+<p>Proiectul GNU este parte a Mișcării pentru Programe Libere (engl. <em>Free
+Software Movement</em> – n.t.), o campanie pentru <a
+href="/philosophy/free-sw.html">libertatea utilizatorilor de
+programe</a>. Constituie o greșeală să asociați GNU cu termenul
+<em>„open-source”</em> - acest termen a fost inventat în 1998 de către
+oameni care sunt în dezacord cu valorile etice ale Mișcării. Ei îl folosesc
+pentru a promova o <a
+href="/philosophy/open-source-misses-the-point.html">viziune amorală</a>
+asupra aceluiași domeniu.</p>
+
+<h3 id="whats-gnu">Ce este GNU? Gnu nu este Unix!</h3>
+
+<p>
+ GNU, care înseamnă „Gnu nu este Unix”, este numele unui sistem de programe
+complet compatibil cu Unix, pe care îl scriu ca să îl ofer liber&nbsp;<a
+href="#f1">(1)</a> oricui are nevoie să-l folosească (cuvântul englezesc
+utilizat de autor este <em>„free”</em>, care are semnificație ambiguă,
+fiindcă poate însemna atât <em>„liber”</em>, cât și <em>„gratis”</em> -
+n.t.). Mă ajută alți câțiva voluntari. Contribuții constând în timp, bani,
+programe și echipamente ne sunt foarte necesare.</p>
+
+<p>
+ Până acum avem editorul Emacs, care oferă limbajul Lisp pentru introducerea
+comenzilor sale, un corector de cod-sursă (<em>„debugger”</em>), un
+generator de analizoare compatibile cu yacc, un editor de legături și
+aproximativ 35 de programe utilitare. Un <em>shell</em> (interpretor de
+comenzi) este aproape gata. Un compilator C nou, portabil și capabil de
+optimizări, s-a compilat singur și ar putea fi lansat anul acesta. Există un
+nucleu (<em>„kernel”</em>) de bază, dar sunt necesare mai multe funcții
+pentru a putea simula funcționarea Unix-ului. Când nucleul și compilatorul
+vor fi gata, va deveni posibil să se distribuie celor interesați un sistem
+GNU potrivit pentru dezvoltarea de programe. Vom folosi <em>TeX</em> ca
+instrument pentru prelucrarea de text, dar se lucrează și la o variantă de
+<em>nroff</em>. De asemenea, vom folosi sistemul <em>X Window</em>, care
+este liber și portabil. După aceea, vom adăuga un <em>Common Lisp</em>
+portabil, un joc <em>Empire</em>, un editor de tabele de calcul și sute de
+alte lucruri, plus documentație în format electronic
+(engl. <em>„online”</em> - în momentul publicării acestui text,
+„documentație online” nu putea însemna documentație disponibilă pe World
+Wide Web, fiindcă acesta nu luase naștere încă, ci documentație în format
+electronic, disponibilă pentru a putea fi citită pe calculatorul local sau
+pentru a putea fi copiată prin rețea - n.t.). Sperăm să putem oferi, în cele
+din urmă, orice componentă utilă care, în mod normal, este livrată împreună
+cu Unix - și chiar mai mult decât atât.</p>
+
+<p>
+ GNU va fi capabil să ruleze programe Unix, dar nu va fi identic cu Unix. Vom
+face toate îmbunătățirile pe care le considerăm convenabile, pe baza
+experienței noastre cu alte sisteme de operare. În particular, plănuim să
+avem nume mai lungi de fișiere, cu număr de versiune, un sistem de fișiere
+garantat împotriva distrugerii accidentale, probabil o funcție de completare
+a numelor de fișier, lucru cu ecrane independente de tipul terminalului și,
+la urmă, poate și un sistem de ferestre bazat pe Lisp, în care mai multe
+programe Lisp și Unix să poată împărți ecranul. Atât C, cât și Lisp vor fi
+disponibile ca limbaje pentru programarea sistemului. Vom încerca să oferim
+UUCP, sistemul Chaosnet de la MIT și Internet, ca protocoale pentru
+comunicații.</p>
+
+<p>
+ La început, GNU este destinat să ruleze pe mașini de calcul din clasa
+68000/16000 cu memorie virtuală, ele fiind cele pe care obiectivul e cel mai
+simplu de atins. Efortul suplimentar pentru a-l face să funcționeze pe
+mașini mai puțin puternice va fi lăsat în seama celor care vor dori să-l
+folosească pe astfel de calculatoare.</p>
+
+<p>
+ Pentru a evita o încurcătură de nedescris, vă rugăm să pronunțați
+<em>g</em>-ul din numele „GNU” când vine vorba de numele proiectului.</p>
+
+<h3 id="why-write">De ce trebuie să scriu GNU</h3>
+
+<p>
+ Consider că regula de aur este următoarea: dacă un program îmi place, am
+obligația să îl împart și cu alții cărora le place. Furnizorii de programe
+vor să dezbine utilizatorii și să-i cucerească, făcându-i să accepte că nu
+trebuie să împartă nimic cu alții. Eu refuz să încalc astfel solidaritatea
+cu ceilalți utilizatori. Nu pot semna, cu bună credință, un acord de
+confidențialitate sau unul pentru licențierea programului. Ani întregi am
+militat, în interiorul Laboratorului de Inteligență Artificială, ca să nu se
+dea curs acestor tendințe și altor lucruri neplăcute, dar până la urmă s-a
+depășit măsura: nu pot rămâne într-o instituție unde astfel de treburi se
+fac în numele meu, dar împotriva voinței mele.</p>
+
+<p>
+ Așa că, pentru a putea continua să utilizez calculatoarele fără să-mi pătez
+obrazul, am hotărât să acumulez o cantitate suficientă de programe libere,
+astfel încât să pot supraviețui fără nici un program ne-liber. Am demisionat
+din Laboratorul de Inteligență Artificială ca să privez MIT de orice
+argument juridic cu care să mă împiedice să dăruiesc oricui sistemul
+GNU.&nbsp;<a href="#f2a">(2)</a></p>
+
+<h3 id="compatible">De ce GNU va fi compatibil cu Unix</h3>
+
+<p>
+ Pentru mine, Unix nu reprezintă sistemul ideal, dar nu e de
+aruncat. Trăsăturile generale ale Unix-ului par să fie bune și cred că pot
+completa ce îi lipsește fără să le afectez. Iar pentru adoptare,
+compatibilitatea cu Unix ar fi un avantaj pentru mulți.</p>
+
+<h3 id="available">Cum va fi disponibil GNU</h3>
+
+<p>
+ GNU nu se află în domeniul public. Oricine va avea permisiunea să modifice
+și să redistribuie GNU, dar nici un distribuitor nu va putea să
+restricționeze răspândirea lui ulterioară. Altfel spus, modificările <a
+href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware">proprietare</a> nu
+vor fi admise. Vreau să mă asigur că toate versiunile de GNU vor rămâne
+libere.</p>
+
+<h3 id="why-help">De ce mulți alți programatori vor să ne ajute</h3>
+
+<p>
+ Am găsit mulți programatori care sunt încântați de GNU și vor să dea o mână
+de ajutor.</p>
+
+<p>
+ Multor programatori le displace comercializarea programelor de sistem. Poate
+că asta îi ajută să câștige mai mulți bani, dar, în general, le impune să
+fie în conflict cu alți programatori, în loc să se simtă camarazi. Gestul
+fundamental de prietenie între programatori este împărțirea programelor; în
+esență, mecanismele comerciale utilizate acum îi împiedică pe aceștia să-i
+trateze pe ceilalți ca pe prieteni. Cumpărătorul de programe are de ales
+între prietenie și a respecta legea. Natural, mulți hotărăsc că prietenia
+este mai importantă. Dar cei care pun legea pe primul loc nu se simt
+confortabil în nici una dintre ipostaze. Ei devin cinici și se gândesc că
+programarea reprezintă doar un mod de a face bani.</p>
+
+<p>
+ Dezvoltând și utilizând GNU în loc de programe proprietare, putem fi
+prietenoși cu toată lumea fără a încălca legea. În plus, GNU servește ca un
+exemplu care să-i inspire pe alții și ca drapel în jurul căruia să se adune
+cei care vor să împartă lucruri, alături de noi. Asta ne poate da un
+sentiment de armonie imposibil de atins dacă am utiliza programe
+ne-libere. Pentru circa jumătate dintre programatorii cu care țin legătura,
+e o bucurie importantă, pe care banii n-o pot înlocui.</p>
+
+<h3 id="contribute">Cum puteți contribui</h3>
+
+<blockquote>
+<p>
+(În zilele noastre, pentru a găsi teme de programare la care să lucrați,
+vedeți în <a href="http://fsf.org/campaigns/priority-projects">lista de
+proiecte de mare prioritate</a> și în cea de <a
+href="http://savannah.gnu.org/people/?type_id=1">proiecte pentru care GNU
+are nevoie de ajutor</a>, lista generală a pachetelor de programe
+GNU. Pentru a afla alte moduri în care puteți ajuta, citiți <a
+href="/help/help.html">ghidul pentru cei care vor să ofere ajutor sistemului
+de operare GNU</a>.)
+</p>
+</blockquote>
+
+<p>
+ Solicit fabricanților de calculatoare donații constând în mașini de calcul
+și bani. Solicit persoanelor fizice donații în programe și muncă.</p>
+
+<p>
+ O consecință la care vă puteți aștepta dacă donați calculatoare este aceea
+că sistemul GNU va rula pe ele mai curând. Sistemele de calcul trebuie să
+fie complete, gata de utilizare, agrementate pentru folosirea într-o zonă
+rezidențială; nu trebuie să necesite metode sofisticate de răcire sau de
+alimentare electrică.</p>
+
+<p>
+ Am cunoscut foarte mulți programatori dispuși să contribuie cu muncă
+ocazională la GNU. Pentru cele mai multe proiecte, o asemenea muncă
+distribuită ar fi foarte greu de coordonat, iar părțile de program scrise
+independent nu ar funcționa împreună. Dar, pentru înlocuirea Unix, ca
+sarcină anume, problema nu există. Un sistem Unix complet conține sute de
+programe utilitare, fiecare având documentație separată. Majoritatea
+specificațiilor interfețelor sunt impuse de necesitatea compatibilității cu
+Unix. Dacă fiecare persoană contribuitoare poate scrie câte un program
+compatibil, care să înlocuiască un utilitar Unix, atunci programele vor
+funcționa corespunzător când sunt puse împreună. Chiar dacă admitem că
+Murphy o să dea naștere câtorva probleme neașteptate, asamblarea
+componentelor va constitui o sarcină rezolvabilă. (Nucleul necesită o
+comunicare mai strânsă și va fi scris de un grup mai mic de persoane, bine
+integrat.)</p>
+
+<p>
+ Dacă voi obține donații în bani, poate voi putea angaja câțiva oameni care
+să lucreze cu program normal sau redus. Salariile nu vor fi mari, după
+standardele programatorilor, dar caut persoane pentru care spiritul de
+construire a unei comunități să fie la fel de important ca și dorința de a
+produce bani. Privesc asta ca pe o cale de a permite unor oameni dedicați
+să-și consacre întreaga energie lucrului la GNU, scutindu-i de necesitatea
+de a-și câștiga traiul în alte moduri.</p>
+
+<h3 id="benefit">De ce vor avea de câștigat toți utilizatorii de calculatoare</h3>
+
+<p>
+ Odată ce GNU este scris, va deveni posibil pentru oricine să obțină liber
+programe de sistem de bună calitate, exact ca pe aer.&nbsp;<a
+href="#f2">(3)</a></p>
+
+<p>
+ Asta înseamnă mult mai mult decât a scuti fiecare utilizator de plata unei
+licențe Unix. Înseamnă că cea mai mare parte a efortului de programare ce se
+risipește pentru scrierea programelor de sistem duplicate poate fi
+evitat. În schimb, efortul poate fi îndreptat către producerea de programe
+de vârf.</p>
+
+<p>
+ Codul-sursă complet al sistemului va fi disponibil oricui. În consecință, un
+utilizator care va avea nevoie să îi aducă o modificare va putea s-o opereze
+el însuși sau să angajeze un programator sau o firmă să o facă. Utilizatorii
+nu vor mai fi la mila unei companii care, deținând monopolul surselor, este
+și singura care le poate modifica.</p>
+
+<p>
+ Școlile vor putea oferi un mediu mult mai educativ, încurajându-și elevii să
+studieze și să îmbunătățească programul-sursă al sistemului. Laboratorul de
+calculatoare de la Harvard obișnuia să impună o regulă conform căreia nici
+un program nu putea fi instalat acolo dacă sursele sale nu erau disponibile
+publicului; ei au respectat într-adevăr această politică, refuzând să
+instaleze unele programe. Personal, m-am simțit foarte inspirat de lucrul
+ăsta.</p>
+
+<p>
+ În fine, va fi eliminată bătaia de cap necesară pentru a vă lămuri cine
+anume deține programele de sistem și ce vă este sau nu vă este îngăduit să
+faceți cu ele.</p>
+
+<p>
+ Mecanismele necesare pentru a-i determina pe oameni să plătească pentru
+folosirea unui anumit program, inclusiv cel de licențiere a copiilor, induc
+întotdeauna un cost social uriaș, din cauza greutății de a determina cât
+(adică, pentru care programe anume) trebuie să plătească fiecare. Numai un
+stat polițienesc poate obliga pe toată lumea să utilizeze mecanismele
+amintite. Imaginați-vă o stație spațială la bordul căreia aerul ar trebui
+fabricat cu costuri importante: a factura un anumit număr de litri de aer
+fiecărei persoane care respiră poate fi o metodă onestă, dar purtarea unei
+măști de gaze cu contor, zi și noapte, devine intolerabilă chiar și pentru
+unul care și-ar permite să plătească factura. Iar amplasarea de camere TV
+peste tot, pentru a detecta dacă cineva își scoate masca, ar fi
+scandaloasă. E mai bine să finanțăm instalația de producere a aerului
+dintr-o taxă fixă pe cap de locuitor și să renunțăm la măști.</p>
+
+<p>
+ Pentru un programator, a copia toate elementele unui program este la fel de
+natural ca și a respira - și la fel de productiv. De aceea, trebuie să fie
+și la fel de liber.</p>
+
+<h3 id="rebutted-objections">Câteva critici ușor de demontat la adresa obiectivelor GNU</h3>
+
+<p id="support">
+<strong>„Nimeni n-o să-l utilizeze dacă e pe gratis, pentru că asta înseamnă
+că nu se poate conta pe ajutorul furnizorului.”</strong></p>
+
+<p>
+<strong>„Ești obligat să ceri bani pentru program, ca plată pentru asistența
+pe care o acorzi.”</strong></p>
+
+<p>
+ Dacă publicul preferă să plătească pentru GNU plus acordarea de servicii
+adăugate în loc să obțină GNU gratis fără aceste servicii, atunci o companie
+care va furniza serviciile celor care au obținut GNU „la liber” trebuie să
+fie profitabilă.&nbsp;<a href="#f3">(4)</a></p>
+
+<p>
+ E necesar să facem distincția între ajutor materializat ca muncă
+propriu-zisă de programare și simpla îndrumare. Pe primul nu se poate conta,
+din partea unui vânzător de programe. Dacă o problemă tehnică de care vă
+izbiți nu este întâlnită de suficienți alți oameni, furnizorul o să vă
+trimită la plimbare.</p>
+
+<p>
+ Dacă afacerea Dvs. are nevoie să poată conta permanent pe asistență, singura
+soluție este să dețineți toate programele-sursă și uneltele necesare. În
+cazul ăsta, puteți angaja orice persoană disponibilă care să intervină în
+caz că apar probleme; nu sunteți la mila nimănui. În ce privește Unix,
+prețul programelor-sursă face ca o asemenea opțiune să iasă din calcul,
+pentru majoritatea firmelor. În cazul GNU, lucrurile vor fi simple. Este
+posibil să nu aveți la îndemână persoana competentă, dar această problemă nu
+poate fi imputată modelului de distribuire. GNU nu înlătură toate problemele
+lumii, ci numai unele dintre ele.</p>
+
+<p>
+ Pe de altă parte, utilizatorii care nu știu nimic despre calculatoare au
+nevoie de ajutor: trebuie făcute, în locul lor, lucruri pe care le-ar putea
+face ușor și singuri, dar nu știu cum.</p>
+
+<p>
+ Astfel de servicii pot fi oferite numai de firmele de asistență și
+reparații. Dacă este adevărat că utilizatorii ar prefera să cheltuiască bani
+pe un produs însoțit de un serviciu de asistență, atunci ei vor fi dispuși,
+de asemenea, să cumpere asistența atunci când au primit produsul
+gratis. Firmele de servicii vor concura în ceea ce privește calitatea și
+prețul: utilizatorii nu vor fi ținuți captivi de niciuna dintre ele. Pe de
+altă parte, aceia dintre noi care nu avem nevoie de asistență vom putea
+utiliza produsul fără s-o plătim.</p>
+
+<p id="advertising">
+<strong>„Nu vă puteți adresa prea multor clienți fără a avea publicitate și
+va trebui să cereți bani pentru program ca s-o suportați.”</strong></p>
+
+<p>
+<strong>„Nu are rost să faci publicitate unui program pe care lumea îl poate
+obține gratis.”</strong></p>
+
+<p>
+ Există forme de publicitate gratuită sau foarte ieftină care pot fi folosite
+pentru a face destui utilizatori de calculatoare să afle despre un lucru cum
+e GNU. Dar poate fi adevărat că putem ajunge la mai mulți utilizatori de
+microcalculatoare prin intermediul publicității. Dacă lucrurile stau
+într-adevăr așa, o firmă care s-ar ocupa cu vânzarea prin poștă a copiilor
+sistemului GNU ar trebui să aibă suficient succes comercial ca să poată
+plăti pentru a-i face reclamă - și nu numai atât. În felul ăsta, numai
+utilizatorii care beneficiază de publicitate vor plăti pentru ea.</p>
+
+<p>
+ În celălalt caz, dacă mulți vor obține GNU de la prieteni și companiile de
+acest fel nu vor avea succes comercial, va însemna că publicitatea nu era
+într-adevăr necesară pentru a răspândi sistemul GNU. De ce s-ar împotrivi
+cei care propovăduiesc piața liberă ca ea să decidă toate aceste
+aspecte?&nbsp;<a href="#f4">(4)</a></p>
+
+<p id="competitive">
+<strong>„Compania mea are nevoie de un sistem de operare proprietar ca să
+obțină un avantaj în competiția de piață.”</strong></p>
+
+<p>
+ Apariția GNU va scoate sistemele de operare din domeniul competiției
+comerciale. Nu veți putea obține un avantaj competițional în zona asta, dar
+nici concurenții Dvs. nu vor putea obține unul asupra Dvs. Veți concura în
+alte domenii, iar în ăsta vă veți bucura de avantaje reciproce. Dacă firma
+Dvs. vinde sisteme de operare, n-o să vă placă GNU, însă greutățile vă
+privesc. Dacă firma se ocupă cu altceva, GNU vă poate scuti de constrângerea
+de a intra în afacerea costisitoare a vânzării de sisteme de operare.</p>
+
+<p>
+ Aș vrea să văd că dezvoltarea GNU este ajutată prin donații de la mulți
+producători și utilizatori, micșorând astfel costurile pentru toți cei
+implicați.&nbsp;<a href="#f5">(6)</a></p>
+
+<p id="deserve">
+<strong>„Programatorii nu merită o recompensă pentru creativitatea
+lor?”</strong></p>
+
+<p>
+ Dacă există ceva care merită recompensat, acest lucru este contribuția
+socială. Creativitatea poate reprezenta o contribuție socială, dar numai
+dacă societății i se permite să-i folosească liber rezultatele. Dacă
+programatorii merită să fie recompensați pentru că scriu programe
+inovatoare, în aceeași măsură ei merită să fie pedepsiți când le
+restricționează utilizarea.</p>
+
+<p id="reward">
+<strong>„Nu ar trebui să poată programatorul să ceară o recompensă pentru
+creația lui?”</strong></p>
+
+<p>
+ Nu este nimic greșit în a vrea să fii plătit pentru munca ta sau în a căuta
+să-ți maximizezi veniturile, atâta timp cât nu utilizezi mijloace
+distructive pentru asta. Dar mijloacele uzual folosite azi în domeniul
+programării se bazează pe distrugere.</p>
+
+<p>
+ A stoarce bani de la utilizatorii unui program, prin restricționarea
+utilizării lui, înseamnă distrugere pentru că restricțiile reduc, cantitativ
+și calitativ, felul în care programul poate fi folosit. Un astfel de lucru
+micșorează beneficiul pe care omenirea îl poate obține de pe urma
+programului. Acolo unde se face o alegere intenționată de a restricționa,
+consecințele negative apărute reprezintă distrugere deliberată.</p>
+
+<p>
+ Motivul pentru care un bun cetățean nu trebuie să utilizeze astfel de
+mijloace distructive pentru a deveni mai bogat este acela că, dacă toți am
+proceda așa, am deveni toți mai săraci, prin distrugeri reciproce. Asta
+înseamnă etică kantiană; altfel spus, regula de aur. Nu-mi plac consecințele
+care apar dacă toată lumea dosește informație, așa că am să consider că e
+rău dacă cineva o face. În particular, dorința cuiva de a fi recompensat
+pentru creativitate nu scuză faptul de a priva omenirea, în sens larg, de
+obiectul creat, în tot sau în parte.</p>
+
+<p id="starve">
+<strong>„Nu vor muri programatorii de foame?”</strong></p>
+
+<p>
+ Aș putea răspunde că nimeni nu este obligat să devină programator. Cei mai
+mulți dintre noi nu putem câștiga bani stând pe stradă și cerșind. Dar nu
+suntem condamnați să stăm pe stradă și să cerșim, ajungând muritori de
+foame. Pur și simplu ne ocupăm cu altceva.</p>
+
+<p>
+ Însă un asemenea răspuns ar fi greșit, fiindcă acceptă premisa tacită a
+interlocutorului: aceea că fără proprietatea asupra programelor,
+programatorii n-ar putea să câștige nici măcar un cent. Se acreditează ideea
+că e totul sau nimic.</p>
+
+<p>
+ Adevăratul motiv pentru care programatorii nu vor muri de foame este că vor
+putea în continuare să fie plătiți pentru munca lor: doar că nu vor mai fi
+plătiți atât de mult ca acum.</p>
+
+<p>
+ Restricționarea copierii nu reprezintă singurul mod de a face afaceri cu
+programe. Este cea mai întâlnită metodă&nbsp;<a href="#f8">(7)</a> pentru că
+aduce cei mai mulți bani. Dacă ea ar fi interzisă, sau dacă nu ar fi agreată
+de către client, afacerile cu programe ar trece la alte moduri de
+organizare, care acum sunt folosite mai rar. Există întotdeauna multe feluri
+în care poți organiza orice tip de afacere.</p>
+
+<p>
+ Probabil că, pe noile baze, programarea nu ar mai fi atât de lucrativă ca
+acum. Dar asta nu reprezintă un argument împotriva schimbării. Nu e
+considerat o nedreptate faptul că vânzătorii dintr-un magazin au salariile
+pe care le au în prezent. Dacă și cu programatorii s-ar întâmpla la fel,
+nici atunci n-ar fi o nedreptate. (În practică, ei ar câștiga considerabil
+mai mult decât vânzătorii.)</p>
+
+<p id="right-to-control">
+<strong>„Oamenii nu au dreptul să controleze felul cum este folosită creația
+lor?”</strong></p>
+
+<p>
+„Controlul asupra utilizării ideilor cuiva” înseamnă, de fapt, control
+asupra vieților altor oameni; de obicei, el este folosit ca să le facă
+acelora viețile mai dificile.</p>
+
+<p>
+ Cei care au studiat atent problema drepturilor de proprietate
+intelectuală&nbsp;<a href="#f6">(8)</a> (cum ar fi avocații) spun că nu
+există un drept intrinsec la așa ceva. Tipurile de pretinse drepturi de
+proprietate intelectuală pe care le recunosc autoritățile au fost create de
+legi anumite, cu scopuri anume.</p>
+
+<p>
+ De exemplu, sistemul de brevete de invenție (sau „sistemul de patente”;
+cuvântul englezesc este <em>„patents”</em> - n.t.) a fost creat pentru a-i
+încuraja pe inventatori să facă publice detaliile invențiilor lor. Scopul
+lui era mai mult să ajute societatea decât să îi ajute pe autori. La
+momentul acela, durata de 17 ani a unui brevet de invenție era scurtă în
+comparație cu ritmul în care avansau lucrurile. Brevetele reprezintă un
+subiect de discuție doar între fabricanți, pentru care costul și efortul
+obținerii unei licențe înseamnă puțin în comparație cu cele pentru
+organizarea producției; de aceea, de cele mai multe ori, brevetele nu făceau
+rău. Ele nu reprezentau o piedică pentru majoritatea persoanelor care
+utilizează produse patentate.</p>
+
+<p>
+ Ideea de drepturi de autor (engl. <em>„copyright”</em> - n.t.) nu exista în
+vechime, când autorii copiau frecvent unul de la altul pasaje întregi din
+lucrările de non-ficțiune. Acest obicei era util și reprezintă singura cale
+pe care au ajuns până la noi lucrările multora, fie și în parte. Sistemul de
+drepturi de autor a fost creat cu scopul expres de a încuraja asumarea
+paternității lucrărilor. În domeniul pentru care el a fost inventat -
+cărțile, care puteau fi multiplicate ieftin numai folosind o tiparniță - nu
+a făcut mult rău și nu i-a obstrucționat pe cei care citeau aceste cărți.</p>
+
+<p>
+ Drepturile de proprietate intelectuală reprezintă, de fapt, licențe acordate
+de societate, pentru că s-a considerat, în mod corect sau incorect, că
+societatea în ansamblu va beneficia de acordarea lor. Dar, în fiecare caz
+particular, trebuie să ne întrebăm: avem vreun avantaj din acordarea unei
+astfel de licențe? Pentru ce fel de acțiune împuternicim o persoană?</p>
+
+<p>
+ Cazul programelor de azi este foarte diferit de cel al cărților de acum o
+sută de ani. Faptul că cea mai simplă cale de a copia un program este între
+vecini, faptul că programul conține, distinct, atât cod-sursă, cât și
+cod-obiect și faptul că este rulat, în loc de a fi citit de plăcere - toate
+acestea,combinate, dau naștere unei situații în care o persoană ce impune
+drepturile sale de autor face rău societății în ansamblu, pe plan material
+și spiritual; o situație în care nimeni n-ar trebui să se pună, chiar dacă
+legea îi dă voie s-o facă.</p>
+
+<p id="competition">
+<strong>„Concurența înseamnă că lucrurile sunt făcute mai bine.”</strong></p>
+
+<p>
+ Paradigma concurenței este întrecerea de viteză: recompensând câștigătorul,
+îi stimulăm pe toți să alerge mai repede. Când capitalismul funcționează
+așa, face treabă bună; dar apărătorii lui se înșală crezând că el chiar
+funcționează astfel. Dacă alergătorii pierd din vedere pentru ce este
+oferită recompensa și devin obsedați să câștige prin orice mijloc, ei ar
+putea să folosească alte strategii - cum ar fi aceea de a ataca alți
+alergători. Și când concurenții se angajează într-o încăierare, vor întârzia
+toți la linia de sosire.</p>
+
+<p>
+ Programele proprietare și secrete sunt echivalentul moral al luptei corp la
+corp între alergători. Din păcate, singurul arbitru pe care-l avem (adică
+Statul – n.t.) nu pare să se opună bătăilor; el doar le reglementează
+(„Pentru fiecare zece iarzi alergați, puteți trage un foc”). El ar trebui
+să-i despartă pe concurenți și să-i penalizeze fie și doar pentru tentativa
+de a se încăiera.</p>
+
+<p id="stop-programming">
+<strong>„Nu vor înceta toți să scrie programe dacă nu există un stimulent
+material?”</strong></p>
+
+<p>
+ De fapt, multă lume va scrie programe fără absolut nici un avantaj
+pecuniar. Programarea îi fascinează pe unii, de obicei pe cei care sunt cei
+mai buni în domeniu. Nu ducem lipsă de muzicieni profesioniști care nu
+renunță de muzică, chiar dacă n-au nici o speranță să poată trăi din asta.</p>
+
+<p>
+ În realitate, întrebarea asta, deși pusă frecvent, nu e potrivită pentru
+situația dată. Plata pentru programatori nu va dispărea, doar va deveni mai
+puțină. Așa că adevărata întrebare este: va mai programa cineva pentru mai
+puțini bani? Experiența mea îmi arată că da.</p>
+
+<p>
+ Mai mult de zece ani, mulți dintre cei mai buni programatori ai lumii au
+lucrat în Laboratorul de Inteligență Artificială pentru mult mai puțini bani
+decât oriunde în altă parte. Ei au obținut multe recompense ne-materiale: de
+exemplu, faimă și apreciere. În plus, a crea este amuzant: e o recompensă în
+sine.</p>
+
+<p>
+ Apoi, cei mai mulți dintre ei au plecat când li s-a oferit șansa să facă
+aceeași muncă interesantă contra unei grămezi de bani.</p>
+
+<p>
+ Ce ne arată faptele este că oamenii vor scrie programe pentru alte motive
+decât bogăția; însă dându-li-se o șansă să producă, pe lângă asta, și mulți
+bani, vor începe să îi aștepte și să îi pretindă. Organizațiile care oferă
+salarii mici o duc prost în comparație cu cele care oferă salarii mari, dar
+nu e obligatoriu s-o ducă prost dacă cele cu salarii mari vor fi interzise.</p>
+
+<p id="desperate">
+<strong>„Avem nevoie disperată de programatori. Dacă ei ne cer să încetăm a
+ne mai ajuta vecinii, trebuie să ne supunem.”</strong></p>
+
+<p>
+ Nu sunteți niciodată atât de disperați încât să trebuiască să vă supuneți
+acestui gen de cereri. Țineți minte: dăm milioane pentru apărare, dar nici
+un cent ca tribut!</p>
+
+<p id="living">
+<strong>„Programatorii trebuie să trăiască din ceva.”</strong></p>
+
+<p>
+ Pe termen scurt, e adevărat. Totuși, există o mulțime de căi prin care ei
+își pot câștiga existența fără a vinde dreptul de a utiliza un
+program. Calea asta e cea uzitată acum fiindcă aduce programatorilor și
+oamenilor de afaceri cei mai mulți bani, nu pentru că ar fi singurul mod
+prin care ți-ai putea câștiga existența. Este ușor să găsești alte metode,
+dacă vrei s-o faci. Iată câteva exemple.</p>
+
+<p>
+ Un producător care lansează un nou model de calculator va plăti pentru
+portarea sistemului de operare pe noua mașină de calcul.</p>
+
+<p>
+ Vânzarea de cursuri, asistență și servicii de întreținere ar putea și ea să
+implice programatori.</p>
+
+<p>
+ Oamenii care dezvoltă idei inovatoare ar putea distribui programele ca
+„freeware”&nbsp;<a href="#f7">(9)</a> , solicitând donații de la
+utilizatorii mulțumiți sau vânzând servicii de asistență. Am întâlnit
+persoane care deja lucrează în felul ăsta, cu succes.</p>
+
+<p>
+ Utilizatorii cu nevoi asemănătoare pot forma grupuri și pot plăti
+cotizații. Un grup va semna contracte cu firme de programare, pentru ca ele
+să scrie anume programe pe care membrii grupului doresc să le utilizeze.</p>
+
+<p>
+ Toate felurile de dezvoltare pot fi finanțate printr-un impozit pe programe:</p>
+
+<p>
+ Să presupunem că oricine cumpără un calculator trebuie să plătească un
+<em>x</em> procent din preț ca impozit pe programe. Guvernul dă acești bani
+unei autorități, cum ar fi NSF, care să finanțeze dezvoltarea de programe.</p>
+
+<p>
+ Dar dacă cumpărătorul face chiar el o donație în acest scop, poate obține o
+scutire de impozit. Poate dona unui proiect pe care îl alege singur - de
+regulă, îl alege pentru că speră să îi utilizeze rezultatele atunci când vor
+fi gata. Și poate obține o reducere de impozit de orice valoare, în limita
+sumei totale pe care trebuie s-o plătească.</p>
+
+<p>
+ Procentul total de impozit poate fi stabilit prin vot de contribuabili,
+proporțional cu suma ce le va fi impozitată.</p>
+
+<p>
+ Ca urmare:</p>
+
+<ul>
+<li>Comunitatea utilizatorilor de calculatoare sprijină dezvoltarea de programe.</li>
+<li>Această comunitate hotărăște ce nivel de asistență îi este necesar.</li>
+<li>Utilizatorii care sunt interesați pe ce este cheltuită cota lor de impozit
+pot alege ei înșiși.</li>
+</ul>
+<p>
+ Pe termen lung, a face programele gratuite reprezintă un pas către o lume a
+abundenței, în care nimeni nu va trebui să mai muncească din greu doar
+pentru a putea supraviețui. Oamenii se vor putea dedica activităților care
+sunt amuzante, cum ar fi programarea, după ce au petrecut obligatoriu zece
+ore pe săptămână cu sarcinile impuse, cum ar fi legislația, îndrumarea
+familială, repararea roboților și mineritul pe asteroizi. Nu va fi nevoie
+să-și poată câștiga existența din scrierea de programe.</p>
+
+<p>
+ Deja am redus mult cantitatea de muncă pe care societatea, în ansamblu,
+trebuie s-o facă pentru a-și atinge nivelul actual de productivitate, însă
+doar o mică parte din asta se traduce în lucruri plăcute pentru cei care
+muncesc, fiindcă e nevoie de multă activitate neproductivă care s-o
+însoțească pe cea productivă. Cauzele principale ale acestei stări de fapt
+sunt birocrația și trasul la jug împotriva concurenților. Existența
+programelor libere va reduce semnificativ epuizarea de forțe în domeniul
+producerii de programe. Trebuie să facem asta, pentru ca progresele tehnice
+care măresc productivitatea să însemne mai puțină muncă pentru noi.</p>
+
+
+<h3 id="footnotes">Note de subsol</h3>
+
+<!-- The anchors do not match the actual footnote numbers because of
+ revisions over time. And if a new footnote is added, the references
+ to existing footnotes that follow the new one must be changed. -->
+<ol>
+<li id="f1">Alegerea cuvintelor în acest pasaj a fost neatentă. Ideea pe care vroiam s-o
+exprim era ca nimeni să nu fie obligat să plătească pentru
+<b>permisiunea</b> de a folosi sistemul GNU. Dar cuvintele nu sunt clare și
+lumea le interpretează mereu ca și cum ar spune că exemplarele sistemului
+GNU trebuie distribuite întotdeauna la preț mic sau chiar gratis. Nu asta a
+fost intenția; mai departe în text, manifestul menționează posibilitatea ca
+firmele care oferă serviciul de distribuire să lucreze contra
+cost. Ulterior, am învățat să fac atent distincția între „free” în sensul de
+libertate și „free” în sensul de preț. Programele libere sunt cele pe care
+utilizatorii au libertatea să le distribuie și să le modifice. Unii
+utilizatori pot obține copii gratis, în timp ce alții vor plăti ca să le
+obțină - iar dacă fondurile ajută la îmbunătățirea programelor, cu atât mai
+bine. Important este ca oricine deține o copie să aibă libertatea de a
+coopera cu alții în ceea ce privește folosirea ei.</li>
+
+<li id="f2a">Expresia „să dăruiesc” este o altă indicație că nu făcusem încă separarea
+clară între problema prețului și cea a libertății. Acum, noi recomandăm
+evitarea acestei expresii atunci când se vorbește despre programe
+libere. Vedeți <a
+href="/philosophy/words-to-avoid.html#GiveAwaySoftware">„Cuvinte și fraze
+care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații.</li>
+
+<li id="f2">Aici este un alt punct în care am dat greș în a discerne atent între cele
+două sensuri ale cuvântului <em>„free”</em>. Așa cum a fost formulată,
+afirmația nu este falsă - puteți obține copii ale programelor GNU gratis, de
+la prieteni sau prin rețea. Dar exprimarea sugerează o altă idee.</li>
+
+<li id="f3">Câteva firme de acest gen există, în prezent.</li>
+
+<li id="f4">Deși este o organizație non-profit și nu o firmă, de zece ani Free Software
+Foundation (<em>„Fundația pentru Programe Libere”</em>, prescurtat FSF -
+n.t.) și-a obținut cea mai mare parte a finanțării din serviciul de
+distribuire propriu. Puteți <a href="/order/order.html">comanda obiecte de
+la FSF</a> pentru a-i sprijini activitatea.
+</li>
+
+<li id="f5">Prin 1991, câteva firme de calculatoare au colaborat în a colecta fonduri
+pentru sprijinirea întreținerii compilatorului GNU C.</li>
+
+<li id="f8">Cred că m-am înșelat spunând că programele proprietare erau mijlocul cel mai
+utilizat pentru a face bani din programare. Se pare că, de fapt, modelul cel
+mai întâlnit de afacere era și este încă dezvoltarea de programe la
+comandă. Un astfel de model nu oferă posibilitatea de câștig permanent, deci
+firma trebuie să continue să facă efort efectiv pentru a obține
+venituri. Afacerile cu programe la comandă vor continua să existe, oarecum
+neatinse, într-o lume a programelor libere. Prin urmare, nu mă mai aștept ca
+majoritatea programatorilor să câștige mai puțin, într-o lume dominată de
+astfel de programe libere.</li>
+
+<li id="f6">În anii '80 nu realizasem încă ce derutant este să vorbești despre „problema
+proprietății intelectuale”. În mod clar, termenul acesta este tendențios;
+mai greu de înțeles este faptul că el pune sub aceeași umbrelă legi
+diferite, care se referă la aspecte foarte diverse. Astăzi stărui ca lumea
+să renunțe complet la termenul de „proprietate intelectuală”, ca nu cumva
+să-i facă și pe alții să creadă că legile acestea formează un tot
+unitar. Metoda de a clarifica lucrurile este să discutăm separat despre
+brevete de invenție, drepturi de autor și mărci comerciale. Vedeți <a
+href="/philosophy/not-ipr.html">mai multe explicații</a> despre cum
+răspândește acest termen confuzie și tendențiozitate.</li>
+
+<li id="f7">Ulterior am învățat să marcăm clar diferența dintre „free software” și
+„freeware”. Termenul „freeware” înseamnă programe pe care le puteți
+distribui liber, dar cărora în general nu aveți posibilitatea să le studiați
+și modificați codul-sursă; așa că, în mare parte, ele nu sunt programe
+libere. Vedeți <a href="/philosophy/words-to-avoid.html#Freeware">„Cuvinte
+și fraze care produc confuzie”</a> pentru mai multe explicații.</li>
+
+</ol>
+
+<div class="translators-notes">
+
+<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.-->
+ </div>
+</div>
+
+<!-- for id="content", starts in the include above -->
+<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" -->
+<div id="footer">
+<div class="unprintable">
+
+<p>Vă rugăm să trimiteți întrebările generale despre FSF și GNU la adresa <a
+href="mailto:gnu@gnu.org">&lt;gnu@gnu.org&gt;</a>. Există și <a
+href="/contact/">alte căi de a lua legătura</a> cu FSF. Adresele
+nefuncționale, precum și alte corecții sau sugestii pot fi trimise la <a
+href="mailto:webmasters@gnu.org">&lt;webmasters@gnu.org&gt;</a>.</p>
+
+<p>
+<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph,
+ replace it with the translation of these two:
+
+ We work hard and do our best to provide accurate, good quality
+ translations. However, we are not exempt from imperfection.
+ Please send your comments and general suggestions in this regard
+ to <a href="mailto:web-translators@gnu.org">
+
+ &lt;web-translators@gnu.org&gt;</a>.</p>
+
+ <p>For information on coordinating and submitting translations of
+ our web pages, see <a
+ href="/server/standards/README.translations.html">Translations
+ README</a>. -->
+Vă rugăm să vizitați pagina <a
+href="/server/standards/README.translations.html"> CUM SĂ traduci</a> pentru
+a obține informații despre coordonarea si transmiterea acestor traduceri.</p>
+</div>
+
+<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to
+ files generated as part of manuals) on the GNU web server should
+ be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this
+ without talking with the webmasters or licensing team first.
+ Please make sure the copyright date is consistent with the
+ document. For web pages, it is ok to list just the latest year the
+ document was modified, or published.
+
+ If you wish to list earlier years, that is ok too.
+ Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying
+ years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable
+ year, i.e., a year in which the document was published (including
+ being publicly visible on the web or in a revision control system).
+
+ There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers
+ Information document, www.gnu.org/prep/maintain. -->
+<p>Copyright &copy; 1985, 1993, 2003, 2005, 2007, 2008, 2009, 2010, 2014, 2015
+Free Software Foundation, Inc.</p>
+
+<p>
+Se acordă oricui permisiunea de a face sau de a distribui copii exacte ale
+acestui document, în orice mediu, cu condiția păstrării prezentei note de
+copyright și permisiuni. Distribuitorul trebuie să transmită destinatarului
+permisiunea redistribuirii, așa cum este prevăzut în această notă.
+<br />
+Nu este permisă crearea de versiuni modificate ale textului.
+</p>
+
+<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" -->
+<div class="translators-credits">
+
+<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.-->
+A translation by Răzvan Sandu / Traducere de Răzvan Sandu</div>
+
+<p class="unprintable"><!-- timestamp start -->
+Actualizat:
+
+$Date: 2017/08/17 15:58:48 $
+
+<!-- timestamp end -->
+</p>
+</div>
+</div>
+</body>
+</html>