diff options
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html')
-rw-r--r-- | talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html | 291 |
1 files changed, 291 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html new file mode 100644 index 0000000..a2a0aed --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/linux-and-gnu.html @@ -0,0 +1,291 @@ +<!--#set var="PO_FILE" + value='<a href="/gnu/po/linux-and-gnu.ro.po"> + https://www.gnu.org/gnu/po/linux-and-gnu.ro.po</a>' + --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/gnu/linux-and-gnu.html" + --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" + --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2005-06-19" --> + +<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> +<!-- Parent-Version: 1.79 --> + +<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> +<title>Linux și GNU - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title> +<meta http-equiv="Keywords" content="GNU, FSF, Fundatia pentru Software Liber, Linux, Emacs, GCC, Unix, software +liber, sistem de operare, nucleul GNU, HURD, GNU HURD, Hurd" /> +<meta http-equiv="Description" content="Din 1983, dezvoltând sistemul de operare liber GNU stil Unix, pentru ca +utilizatorii de calculatoare să poată avea libertatea de a împărtăși și +îmbunătăți software-ul pe care îl folosesc." /> + +<!--#include virtual="/gnu/po/linux-and-gnu.translist" --> +<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> +<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> +<h2>Linux și sistemul GNU</h2> + +<p><strong>de <a href="http://www.stallman.org/">Richard Stallman</a></strong></p> + +<div class="announcement"> + <blockquote><p>Dacă doriți să aflați mai multe despre această chestiune, puteți citi pagina +noastră de „întrebări puse frecvent”, <a +href="/gnu/gnu-linux-faq.html">GNU/Linux FAQ</a>, și <a +href="/gnu/why-gnu-linux.html">De ce GNU/Linux?</a></p> + </blockquote> +</div> + +<p> +Multi utilizatori de computere folosesc o versiune modificată a <a +href="/philosophy/categories.html#TheGNUsystem">sistemului GNU</a> în +fiecare zi, fără să o știe. Printr-o întorsătură ciudată a evenimentelor, +versiunea de GNU care este folosită pe scară largă astăzi este mai ales +cunoscută ca „Linux” și mulți utilizatori <a +href="/gnu/gnu-users-never-heard-of-gnu.html"> nu sunt conștienți</a> de +amploarea conexiunilor sale cu <a href="/gnu/gnu-history.html">Proiectul +GNU</a>.</p> + +<p> +Există într-adevăr un Linux; iar acești oameni îl folosesc, dar el nu este +sistemul de operare. Linux este un kernel: programul din sistem care alocă +resursele computerului altor programe care sunt executate. Kernelul este o +parte esențială a unui sistem de operare, dar un kernel de unul singur nu se +poate folosi; el poate funcționa numai ca parte a unui întreg sistem de +operare. Linux este în mod uzual folosit în combinație cu sistemul de +operare GNU: sistemul este în fapt GNU, cu Linux funcționând ca și kernelul +său.</p> + +<p> +Mulți utilizatori nu sunt conștienți de distincția dintre kernel, care este +Linux, și întregul sistem, pe care îl numesc de asemenea „Linux”. Folosirea +ambiguă a numelui nu promovează înțelegerea conceptelor. Acești utilizatori +adesea cred că Linus Torvalds a dezvoltat întregul sistem de operare în +1991, cu un pic de ajutor.</p> + +<p> +Programatorii în general știu că Linux este un kernel. Dar întrucât ei au +auzit de asemenea întregul sistem numit „Linux”, ei adeseori imaginează o +istorie care ar justifica numirea întregului sistem după kernel. De exemplu +mulți cred că odată ce Linus Torvalds a terminat de scris Linux, kernelul, +utilizatorii săi au căutat alt software liber disponibil cu care acesta să +funcționeze, și au descoperit că (din pură întâmplare) aproape tot ceea ce +era necesar pentru a face un sistem similar Unix-ului era deja disponibil.</p> + +<p> +Ceea ce au găsit ei nu era un accident — era sistemul GNU. <a +href="/philosophy/free-sw.html">Software-ul liber</a> disponibil a întregit +un sistem complet pentru că Proiectul GNU a lucrat către acest obiectiv încă +din 1984. <a href="/gnu/manifesto.html">Manifestul GNU</a> a formulat ca +scop dezvoltarea unui sistem liber similar Unix-ului, numit GNU. <a +href="/gnu/initial-announcement.html">Anunțul inițial</a> al Proiectului GNU +schițează de asemenea unele dintre planurile inițiale ale sistemului +GNU. Până în momentul când Linux a fost scris, sistemul era aproape +terminat.</p> + +<p> +Cele mai multe dintre proiectele de software liber au ca scop dezvoltarea +unui anumit program pentru a rezolva o anumită sarcină. De exemplu Linus +Torvalds a decis să scrie un kernel similar Unix-ului (Linux); Donald Knuth +a decis să scrie un program pentru formatarea textelor (TeX); Bob Scheifler +a decis să scrie un sistem de ferestre (X Window System). Este natural să +măsurăm contribuția acestui tip de proiecte prin programele specifice care +au rezultat din proiect.</p> + +<p> +Dacă am încerca să măsurăm contribuția Proiectului GNU în acest fel, ce +putem concluziona? Un distribuitor de CD-ROM-uri a constatat că în +„distribuția Linux” pe care o generau software-ul GNU constituia cea mai +mare parte din conținut, aproximativ 28% din totalul codului sursă, iar +aceasta includea unele componente esențiale majore, fără de care sistemul nu +ar exista. Linux în sine era aproximativ 3%. Așa că dacă ar fi să se aleagă +un nume pentru sistem pe baza celor care au scris programele din sistem, cea +mai potrivită alegere individuală ar fi „GNU”.</p> + +<p> +Dar noi nu credem că aceasta este metoda corectă de soluționare a +problemei. Proiectul GNU nu a fost și nu este un proiect pentru dezvoltarea +de pachete software specifice. Nu a fost un proiect pentru <a +href="/software/gcc/">dezvoltarea unui compilator C</a>, dar l-am creat. Nu +a fost un proiect pentru dezvoltarea unui editor de texte, dar l-am +creat. Scopul Proiectului GNU a fost să dezvolte <em>un sistem liber +complet, similar Unix-ului</em>: GNU.</p> + +<p> +Mulți oameni au făcut contribuții majore la software-ul liber din sistem și +ei toți merită să le acordăm credit. Dar motivul pentru care el este <em>un +sistem integrat</em> — și nu doar o colecție de programe utilitare +— este pentru că Proiectul GNU a fost menit să creeze unul. Noi am +făcut o listă de programe necesare pentru a forma un sistem liber +<em>complet</em> iar apoi sistematic am găsit, scris, sau găsit oameni să +scrie programele de pe listă. Noi am scris componentele esențiale dar mai +puțin senzaționale <a href="#unexciting">(1)</a> cum ar fi asembler-ul și +linker-ul, pentru că nu poți avea un sistem fără ele. Unele componente ale +sistemului nostru, uneltele pentru programare, au devenit populare pe cont +propriu printre programatori, dar noi am scris multe componente care nu sunt +unelte <a href="#nottools">(2)</a>. Am dezvoltat chiar și un joc de șah, GNU +Chess (Șah), pentru că un sistem complet are nevoie și de jocuri.</p> + +<p> +Până pe la începutul anilor 90 noi am pus laolaltă întregul sistem, cu +excepția kernelului. Lucram de asemenea la kernel, numit <a +href="/software/hurd/hurd.html">GNU Hurd</a>, care rulează bazat pe +Mach. Dezvoltarea acestui kernel a fost mult mai dificilă decât ne așteptam; +<a href="/software/hurd/hurd-and-linux.html">GNU Hurd a început să +funcționeze corespunzător în 2001</a>. Noi ne pregătim acum să distribuim +actualul sistem GNU, cu kernelul GNU Hurd.</p> + +<p> +Din fericire d-voastră nu a trebuit să așteptați pentru Hurd, pentru că +Linux a fost disponibil. Când Linus Torvalds a scris Linux el a umplut +ultimul gol major în sistem. Oamenii au putut atunci pune laolaltă Linux +împreună cu sistemul GNU pentru a obține un sistem liber complet: o versiune +a sistemului GNU bazat pe Linux: pe scurt sistemul GNU/Linux. <a +href="http://ftp.funet.fi/pub/linux/historical/kernel/old-versions/RELNOTES-0.01"> +Notele de distribuire ale Linux-ului</a> au recunoscut că Linux era un +kernel, folosit cu părți din GNU: „Multe dintre uneltele folosite cu Linux +sunt software GNU și sunt sub copyleft GNU. Aceste unelte nu sunt în +distribuție — cereți-mi mie (sau proiectului GNU) informații +suplimentare.”</p> + +<p> +A le pune laolaltă sună simplu, dar nu a fost o treabă elementară. Unele +componente GNU <a href="#somecomponents">(3)</a> au avut nevoie de schimbări +substațiale pentru a funcționa cu Linux. Integrarea unui sistem complet +într-o distribuție care să meargă ca „scoasă din cutie” a fost de asemenea +un efort major. Aceasta a necesitat abordarea problemelor de instalare și +boot-are a sistemului, o problemă pe care noi n-am tratat-o pentru că noi nu +atinsesem încă acel nivel. Oamenii care au dezvoltat diversele distribuții +ale sistemului au făcut o contribuție substanțială.</p> + +<p>Noi folosim astăzi sisteme GNU bazate pe Linux pentru cea mai mare parte a +muncii noastre și sperăm că și d-voastră faceți la fel. Dar vă rugăm nu +încurcați publicul folosind numele „Linux” în mod ambiguu. Linux este +kernelul, unul din componentele majore esențiale ale sistemului. Sistemul ca +un întreg este mai mult sau mai puțin sistemul GNU, cu Linux adăugat. Când +vorbiți despre această combinație, vă rugăm numiți-o „GNU/Linux”.</p> + +<p> +Dacă doriți să creeați o legătură despre „GNU/Linux” pentru viitoare +referințe, această pagină și <a href="/gnu/the-gnu-project.html"> +http://www.gnu.org/gnu/the-gnu-project.html</a> sunt alegeri bune. Dacă vă +referiți la Linux, kernelul, și doriți să adăugați o legătură pentru +viitoare referințe, <a +href="http://foldoc.org/linux">http://foldoc.org/linux</a> este un URL bun +de folosit.</p> + +<h3>Post-scriptum</h3> + +<p> +Pe lângă GNU, un alt proiect a dezvoltat în mod independent un sistem de +operare similar Unix-ului. Acest sistem este cunoscut ca BSD, și a fost +dezvoltat la UC Berkeley. Acesta nu a fost liber în anii 80, dar a devenit +liber la începutul anilor 90. Un sistem de operare liber care există astăzi +este aproape sigur fie o variantă a sistemului GNU, fie un fel de sistem +BSD.</p> + +<p> +Oamenii întreabă uneori dacă BSD este de asemenea o versiune de GNU, cum +este GNU/Linux. Programatorii BSD au fost inspirați să facă codul lor +software liber după exemplul Proiectului GNU iar apeluri explicite din +partea activiștilor GNU a ajutat la convingerea lor, dar codul BSD are +foarte puțin în comun cu GNU. Sisteme BSD folosesc azi unele programe GNU, +așa cum și GNU și variantele sale folosesc unele programe BSD; totuși, luate +pe ansamblu, ele sunt două sisteme diferite care au evoluat +separat. Programatorii BSD nu au scris un kernel și nu l-au adăugat +sistemului GNU, așa că un nume ca GNU/BSD n-ar fi potrivit situației.</p> + +<h3>Note</h3> +<ol> +<li> +<a id="unexciting"></a>Aceste componente mai puțin senzaționale dar +esențiale includ asambler-ul GNU (GAS) și linker-ul (GLD), amândouă sunt +acum parte a pachetului <a href="/software/binutils/">GNU Binutils</a>, <a +href="/software/tar/">GNU tar</a>, și altele.</li> + +<li> +<a id="nottools"></a>De exemplu, Bourne Again SHell-ul (BASH), interpretorul +PostScript <a href="/software/ghostscript/ghostscript.html">Ghostscript</a>, +și <a href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a> nu sunt unelte de +programare. Așa cum nu sunt nici GNUCash, GNOME, și GNU Chess.</li> + +<li> +<a id="somecomponents"></a>De exemplu, <a +href="/software/libc/libc.html">biblioteca GNU C</a>.</li> + +</ol> + +<div class="translators-notes"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> + </div> +</div> + +<!-- for id="content", starts in the include above --> +<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> +<div id="footer"> +<div class="unprintable"> + +<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a +href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a +href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și +alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a +href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> + +<p> +<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, + replace it with the translation of these two: + + We work hard and do our best to provide accurate, good quality + translations. However, we are not exempt from imperfection. + Please send your comments and general suggestions in this regard + to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> + + <web-translators@gnu.org></a>.</p> + + <p>For information on coordinating and submitting translations of + our web pages, see <a + href="/server/standards/README.translations.html">Translations + README</a>. --> +Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la +dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu +suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile +dvs. generale în această privință la <a +href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> +<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru +paginile noastre, consultați <a +href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> +</div> + +<!-- Regarding copyright, in general, standalone pages (as opposed to + files generated as part of manuals) on the GNU web server should + be under CC BY-ND 4.0. Please do NOT change or remove this + without talking with the webmasters or licensing team first. + Please make sure the copyright date is consistent with the + document. For web pages, it is ok to list just the latest year the + document was modified, or published. + If you wish to list earlier years, that is ok too. + Either "2001, 2002, 2003" or "2001-2003" are ok for specifying + years, as long as each year in the range is in fact a copyrightable + year, i.e., a year in which the document was published (including + being publicly visible on the web or in a revision control system). + There is more detail about copyright years in the GNU Maintainers + Information document, www.gnu.org/prep/maintain. --> +<p>Copyright © 1997, 1998, 1999, 2000, 2001, 2002 Richard M. Stallman</p> + +<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" +href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative +Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p> + +<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> +<div class="translators-credits"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> +Traducere de: Laurențiu Buzdugan</div> + +<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> +Actualizat la: + +$Date: 2017/04/03 21:20:12 $ + +<!-- timestamp end --> +</p> +</div> +</div> +</body> +</html> |