diff options
Diffstat (limited to 'talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html')
-rw-r--r-- | talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html | 437 |
1 files changed, 437 insertions, 0 deletions
diff --git a/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html new file mode 100644 index 0000000..3fba023 --- /dev/null +++ b/talermerchantdemos/blog/articles/ro/free-software-for-freedom.html @@ -0,0 +1,437 @@ +<!--#set var="PO_FILE" + value='<a href="/philosophy/po/free-software-for-freedom.ro.po"> + https://www.gnu.org/philosophy/po/free-software-for-freedom.ro.po</a>' + --><!--#set var="ORIGINAL_FILE" value="/philosophy/free-software-for-freedom.html" + --><!--#set var="DIFF_FILE" value="" + --><!--#set var="OUTDATED_SINCE" value="2002-09-09" --> +<!--#set var="ENGLISH_PAGE" value="/philosophy/free-software-for-freedom.en.html" --> + +<!--#include virtual="/server/header.ro.html" --> +<!-- Parent-Version: 1.79 --> + +<!-- This file is automatically generated by GNUnited Nations! --> +<title>De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open +source” - Proiectul GNU - Free Software Foundation</title> + +<!--#include virtual="/philosophy/po/free-software-for-freedom.translist" --> +<!--#include virtual="/server/banner.ro.html" --> +<!--#include virtual="/server/outdated.ro.html" --> +<h2>De ce este preferabil conceptul de „software liber” celui de „software open +source”</h2> + +<p> +În timp ce software-ul liber, indiferent de denumirea ce i-o dăm, presupune +aceeaşi libertate de utilizare, denumirea ce o primeşte conduce la o +diferenţă semnificativă: denumiri diferite <em>conţion idei diferite</em>.</p> + +<p> +În 1998, membri ai comunităţiui software-ului liber au început să folosească +noţiunea de „<a href="https://opensource.org/">software open source</a>” în +loc de „<a href="/philosophy/free-sw.html">software liber</a>”, pentru a +descrie ceea ce creau. Noţiunea de „open source” a fost rapid asociată cu o +abordare diferită, o filosofie diferită, cu valori diferite şi chiar cu alte +criterii pentru a determina care licenţe sunt acceptabile. Mişcarea pentru +software liber şi mişcarea pentru software open-source sunt azi două <a +href="#relationship"> mişcări clar separate</a>, deşi putem colabora şi +chiar colaborăm la proiecte concrete. </p> + +<p> +Acest articol explică de ce utilizarea noţiunii de „open source” nu rezolvă +nici o problemă, ba, mai mult, creează probleme noi. E vorba de motivele +pentru care e preferabil să utilizăm conceptul de „software liber”.</p> + +<h3 id="relationship">Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source”</h3> + +<p> +Mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” sunt ca două tabere +politice înăuntrul comunităţii software-ului liber.</p> + +<p> +Grupurile radicale din anii '60 erau reputate pentru facţionalism: +organizaţiile se scindau din cauza unor dezacorduri privind detalii de +strategie, după care se urau reciproc. Se înţelegeau asupra principiilor de +bază, dar se contraziceau asupra implementării lor practice; şi se +considerau inamici, luptându-se unii cu alţii până la capăt. Sau, cel puţin, +asta este imaginea care s-a păstrat în memoria publică, fie că e corectă, +sau nu.</p> + +<p> +Relaţiile dintre mişcarea pentru software liber şi mişcarea „open source” +sunt exact contrariul situaţiei de mai sus. Deşi nu suntem de acord asupra +unor principii esenţiale, suntem de acord asupra abordării practice. Astfel +că putem colabora şi chiar colaborăm în numeroase proiecte comune. Noi nu +considerăm mişcarea „open source” un adversar. Adversarul este <a +href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"> software-ul +privat</a>.</p> + +<p> +Nu suntem împotriva mişcării „open source”, dar nu vrem să fim confundaţi cu +ei. Recunoaştem contribuţia pe care au avut-o în comunitatea noastră, dar +noi ne-am creat propria noastră comunitate. Noi dorim ca realizarile noastre +să fie asociate cu valorile şi cu filosofia noastră. Vrem să fim auziţi, nu +să fim trecuţi în obscuritate, în spatele unei viziuni diferite de cea care +ne aparţine.</p> + +<p> +Aşa că vă rugăm să menţionaţi mişcarea pentru software liber când vorbiţi +despre realizările noastre, şi despre software-ul pe care l-am creat — cum +ar fi sistemul de operare <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a>.</p> + +<h3 id="comparison"></h3> + +<h3 id="ambiguity">Ambiguitate</h3> + +<p> +Termenul de „software liber” („free software”, în engleză) poate conduce la +o confuzie: un înţeles nedorit (în principal, în engleză), „software pe care +îl poţi procura pe gratis” care rezultă din înţelesul cuvântului „liber”, în +egală măsură cu înţelesul dorit - „software care conferă utilizatorilor +anumite libertăţi”. Noi clarificăm această problemă publicând o <a +href="/philosophy/free-sw.html">definiţie mai clară a software-ului +liber</a>, însă această nu e soluţia perfectă; problema nu e complet +eliminată. Un termen lipsit de ambiguitate ar fi foarte bun, dacă nu ar +conduce la alte probleme.</p> + +<p> +Din nefericire, toate alternativele au probleme proprii. Am încercat +numeroase alte denumiri sugerate de public, şi deşi unele evită această +problemă, conduc la altele; nici una nu este atât de „corectă” încât să fie +o idee buna să începem să o folosim. Fiecare inlocuitor propus pentru +„software liber” are probleme semantice, sau chiar mai rău — iar aici intra +şi conceptul „software-ului open source”.</p> + +<p> +Sensul evident al noţiunii de ”software open source” este că „poţi studia +codul sursă”. Acesta este o categorie mult mai restrânsă decât „software-ul +liber”; include software-ul liber, dar şi programe <a +href="/philosophy/categories.html#ProprietarySoftware"> private</a> ca Xv, +şi Qt sub licenţa sa originală (înainte de trecerea la QPL).</p> + +<p> +Înţelesul evident al noţiunii de „open source” nu este înţelesul pe care +doresc să i-l atribuie susţinătorii săi. Rezultatul este că cei mai mulţi +oameni înţeleg greşit ce promovează mişcarea „open source”. Iată aici +definiţia scriitorului Neal Stephenson pentru „open source”:</p> + +<blockquote><p> +Linux este software „open source” în sensul că oricine poate copia fişierele +codului său sursă. +</p></blockquote> + +<p> +<!-- The <a href="http://da.state.ks.us/itec/TechArchPt6ver80.pdf"> + state of +Kansas</a> published a similar definition: --> +Nu cred că Stephenson a încercat să nege sau să conteste definiţia +„oficială”. Cred că el a încercat pur şi simplu să aplice regulile limbii +engleze pentru a da sens noţiunii. De altfel, statul Kansas a dat o +definiţie similară. +</p> + +<blockquote><p> +Cu privire la utilizarea software-ului open source (OSS), OSS este +software-ul al carui cod-sursă este accesibil în mod gratuit şi public, deşi +diversele contracte de licenţă nu sunt uniforme în privinţa posibilităţilor +lăsate utilizatorilor codului. +</p></blockquote> + +<p> +Desigur, mişcarea open source a încercat să rezolve această problemă +publicând o definiţie mai clară a noţiunii, la fel cum am făcut şi noi +pentru „software liber”.</p> + +<p> +Dar explicaţia pentru „software liber” e simplă — o persoană care a auzit o +dată „exprimare liberă, nu intrare liberă” nu o s-o mai uite. Nu există însă +o metodă succintă pentru a explica sensul noţiunii de „open source”, şi care +să arate că definiţia noastră este una incorectă.</p> + +<h3 id="fear">Teama de libertate</h3> + +<p> +Principalul argument în favoarea noţiunii de „software open source” este +acela că „software liber” stânjeneşte unii oameni. E adevărat: să vorbeşti +despre libertate, despre probleme etice, despre responsabilităţi şi despre +convenienţă, înseamnă să ceri oamenilor să gândească asupra unor lucruri pe +care ar prefera să le ignore. Aceasta poate conduce la jenă, şi unii pot +respinge ideea doar din acest motiv. Aceasta nu înseamnă că societatea va +beneficia dacă nu vom mai discuta despre aceste lucruri.</p> + +<p> +Cu ani în urmă, autorii de software liber au constatat aceasta reacţie de +disconfort, şi unii au început să caute o metoda de a o evita. Ei se gândeau +că păstrând tăcerea asupra eticii şi libertăţii, şi vorbind numai despre +avantajele practice imediate ale unei categorii de software liber, ar putea +„vinde” programele către anumiţi utilizatori, în special celor din sfera +afacerilor. Noţiunea de „open source” a fost creată în acest scop — o cale +de a fi acceptabil pentru afacerişti.</p> + +<p> +Potrivit criteriilor proprii, abordarea a fost eficace. Astăzi, numeroşi +utilizatori aleg să folosească software liber exclusiv din motive +practice. Asta e bine, pe de o parte, dar nu e tot ce avem nevoie! Atragerea +utilizatorilor către software-ul liber nu e scopul final, ci doar un prim +pas.</p> + +<p> +Mai devreme sau mai târziu aceşti utilizatori vor fi tentaţi să se întoarcă +la software privat, pentru un avantaj concret. Nenumărate companii încearcă +să ofere asemenea tentaţii, şi de ce ar refuza utilizatorii? Singurul motiv +ar fi că au învăţat să aprecieze libertatea pe care le-o conferă software-ul +liber, prin sine însuşi. Iar noi trebuie să răspândim ideea — şi în acest +scop, trebuie să vorbim despre libertate. Până la un punct, „tăcerea” în +relaţiile cu partenerii comerciali poate folosi comunităţii, dar trebuie de +asemenea să vorbim din plin despre libertate.</p> + +<p> +În prezent, avem „tăcere” destulă, dar insuficiente discuţii despre +libertate. Cei mai mulţi oameni implicaţi în problematica software-ului +liber nu prea vorbesc despre libertate — de obicei, pe motiv că încearcă să +fie mai „acceptabili în afaceri”. Îndeosebi distribuitorii de soft au +această caracteristică. Unele pachete de distribuţie ale sistemului de +operare <a href="/gnu/linux-and-gnu.html">GNU/Linux</a> adaugă programe +private la sistemul central liber, şi sugerează utilizatorilor că acesta +este un avantaj, şi nu un pas înapoi dinspre libertate.</p> + +<p> +Nu reuşim să ţinem pasul cu numărul de utilizatori de software liber, nu +ţinem pasul în educarea oamenilor despre libertate şi comunitatea noastră în +ritmul în care aceştia ni se alatură. Din acest motiv softurile ne-libere +(cum era Qt când a devenit popular), şi sistemele de operare parţial libere +găsesc un asemenea teren fertil. Ar fi o greşeală să nu mai folosim termenul +„liber”; avem nevoie de mai multe, nu de mai puţine, discuţii asupra +libertăţii.</p> + +<p> +Să sperăm că cei care folosesc noţiunea de „open source” vor atrage totuşi +mai mulţi utilizatori în comunitatea noastră; dar dacă reuşesc, restul vom +avea de muncă chiar mai mult pentru a le aduce problema libertăţii în +atenţie. Trebuie să spunem „e software liber şi îţi dă libertate!” mai des +şi mai tare decât până acum.</p> + +<h3 id="newinfeb">Ar fi de folos înregistrarea mărcii?</h3> + +<p> +Suporterii software-ului „open source” au încercat să înregistreze marca, +considerând că aceasta le va permite să prevină utilizarea inadecvată a +termenului. Încercarea lor a eşuat când cererea lor s-a prescris în 1999; în +acest mod, statutul legal al „software-ului open source” este acelaşi cu cel +al „software-ului liber”: nu există restricţii legale în utilizarea sa. Am +auzit de companii care îşi caracterizează produsele ca „open source” chiar +dacă nu se încadrează în definiţia oficială; unele cazuri le cunosc +personal.</p> + +<p> +Ar fi însă o mare diferenţă dacă am folosi un termen care e înregistrat ca +marcă? Nu neapărat.</p> + +<p> +Companiile pot face anunţuri care să creeze impresia că un program este +„open source” chiar dacă nu spun aceasta explicit. Spre exemplu, un anunţ +IBM, despre un program care nu se încadra în definiţia oficială, spunea aşa: </p> + +<blockquote><p> +După cum e uzual în comunitatea open source, utilizatorii tehnologiei +... vor putea de asemenea să colaboreze cu IBM... +</p></blockquote> + +<p> +Nu se spunea explicit că programul era „open source”, dar mulţi cititori nu +au remarcat detaliul. (Ar trebui să menţionez ca IBM chiar incerca sa +transforme programul intr-unul liber, şi ulterior a adoptat o licenta sub +care programul era liber şi „open source”, dar la data anuntului, programul +nu era nici liber şi nici open source.)</p> + +<p> +Iată şi cum Cygnus Solutions, care a apărut ca o companie de software liber +şi ulterior s-a reprofilat (ca să zicem aşa) pe software privat, îşi făcea +publicitate la programele private:</p> + +<blockquote><p> +Cygnus Solutions este un lider în piaţa open source şi tocmai a lansat două +produse pe piaţa [GNU/]Linux. +</p></blockquote> + +<p> +Spre deosebire de IBM, Cygnus nu a încercat să transforme aceste programe în +software liber, iar programele nu erau libere nici pe departe. Dar Cygnus nu +spunea că e vorba de Ssoftware open source”, ci doar folosea termenul ca să +dea cititorilor neatenţi această impresie.</p> + +<p> +Aceste observaţii conduc la concluzia că în realitate înregistrarea mărcii +nu ar fi soluţionat problemele cu noţiunea de „open source”.</p> + +<h3 id="newinnovember">Neînţelegeri(?) privind software-ul „open source”</h3> + +<p> +Definiţia software-ului open source este suficient de clară, şi e evident că +programele tipice ne-libere nu se încadrează în ea. Aşa că de ce să nu +credem că o „Companie Open Source” ar desemna una ale cărei produse sunt +într-adevăr software liber? (sau ceva similar), nu? Din păcate, numeroase +companii încearcă să-i dea un sens diferit.</p> + +<p> +La îintâlnirea de „Ziua creatorilor de open source” din august 1998, mai +mulţi producători comerciali invitaţi au spus că intenţionează să păstreze +ca software liber (sau „open source”) doar o parte a produselor lor. Scopul +activităţii lor este să creeze add-on-uri private (software sau <a +href="/philosophy/free-doc.html">manuale</a>) în scopul vânzării către +utilizatorii softului liber. Şi aceiaşi producători solicită să fie priviţi +ca parte legitimă a comunităţii noastre, deoarece o parte din bani este +donată în scopul dezvoltării software-ului liber.</p> + +<p> +De fapt, aceste companii încearcă să câştige eticheta de succes a „open +source” pentru produsele lor private — chiar dacă acestea nu sunt software +open source — deoarece au relaţii cu software-ul liber sau din cauză că +aceeaşi companie produce şi unele forme de software liber. (Un fondator de +companie a spus suficient de clar că ar dedica pachetului cu software liber +pe care îl sprijină, atât de puţin efort pe cât ar putea suporta +comunitatea..)</p> + +<p> +De-a lungul anilor, numeroase companii au contribuit la dezvoltarea +software-ului liber. Unele din aceste companii au dezvoltat în principal +software non-liber, dar cele două activităţi erau separate; aşa încât puteam +să ignorăm produsele lor non-libere şi să colaborăm cu ei în proiectele +implicând software liber. Şi puteam să le mulţumim sincer ulterior pentru +contribuţiile lor la software-ul liber, fără să ne preocupe restul +activităţii lor.</p> + +<p> +Cu companiile noi nu mai putem face acelaşi lucru, deoarece nu ne +permit. Aceste companii încearcă în mod intenţionat să creeze confuzie în +public între activităţile lor; ele doresc să privim software-ul lor +non-liber la fel de favorabil ca o contribuţie reală a lor, chiar dacă o +asemenea contribuţie nu există. Se prezintă ca fiind „companii open source”, +în speranţa că vom avea un brusc sentiment de simpatie pentru ei, şi că vom +urma acest sentiment de simpatie în legătură cu ei.</p> + +<p> +Această practică lipsită de onestitate nu ar fi mai puţin dăunătoare dacă ar +fi făcută în legătură cu software-ul liber. Dar companiile nu au acelaşi +sentiment vis-a-vis de software-ul liber; probabil că asociaţia conceptului +cu idealismul îl face nepotrivit. Conceptul de „open source” însă deschide +larg posibilităţile de speculaţie.</p> + +<p> +La o expoziţie comercială în 1998, dedicată sistemului de operare adeseori +numit „<a href="/gnu/linux-and-gnu.html">Linux</a>”, vorbitorul era un +manager al unei companii celebre de software. Probabil că fusese invitat în +temeiul deciziei companiei sale de a „sprijini” acest sistem. Din +nefericire, forma lor de „sprijin” consta în producţia de software non-liber +care utiliza sistemul de operare — cu alte cuvinte, folosea comunitatea +noastră ca piaţă de desfacere, dar nu contribuia la ea.</p> + +<p> +Vorbitorul a declarat, „În nici un caz nu o să ne transformăm produsele în +open source, dar poate o să le facem open source ‚intern’. Dacă permitem +serviciilor noastre de suport tehnic să aibă acces la codul-sursă, ar putea +rezolva bug-urile semnalate de clienti, şi am putea astfel să ne îmbunătăţim +produsele şi serviciile oferite”. (Citatul nu este absolut fidel, fiindcă nu +am transcris cuvântarea, dar aceasta era ideea).</p> + +<p> +După cuvântare, oameni din public mi-au spus „Nu a priceput nimic”. Aşa să +fie? Ce să nu priceapă?</p> + +<p> +Acel manager a priceput cum stau lucrurile cu mişcarea open source. Mişcarea +open source nu vorbeşte deloc despre libertate, ci doar despre acordarea +posibilităţii, către utilizatori, de a studia codul sursă şi de a ajuta la +îmbunătăţirea acestuia pentru o dezvoltare mai rapidă şi mai +substanţială. Managerul a înţeles perfect, şi, deloc dispus să aplice +conceptul în întregime, lua în considerare implementarea lui parţială, în +interiorul companiei sale.</p> + +<p> +Ceea ce însă într-adevăr nu înţelesese era ceea ce „open source” nici nu +însemna: faptul că utilizatorii <em>merită</em> libertate.</p> + +<p> +Răspândirea ideii de libertate este o treabă grea — şi e nevoie de ajutorul +vostru. Proiectul GNU o să folosească în continuare noţiunea de „software +liber”. Dacă consideraţi că libertatea şi comunitatea sunt importante prin +ele însele — nu prin avantajele pe care le aduc — vă rugăm să vă alăturaţi +nouă în promovarea ideii de „software liber”.</p> + +<!-- The archived version is truncated. +<p> + +Joe Barr wrote an article called +<a href="http://web.archive.org/web/20080703140137/http://www.itworld.com/LWD010523vcontrol4">Live and +let license [archived]</a> that gives his perspective on this issue.</p> +--> + +<hr /> +<blockquote id="fsfs"><p class="big">Acest eseu a fost publicat în <a +href="http://shop.fsf.org/product/free-software-free-society/"><cite>Free +Software, Free Society: The Selected Essays of Richard +M. Stallman</cite></a>.</p></blockquote> + +<div class="translators-notes"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't have notes.--> + </div> +</div> + +<!-- for id="content", starts in the include above --> +<!--#include virtual="/server/footer.ro.html" --> +<div id="footer"> +<div class="unprintable"> + +<p>Pentru întrebări generale legate de FSF și GNU, vă rugăm să scrieți la <a +href="mailto:gnu@gnu.org"><gnu@gnu.org></a>. Există și <a +href="/contact/">alte moduri de a contacta</a> FSF. Legăturile stricate și +alte corecturi sau sugestii pot fi trimise la <a +href="mailto:webmasters@gnu.org"><webmasters@gnu.org></a>.</p> + +<p> +<!-- TRANSLATORS: Ignore the original text in this paragraph, + replace it with the translation of these two: + + We work hard and do our best to provide accurate, good quality + translations. However, we are not exempt from imperfection. + Please send your comments and general suggestions in this regard + to <a href="mailto:web-translators@gnu.org"> + + <web-translators@gnu.org></a>.</p> + + <p>For information on coordinating and submitting translations of + our web pages, see <a + href="/server/standards/README.translations.html">Translations + README</a>. --> +Muncim din greu și facem tot ceea ce ne stă în putință să punem la +dispoziție traduceri exacte, de o calitate bună. Cu toate acestea, nu +suntem perfecți. Vă rugăm să ne trimiteți comentariile și sugestiile +dvs. generale în această privință la <a +href="mailto:web-translators@gnu.org"><web-translators@gnu.org></a>.</p> +<p>Pentru informații despre coordonarea și trimiterea de traduceri pentru +paginile noastre, consultați <a +href="/server/standards/README.translations.html">ghidul de traduceri</a>.</p> +</div> + +<p>Copyright © 1998, 1999, 2000, 2001 Free Software Foundation, Inc.</p> + +<p>Această pagină este licențiată sub licența <a rel="license" +href="http://creativecommons.org/licenses/by-nd/4.0/deed.ro">Creative +Commons Atribuire - Fără modificări 4.0 Internațional</a>.</p> + +<!--#include virtual="/server/bottom-notes.ro.html" --> +<div class="translators-credits"> + +<!--TRANSLATORS: Use space (SPC) as msgstr if you don't want credits.--> +Tradus de Octavian Curelea</div> + +<p class="unprintable"><!-- timestamp start --> +Actualizat la: + +$Date: 2016/12/12 18:55:00 $ + +<!-- timestamp end --> +</p> +</div> +</div> +</body> +</html> |